Dosar nr. …./318/2012
R O M Â N I A
Cod operator 2445
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU
TÂRGU JIU
JUDEŢUL GORJ
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA Nr. 6722/2013
Şedinţa publică de la 03 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREŞEDINTE MINODORA PUIANU
Grefier CLAUDIA PASĂRE
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect revendicare, obligaţie de a face, grăniţuire, formulată de reclamantul …, în contradictoriu cu pârâţii …., …. .
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a invederat instanţei că reclamantul a depus, prin registratură, la data de 03.10.2013, declaraţii extrajudiciare ale numiţilor ………..
Dezbaterile au avut loc in şedinţa publică din data de 26.09.2013, au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată ce face parte integrantă din prezenţa hotărâre.
INSTANŢA
Asupra cauzei de faţă,
Prin cererea de chemare in judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg Jiu, sub nr de dosar ….., reclamantul ….., in contradictoriu cu pârâţii …., au solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi pârâţii să lase in deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de circa 87 mp, teren situat in comuna Băleşti, sat Voiteşti Deal, cu o lăţime de 0,70 m şi o lungime de 124 m, teren ce face parte din suparafaţa de 744 mp situat in tarlaua 1, parcela 4/3, învecinat la nord cu …., la est cu DC 27, la sud cu ….., la vest cu rest proprietate, din titlul de proprietate nr 13404162/26.11.2002; să se stabilească linia de hotar dintre proprietăţile părţilor, respectiv a suprafeţei de 744 mp pe latura de sud; să fie obligaţi pârâţii să işi mute gardul pe lungime de aproximativ 40 m din spatele pivniţei spre vest proprietate, la limita reală a proprietăţilor şi să reconstruiască acoperişul de la imobilul anexa pivniţa în forma iniţială, astfel ca apa pluvială să pice pe terenul acestora, în caz contrar urmând a fi abilitat reclamantul să facă aceste modificări pe cheltuiala pârâţilor; cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că în anul 2002 a fost pus în posesie conform procesului verbal de punere în posesie nr 211/2002 pentru o suprafaţa de 0,4116 ha teren, cu o lăţime de 6 m în acte, situat pe raza comunei Băleşti, fiind întocmită schiţa parcelelor şi eliberându-i-se titlul de proprietate nr 13404162/26.11.2002.
Reclamantul a menţionat că pârâţii sunt vecinii săi de la sud iar terenurile lor au fost delimitate în urmă cu mai multe zeci de ani cu un gard pe o lungime de 59 de metri din drumul comunal iar in urmă cu 6-7 luni, pârâţii au mutat gardul ce se întinde din dreptul pivniţei spre vestul proprietăţilor cu 70 cm în adâncimea proprietăţii reclamantului, modificând astfel limita de hotar existentă anterior şi ocupând din suprafaţa ce nu era îngrădită 0,70 cm pe toată lungimea de 124 m, luându-i inclusiv un rând de vie vechi de zeci de ani.
Reclamantul a susţinut că în primăvara anului 2012 pârâţii au modificat vechiul acoperiş al anexei pivniţei construită din lemn, care anterior avea scurgerea spre est (DC 27) şi vest, iar actualmente scurgerea este spre latura de nord a proprietăţii lor, adică pe partea de sud a terenului reclamantului iar ca urmare a acestor modificări, picătura de la streaşina pivniţei pică pe fondul proprietăţii sale.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a menţionat că a făcut demersuri pentru soluţionarea amiabilă a litigiului, rugând pârâţii să refacă acoperişul în forma iniţială, să mute gardul la vechea limită de hotar dar aceştia au refuzat. De asemenea, reclamantul a arătat că a apelat şi la ajutorul autorităţilor locale, care, ca urmare a solicitării sale, s-au deplasat la faţa locului şi au constat că pârâţii ocupă terenul, fapt ce reiese din procesul verbal din 07.09.2012.
Acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art 560, 561, 563-566 din noul cod civil şi art 998 şi urm. din codul civil din anul 1864, raportat la dispoziţiile art 6 din nou cod civil.
Cererea a fost legal timbrată, fiind depuse la dosar chitanţele privind achitarea taxei de timbru.
Pârâţii au depus întâmpinare la cererea de chemare in judecată prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii. In motivarea întâmpinării, s-a arătat că pârâţii stăpânesc terenul pe care pârâta ….. l-a dobândit prin moştenire de la mama sa, ….., pârâta fiind unica moştenitoare a acesteia iar pentru terenul respectiv a fost emis titlul de proprietate nr 13404166/26.11.2002, pentru o suprafaţă de 3631 mp, cu o lătime de 24 m, aşa cum reiese din procesul verbal de punere în posesie din 06.11.2002.
Prin întâmpinare, s-a arătat că pârâţii nu au ocupat din terenul reclamantului iar până în prezent nu au existat litigii intre părţi, fiecare stăpânind terenurile aşa cum sunt delimitate, parţial prin garduri despărţitoare. Pârâţii au susţinut că reclamantul ocupă din terenul lor fiind de acord cu stabilirea de către instanţa a liniei de hotar dintre cele două proprietăţi. S-a menţionat că gardul de la şosea ce delimitează proprietatea pârâtei are o vechime de peste 50 ani şi este construit din tablă şi stâlpi de fier ia aliniamentul acestuia nu a fost niciodată modificat. Totodată, s-a susţinut că între proprietăţile părţilor se află un gard vechi de peste 50 ani, începând de la şosea până in colţul acoperişului casei, apoi terenul nu mai este îngrădit iar restul gardului, ce se află între cele două proprietăţi începe din zidul pivniţei ce a fost folosit ca stâlp de susţinere. S-a menţionat că pe terenul proprietatea pârâţilor se află construite în aceeaşi linie casa şi pivniţa, ce au o vechime de peste 50-60 ani fiind construite de bunicii materni, iar picătura de la streaşina a acestor construcţii curge pe terenul proprietatea pârâţilor.
In privinţa gardului despărţitor, pârâţii au susţinut că nu au mutat gardul iar rândul de vie este în afara gardului, înspre proprietatea reclamantului. Pârâţii au arătat că au schimbat acoperişul pivniţei întrucât era vechi şi degradat dar picătura streşinii cade pe terenul lor, fiind în acelaşi aliniament cu picătura straşinei casei de locuit.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art 115 cpc.
In cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a încuviinţat probele solicitate de părţi, respectiv proba cu înscrisuri, cu martori, interogatoriul reclamantului, cu expertiza de specialitate. Reclamantul a renunţat la proba cu o nouă expertiza, care să fie efectuată din trei experţi, aspect consemnat in încheierea de şedintă din data de 11.04.2013.
In administrarea probei cu înscrisuri, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr 13404162/2002, planşe foto (f 66, 69-73)
Pârâţii au depus, in copie, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr 13404166/26.11.2002, proces verbal de punere în posesie nr 207/2002, schiţă parcele proprietar ….., HCJ nr 78/03.02.1992, anexa acesteia, certificat căsătorie nr 5137/02.12.1989, certificat deces nr 38/20.11.2006, certificat naştere nr 5028/20.02.1988, planşe foto, hartă parcelară (f 14-18,23-25, 47-50, 67, 68, 74 )
La solicitarea instanţei, Comisia Locală de fond funciar …. a comunicat actele ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr 13404162/2002 şi nr 13404166/2002, respectiv cererea de reconstituire nr 1354/1991 depusă de …, cererea de reconstituire nr 1447/1991 depusă de ….., semnată de …., HCJ 78/1992, anexa 3, poziţia 357 privind pe …, suprafaţa validată 2 ha, anexa 2a, poziţia 251, privind pe …. suprafaţa validată 2 ha, proces verbal de punere in posesie nr 211/2002, proces verbal de punere in posesie 207/2002.(f 30-44).
Instanţa a administrat proba cu martori şi cu interogatoriul reclamantului ……, declaraţiile martorilor ……… propuşi de pârâţi şi …………, propuşi de reclamant au fost consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.(f 45, 46,64, 75, 76).
Raportul de expertiză şi răspunsurile la obiecţiunile formulate de părţi şi încuviinţate de instanţă au fost depus la dosarul cauzei. Instanţa a solicitat lămuriri expertului, acestea fiind consemnate in declaraţia sa dată in faţa instanţei. (f 89-109, 116, 120-126,143-158, 163, 165, 167).
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarea situaţie de fapt:
Reclamantul este proprietarul terenului în suprafaţă de 744 mp, situat in comuna Bălăneşti, satul Voiteşti Deal, situat in tarlaua 1, parcela 4/3, ce se învecinează la nord cu Bolceanu Mircea, la est cu drumul comunal 27, la sud cu ……, la vest cu rest proprietate. Dreptul său de proprietate a fost dovedit cu titlul de proprietate nr 13404162/26.11.2002, emis in baza legii 18/1991. La eliberarea acestui titlul de proprietate au fost avute in vedere: cererea de reconstituire nr 1354/1991 depusă de ……….., HCJ nr 78/1992 de validare a dreptului de proprietate, anexa 3, pozitia 357, procesul verbal de punere in posesie nr 211/2002.
La sud reclamantul se învecinează cu pârâţii ………….. Dovada dreptului de proprietate al pârâţilor a fost făcută cu titlul de proprietate nr. 13404166/26.11.2002, emis in baza legii 18/1991. La eliberarea acestui titlul de proprietate au fost avute in vedere: cererea de reconstituire nr 1447/18.03.1991, depusă de ………, semnată de ……….., HCJ 78/1992, anexa 2a, poziţia 251, privind pe …….. suprafaţa validată 2 ha, proces verbal de punere in posesie 207/2002 privind pe ………, pentru suprafaţa totală de 0,7371 ha.
Reclamantul a susţinut prin acţiunea dedusă judecăţii că pârâtii au mutat gardul vechi ce separa proprietăţile părţilor încălcându-i dreptul său de proprietate şi incluzând in terenul lor un rând de vie ce aparţine reclamantului, fapt ce reprezintă actul ocupaţiunii şi care justifică obligarea pârâţilor la ridicarea mutarea gardului. De asemenea, reclamantul şi-a motivat cererea privind obligaţia de a face in privinţa modificării modificarea acoperişului pivniţei, prin acea că picătura streaşinei noului acoperiş construit pivniţei pârâţilor cade pe proprietatea sa.
In raport de aceste susţineri ale reclamantului, instanţa a reţinut din materialul probator administrat in cauză că, pe terenul său, pârâtul deţine casa de locuit iar in continuarea acesteia şi o anexă, pivniţă, al cărei acoperiş a fost modificat fiind edificat într-o singură apă. In privinţa acoperişului pivniţei, instanţa a constatat că, declaraţiile martorilor propuşi de reclamant, ce au susţinut că picătura din streaşina acoperişului pivniţei cade pe terenul reclamantului, sunt infirmate de concluziile expertului ce, în urma efectuării măsurătorilor la faţa locului, a constatat că picătura acoperişului pivniţei cade pe terenul pârâţilor neafectând proprietatea reclamantului. Referitor la acest aspect, expertul a menţionat că linia picăturii acoperişului casei pârâţilor este aceeaşi cu cea a acoperişului pivniţei, aflându-se la o distanţă de 23,20 m faţă de hotarul stabilit ca reper, fiind cu 0,80 m in interiorul proprietăţii pârâţilor faţă de lătimea de 24 m din actele de proprietate. Expertul a menţionat in raportul întocmit că lăţimea terenului reclamantului a fost măsurată la locul indicat de acesta, intre reclamant şi vecinul de la nord neexistând gard.
In privinţa buştenilor de vită de vie, invocaţi de reclamant, instanţa reţine că la aproximativ 83 metri de la şosea atât reclamantul cât şi pârâţii deţin buşteni de vită de vie însă gardul dintre părţi nu ocupă vita de vie aparţinând reclamantului şi, in consecinţă, nici din terenul reclamanţilor. La reţinerea acestui fapt instanţa a avut in vedere declaraţiile martorilor reclamanţilor şi concluziile expertului. Astfel, din declaraţiile martorilor ……….reiese că reclamantul avea cultivat pe terenul său vită de vie. In lămuririle date in instanţă, expertul a confirmat că reclamantul are pe terenul său la aproximativ 83 metri de la sosea vită de vie, însă a subliniat expertul că, înspre partea de nord, spre vecinul din acea parte, respectiv numita …… Din aceleaşi lămuriri ale expertului, instanţa reţine că buştenii de viţă de vie situaţi tot la 83 m de la sosea (despre care reclamantul susţine că i-ar aparţine şi ar fi fost abuziv preluaţi de pârât prin montarea gardului) sunt cultivaţi pe terenul pârâţilor, aceştia făcând parte dintr-o livadă in care se află atât pomi cât şi buşteni de vită de vie, dar care nu sunt cultivaţi intr-o formă organizată. Expertul a menţionat că terenul pârâtilor figurează in titlul de proprietate categoria arabil. Acelaşi expert a subliniat cei 16 buşteni de vită de vie, aflaţi la distanţa de 83 metri de şosea aparţin pârâtilor, opinia sa bazându-se pe analiza actelor de proprietate.
Prin raportul de expertiză şi completările ulterioare ale acestuia au fost identificate terenurile aparţinând părţilor şi propusă o linie de hotar intre părţi in situaţia de la faţa locului şi de actele de proprietate.
Astfel, din concluziile expertului, ce a identificat terenurile părţilor in litigiu, instanţa reţine părţile au fost puse în posesie conform schiţelor anexe ale proceselor verbale de punere in posesie cu câte o fâşie de teren având lăţimea de 6 metri – reclamantul şi 24 metri pârâţii. Concluziile raportului de expertiză sunt in sensul că nici una din părţi nu deţine in fapt lăţimea menţionată in acte. Expertul a menţionat că pârâţii nu ocupă din terenul reclamantului, subliniind că aceştia nu ocupă nici lătimea proprietăţii lor ce reiese din actele de proprietate, respectiv 24 m, iar in zona in care se află gardul contestat de reclamant, lătimea terenului pârâtilor este de 23,8 m. Expertul a arătat că nici reclamanţii nu deţin in fapt lătimea terenului de 6 metri aşa cum este trecută in schita din acte, chiar dacă aceştia se întind şi peste lătimea de 24 metri a pârâtilor. Totodată, expertul a arătat că măsurătorile au fost efectuate in funcţie de un reper necontestat de vecini, respectiv de gardul din partea de sud a proprietăţii pârâţilor. In lămuririle oferite in instanţa expertul a menţionat că a efectuat măsurători atât de la limita de sud cât şi de la cea de la nord a proprietăţilor părţilor având in vedere toţi vecinii de la nord. Asadar, susţinerile reclamantului şi ale martorilor propuşi de acesta potrivit cărora pârâtii ar ocupa din terenul reclamantului au fost infirmate de concluziile lucrării de specialitate întocmite in urma efectuării cercetării la faţa locului cu aparatură specifică.
In răspunsul la obiecţiuni expertul a subliniat că punctul necontestat de părţi, ce delimitează hotarul dintre reclamant şi pârâţi, este stâlpul de lemn de la Dc 177 (stâlpul de lemn şi cel de beton din care pleacă gardul dintre părţi) punct de hotar, recunoscut de părţi, care fixează exact lăţimea de 24 metri din actele de proprietate. Propunerea expertului in privinţa liniei de hotar dintre părţi a fost păstrarea gardului existent la faţa locului. In privinţa aliniamentului gardului identificat in teren, s-a menţionat că s-a raportat ca punct de plecare de la stâlpul de hotar de plecare de la DC 177 pe o lungime de 81,45 m, prin măsurarea lătimii de 24 m faţă de vecinătatea sudică a pârâtilor din actele de proprietate, rezultând că pârâtii nu ocupă nici măcar lătimea proprietăţii lor din actele de proprietate. (f 145).
Raportând situaţia de fapt reţinută mai sus, la normele de drept aplicabile din prisma cererilor formulate de reclamant, instanţa constatată că a fost investită cu o cerere in revendicare a suprafeţei de cca 87 mp teren, cu o acţiune de stabilire a liniei de hotar între părţi dar şi cu obligarea pârâţilor la mutarea gardului şi reconstruirea acoperişului pivnitei.
In privinţa cererii având ca obiect revendicare, instanţa constată că aceasta nu este întemeiată. Astfel, acţiunea în revendicare are caracterul unei acţiuni petitorii, prin care se pune în discuţie calitatea de proprietar şi prin care proprietarul neposesor, solicită posesorului neproprietar să-i permită exercitarea atributelor dreptului de proprietate în conformitate cu art. 563 din noul cod civil, care consacră dreptul proprietarului de a se bucura de atributele dreptului de folosinţă şi dispoziţie asupra bunului .
Instanţa constată că, in cauza dedusă judecăţii, reclamantul nu a făcut dovada existenţei cumulative a celor două condiţii de admisibilitate ale acţiunii in revendicare, respectiv dovada dreptului de proprietate şi ocupaţiunea nejustificată a terenului de către un posesor neproprietar. Astfel, in privinţa terenului revendicat de cca 87 mp, pretins ocupat prin montarea gardului intre proprietăţile părţilor, instanţa a constatat că nu există o astfel de ocupaţiune, concluziile expertizei fiind în sensul că pârâtii nu ocupă din terenul reclamantului, buştenii de vie din respectiva zonă aparţinând proprietăţii pârâtilor, infirmându-se aşadar susţinerile reclamantului. In consecinţă, în raport de dispoziţiile art 563-566 nou cod civil reţinând că cererea având ca obiect revendicare nu este întemeiată, instanţa o va respinge.
În privinţa cererii reclamantului privind stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţile părţilor, instanţa a constatat că aceasta este întemeiată, că dreptul la acţiune, bazat pe dispoziţiile art. 560 Cod civil, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoana care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului sau, prin acţiune în justiţie sau pe cale amiabila, restabilirea hotarului care separa fondurile învecinate si marcarea acestora prin semne materiale vizibile, pentru a se şti limitele fondului asupra căruia poarta dreptul de folosinţă a proprietarilor celor două fonduri.
Condiţiile speciale pentru introducerea acţiunii în grăniţuire ce trebuie îndeplinite cumulativ sunt: inexistenţa unei grăniţuiri anterioare, fie convenţională, fie pe cale judecătorească; existenţa a două fonduri contigue, proprietate privată, caracterul limitrof al terenurilor fiind de esenţa grăniţuirii; cele două fonduri să fie proprietatea distinctă a două persoane diferite.
Grăniţuirea este un atribut al dreptului de proprietate care este imprescriptibil, iar exercitarea acestui drept constituie o facultate ce nu se stinge prin nefolosire.
O astfel de acţiune este admisibilă chiar dacă între proprietăţi există hotare anterioare, ori de câte ori aceste hotare nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească. Chiar dacă linia de hotar ar fi aceeaşi, acţiunea în grăniţuire este admisibilă tocmai pentru a curma controversa existentă.
În speţa dedusă judecăţii, instanţa a constatat admisibilă cererea de grăniţuire, având în vedere că este vorba de două proprietăţi învecinate ce aparţin unor persoane diferite, iar linia de hotar existentă în prezent este contestată de reclamant.
Din susţinerile părţilor, martorilor şi concluziile expertizei, planşele foto, reiese că între părţi se află un gard de plasă, cu stenepi de lemn, construit de către pârâţi. Amplasamentul acestuia este contestat de către reclamant care a invocat faptul că acesta nu respectă lătimea terenului său ocupându-i aproximativ o,70 m din lătimea terenului.
Din concluziile raportului de expertiză instanţa reţine că actuala linie de hotar respectă proprietăţile părţilor. Instanţa a respins capătul de cerere privind revendicarea ca neîntemeiat, deoarece reclamantul nu a făcut dovada ocupaţiunii terenului de către pârâţi, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute lege pentru admisibilitatea acţiunii în revendicare. Deşi, s-a constatat că ambele părţi ocupă in fapt suprafeţe de teren cu o lătime mai mică decât cea care reiese din acte, instanţa a reţinut că pârâţii respectă limita proprietăţii cu reclamantul, iar prin modul de amplasare a gardului nu a încălcat dreptul de proprietate al reclamantului. In consecinţă, instanţa va astfel că va omologa raportul de expertiză in această privinţa şi, in temeiul art 560 cod civil, va stabili linia de hotar dintre părţi pe amplasamentul actualului gard existent intre părţi.
In consecinţă, constatând că pârâtii nu au ocupat prin amplasarea gardului din proprietatea reclamantului, instanţa va respinge şi cererea privind obligarea pârâţilor să mute gardul.
Reţinând că picătura streşinii acoperişului pivniţei pârâţilor cade pe terenul acestora, constatând că sunt îndeplinite cerinţele art 611 cod civil care prevede că proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenite din ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin, instanţa va respinge ca neîntemeiată şi cererea privind obligarea pârâţilor să modifice acoperişul pivniţei.
In privinţa cheltuielilor de judecată, instanţa constată că reclamantului i-au fost respinse cererile privind acţiunea in revendicare, obligaţia de a face astfel că,potrivit art 274 cod proc civilă, nu este îndreptăţit la acordarea cheltuielilor de judecată efectuate in privinţa acestor capete de cerere. In ceea ce priveşte cheltuielile privind cererea in grăniţuire, admisă de instanţă, acestea se vor compensa având in vedere că potrivit art 560 cod civil, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire şi suportă in mod egal cheltuielile ocazionate de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite in parte cererea de chemare in judecată având ca obiect revendicare, obligaţie de a face, grăniţuire, formulată de reclamantul ….., cu domiciliul in …., în contradictoriu cu pârâţii ……, ambii cu domiciliul in ………….
Respinge ca neintemeiat capătul de cerere privind revendicarea suprafeţei de cca 87 mp teren situat in comuna Bălăneşti, sat Voiteşti Deal, judetul Gorj.
Respinge ca neintemeiat capătul de cerere privind obligaţia de a face, respectiv obligare a pârâtilor să mute gardul dintre părţi şi să reconstruiască acoperişul pivniţei.
Admite cererea având ca obiect grăniţuire si stabileşte linia de hotar pe amplasamentul actualului gard dintre părţi.
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 03.10.2013, la Judecătoria Tg-Jiu.
Preşedinte
Grefier
