Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi la data de 30.04.2010 sub nr. 469/230/2010, Judecătoria Timişoara a solicitat, prin comisie rogatorie, audierea martorilor B. R., C. C., J.Ş. P. C., P.M., B. Ş., T. S. –D. A. I. . D. M., V. M., A. N., A. I., A. D., B. A., B. C., B. G., B.M., B.I., C. F., C. M., C. C., D. A., D. I., D. T., F. M., G. I., G. E., H. E., I.A., L. N., M. A. M. P., M.. V., P. I. P.M. ,P. I., P. D., P. I., P. I., P. I., P. M., P. Ş. P. V., P. N. G., P. I., P. V., R. Ş. R. L., R.N., S.M., S. C.. C., .T I., T. G., T. M., T. C., T. C., T. P., T. Ş., V. A., V. I., T.V. M., cu privire la inculpaţii R. I. şi B. I. I., trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 31 al. 2 C.p. rap. la art. 97 al. 1,3 şi 4 lit. a şi art. 31 al. 2 rap. la art. 98 al. 1,3 şi 4 din Lgea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. şi art. 104 din Lg. 26/1996, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p, T. N. trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 289 al. 1 C.p., art. 291 teza I C.p, art. 264 al. 1 C.p., art. 215 al. 1 şi 2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p., art. 100 din Lg. Nr. 26/1996, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., S. E. trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 26 C.p. rap. la art. 41 al. 2 C.p., art. 31 al. 1 C.p rap. la art. 289 al. 1 C.p., art. 291 teza I C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. şi P. E., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 289 al. 1 C.p., urmând ca martorii să declare tot ceea ce ştiu în legătură cu fapta pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, dacă îşi menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi dacă mai au altceva de completa.La cerere au fost înaintate copii de pe rechizitoriul nr. 356/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi şi declaraţiile martorilor mai sus enumeraţi.În şedinţa publică din data de 27 septembrie 2010, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Filiaşi.După cum reiese din rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiaşi la data de 20.12.2007 în dosar nr.356/P/2004 , prin încheierea nr.4497/12.06.2006 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare formulată de inculpatul S. E., cauza a fost scoasă de pe rolul Judecătoriei Filiaşi şi trimisă Judecătoriei Timişoara. În conformitate cu dispoziţiile art.55 al.1 C.proc.pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la instanţa competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.Art.60 C.proc.pen. prevede că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune, prin încheiere motivată, admiterea sau respingerea cererii. În cazul în care găseşte cererea întemeiată, dispune strămutarea judecării cauzei, hotărând totodată în ce măsură actele îndeplinite în faţa instanţei de la care s-a strămutat cauza se menţin. Dacă instanţa la care se află cauza a cărei strămutare se cere a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunţată este desfiinţată prin efectul admiterii cererii de strămutare.Strămutarea este acel remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competenţa unei instanţe şi dată spre soluţionare unei alte instanţe din aceeaşi categorie şi de acelaşi grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra obiectivităţii şi imparţialităţii tuturor judecătorilor unei instanţe.Dispunând strămutarea judecării unei cauze, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu strămută numai judecarea unei anumite etape a procesului, ci întreaga judecată a cauzei, cu referire la toate actele procedurale care s-ar efectua atât în fond, cât şi în căile ordinare sau extraordinare de atac. Instanţa reţine că după strămutarea pricinii de la Judecătoria Filiaşi, aceasta nu mai este competentă să efectueze nici un act procedural, în caz contrar acestea fiind lovite de nulitate, conform prevederilor art.60 coroborat cu art.197 al.2 C.proc.pen., judecata fiind reluată la instanţa la care s-a dispus strămutarea, care nu poate dispune nicio măsură ce ar încălca dispoziţiile din încheierea nr.4497/12.06.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Se impune această soluţie, întrucât, fiind hotărâtă strămutarea judecării unui litigiu şi fixată instanţa competentă să-l judece, este firesc ca această competenţă să fie menţinută până la pronunţarea unei hotărâri definitive în acel cadru care s-a considerat că asigură climatul propice pentru o judecată obiectivă.
Mai mult, din moment ce a fost admisă cererea de strămutare, înseamnă că aceasta a avut în vedere cauza în întregul ei, întregul proces penal, neputându-se concepe o strămutare parţială, după cum nu se poate considera că judecătorii sunt obiectivi parţialPentru considerentele ce preced, instanţa urmează să admită excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Filiaşi, invocată de reprezentantul Ministerului Public, iar în baza art.55, art.60 C.proc.pen. şi potrivit dispoziţiilor din încheierea nr.4497/12.06.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să respingă cererea de efectuare a comisiei rogatorii de către Judecătoria Filiaşi, necompetentă să efectueze acte de procedură după strămutarea cauzei.Încheierea, împreună cu procesele – verbale de executare a mandatelor de aducere, vor fi comunicate instanţei care a dispus comisia rogatorie. Admite excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Filiaşi, invocată de reprezentantul Ministerului Public.În baza art.55, art.60 C.proc.pen. şi potrivit dispoziţiilor din încheierea nr.4497/12.06.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,Respinge cererea de efectuare a comisiei rogatorii de către Judecătoria Filiaşi, necompetentă să efectueze acte de procedură după strămutarea cauzei.Dispune comunicarea încheierii însoţită de procesele – verbale de executare a mandatelor de aducere, care vor fi păstrate în copie.Pronunţată în şedinţă publică, azi 27.09.2010.
