I. Expunerea cererii.
Prin cererea înregistrată la instanţă la data de 27.01.2015 reclamanţii S. G., CNP -, şi S. M., CNP -, ambii cu domiciliul în comuna -, au chemat în judecată pe pârâţii D. M., CNP -, şi D. C., CNP -, ambii cu domiciliul în -, solicitând:
Să se stabilească linia de graniţă dintre proprietatea lor, înscrisă în CF 100827 Moşna (CF vechi 3564), nr. top 1096/8/1 casă şi teren în suprafaţă de 780 mp, şi imobilul proprietatea pârâtei D. M., înscris în CF 100872 Moşna ( CF vechi 3561), nr. top 1096/8/2 teren intravilan şi casă în suprafaţă de 945 mp, prin reconstituirea hotarului real dintre cele două fonduri, potrivit datelor de carte funciară şi a celor mai vechi semne de hotar;
Să fie obligaţi pârâţii să le lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 31 mp, pe care o ocupă din proprietatea lor şi să demoleze partea de construcţie ce trece peste linia de graniţă, iar în caz de refuz să fie autorizaţi ei reclamanţii să demoleze acea parte de construcţie, pe cheltuiala pârâţilor;
Să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că cele două imobile faţă de care urmează să se stabilească linia de graniţă se învecinează, ele fiind rezultate în urma unui act de partaj voluntar, după care s-au edificat gardurile despărţitoare, dar la data de 19.03.2014 pârâţii au demolat gardul din stâlpi de lemn şi plasă de sârmă pe o lungime de 20-25 m şi au început săpăturile pentru fundaţia unei construcţii de 3 camere, fundaţie amplasată dincolo de linia de graniţă. Mai arată că, după ce pârâţii au demolat gardul, au sesizat organele de poliţie şi primăria din localitate, care s-au prezentat la faţa locului şi le-au cerut pârâţilor să oprească edificarea construcţiei şi să intre în legalitate, lucru pe care iniţial l-au făcut, dar la data de 29.10.2014, fără să mai obţină autorizaţie de construcţie, au început să zidească până la nivelul de acoperiş, când din nou au anunţat primăria şi au formulat plângere penală.
În drept invocă dispoziţiile art. 560, 563, 582 alin. (1) lit. b) Cod civil.
În probaţiune depun înscrisuri şi solicită audierea a doi martori.
Acţiunea a fost timbrată cu 120 lei taxă judiciară de timbru.
II. Poziţia pârâţilor.
Prin întâmpinare, pârâta D. M. solicită respingerea cererii reclamanţilor, arătând că tatăl său i-a donat întreaga lui cotă indiviză de ½ din casă şi terenul în suprafaţă de 1169 mp, dar pârâtul, fără voinţa celorlalţi fraţi, şi-a trecut două case pe nume, apoi s-a extins şi pe terenul său cu cca 1m.
Pârâtul D. T. a formulat şi el întâmpinare şi a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor.
III. Examinarea cauzei.
1.Starea de fapt.
Reclamantul S. G. şi pârâta D. M. sunt fraţi şi, în urma actului de ieşire din indiviziune cu privire la imobilul înscris în CF 3561 Moşna, nr. top 1096/8, în suprafaţă totală de 1.725 mp, autentificat sub nr. 1932/10.11.2003 (fila 9 dosar), fiecare a dobândit în proprietate exclusivă câte un lot, respectiv, S. G. lotul cu nr. top 1096/8/1, casă, loc de casă şi grădină în suprafaţă de 780 mp, situat administrativ în Moşna la nr. administrativ 685A, înscris în CF 100827 Moşna (fila 5 dosar), iar D. M. lotul cu nr. top 1096/8/2, casă, loc de casă şi grădină în suprafaţă de 945 mp, situat administrativ în Moşna la nr. administrativ 685, înscris în CF 100872 Moşna (fila 6 dosar). La baza actului de partaj a stat schiţa şi lucrarea tehnică de dezmembrare depuse la filele 7 şi 8 dosar.
Pentru că pe lotul său pârâta D. M. şi fiul acesteia, pârâtul D. C., au început edificarea unei construcţii, prin procesul verbal de constatare nr. 525/17.03.2014 viceprimarul localităţii Moşna a constatat că s-a turnat o fundaţie fără autorizaţie de construcţie şi a dispus încetarea construcţiei şi intrarea în legalitatea (fila 82 dosar).
Întrucât pârâţii nu s-au conformat dispoziţiilor date şi au continuat construcţia, prin procesul verbal nr. 2761/26.08.2015 pârâta D. M. a fost sancţionată cu 1.500 lei amendă (filele 156 – 157 dosar).
Conform declaraţiilor martorilor audiaţi la filele 78 – 80 dosar, pârâţii l-au împiedicat pe pârât să ridice un gard între cele două proprietăţi, au desfiinţat porţiunea de gard deja ridicată şi l-au ameninţat pe reclamant cu acte de violenţă dacă va mai continua să pună gard.
Potrivit expertizei efectuate în cauză (filele 101-107 dosar) prin construcţia ridicată pârâţii au depăşit linia de graniţă cu 0,41 m în zona punctelor C-D din planşa 4, respectiv 0,07 m în zona punctelor E – F, suprafaţa totală folosită de pârâţi din terenul reclamanţilor fiind de 31 mp, iar suprafaţa construită de 2,30 mp.
În raport de schiţa de dezmembrare ce a stat la baza actului de ieşire din indiviziune, (fila 105 dosar) expertul a stabilit linia de graniţă dintre cele două proprietăţi pe aliniamentul A-B din planşa 3 la raportul de expertiză (fila 106 dosar).
2.Evaluarea instanţei.
Aşa cum rezultă din starea de fapt descrisă şi probată, în cursul lunii martie 2014 pârâţii au început construcţia unei clădiri fără a deţine autorizaţie şi fără a se pune de acord cu vecinul de graniţă, reclamantul.
După ce au fost avertizaţi de către autorităţile locale, pârâţii au sistat lucrările, la vremea aceea în faza de fundaţie, dar apoi au continuat să ridice construcţia, iar la data de 26.08.2015 pârâta D. M. a fost amendată de către viceprimarul localităţii cu suma de 1.500 lei şi s-a dispus intrarea în legalitate.
Aşadar, deşi pârâţii aveau cunoştinţă că nu au voie să construiască în lipsa autorizaţiei, prilej cu care s-ar fi putut constata dacă edificiul respectă linia de graniţă şi prevederile legale privind distanţa dintre proprietăţi la care se poate construi, aceştia au nesocotit orice avertisment şi au continuat să finalizeze construcţia, fiind adusă până la acoperiş.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 555 Cod civil, proprietatea privată dă dreptul de a folosi şi dispune de un bun în limitele stabilite de lege, iar potrivit prevederilor art. 563 Cod civil, proprietarul bunului are dreptul de a-l revendica de la posesorul care îl deţine fără drept, putând solicita şi despăgubiri, dacă este cazul.
Conform prevederilor art. 560 Cod civil, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta, iar potrivit dispoziţiilor art. 582 Cod civil, dacă lucrările autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia sunt realizate cu rea-credinţă, proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului lucrării la desfiinţarea acesteia, pe cheltuiala autorului, care poate fi obligat să repare orice prejudiciu cauzat, inclusiv pentru lipsa de folosinţă.
Potrivit prevederilor art. 612 Cod civil, orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin, iar conform dispoziţiilor art. 611 Cod civil, proprietarul este obligat să-şi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe proprietatea vecinului.
Or, aşa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză tehnică, pârâţii, pe lângă faptul că nu au obţinut autorizaţie de construcţie, nu au respectat limitele de proprietate şi nici celelalte reguli privind amplasarea construcţiilor, ocupând din terenul proprietatea reclamantului o suprafaţă de 31 mp.
Raportat la starea de fapt descrisă şi la prevederile legale enunţate, instanţa constată că pârâţii au fost de totală rea-credinţă atunci când au construit şi, deşi aveau posibilitatea să se oprească la faza de fundaţie, aceştia au continuat să construiască cu toate avertismentele primite.
În consecinţă, instanţa va admite acţiunea şi va stabili linia de graniţă dintre proprietatea reclamanţilor, înscrisă în CF 100827 Moşna (CF vechi 3564), nr. top 1096/8/1 casă şi teren în suprafaţă de 780 mp, şi imobilul proprietatea pârâtei D. M., înscris în CF 100872 Moşna ( CF vechi 3561), nr. top 1096/8/2 teren intravilan şi casă în suprafaţă de 945 mp, pe aliniamentul A – B din planşa nr. 3, anexă la raportul de expertiză, depusă la fila 106 dosar, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Totodată, pârâţii vot fi obligaţi să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 31 mp pe care o ocupă din proprietatea acestora şi să demoleze partea de construcţie ce trece peste linia de graniţă, iar în caz de refuz autorizează reclamanţii să demoleze acea parte de construcţie, pe cheltuiala pârâţilor. Este adevărat că demolarea construcţiei va aduce pagube destul de mari pârâţilor, dar aceasta datorită ignoranţei şi refuzului lor de a se conforma prevederilor legale.
Pentru că pârâţii au căzut în pretenţiile reclamanţilor vor fi obligaţi să plătească acestora suma de 3.920 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru în valoare de 120 lei, onorariu de avocat în valoare de 1.500 lei şi onorariu de expert în valoare de 2300 lei. Instanţa a avut în vedere că pârâţii au fost de totală rea-credinţă la edificarea construcţiei, ignorând orice avertisment şi orice măsură luată de autorităţile locale pentru a intra în legalitate.
Pârâta D. M. a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, sens în care instanţa va stabili onorariul avocatului numit la suma de 200 lei, iar în baza dispoziţiilor art. 19 din OUG nr. 51/2008 va dispune ca această sumă să fie suportată din fondurile Ministerului Justiţiei alocate cu acest titlu.
