4) Ofiterii de circulatie din cadrul Politiei Rutiere. Conditii necesare pentru recunoasterea beneficiului grupei I de munca.
Activitatea ofiterilor de circulatie care îndeplinesc atributiile prevazute de art.1 lit.c din Ordinul M.I. nr.S/504/1995 se încadreaza în grupa I de munca.
Decizia Civila nr. 402/R/21.02.2007
Prin sentinta civila nr.4067/2005 pronuntata de catre Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal, s-a respins, ca neîntemeiata, actiunea formulata de reclamantul I.F.O., în contradictoriu cu pârâtii Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul General al Politiei.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut ca actele normative invocate de catre reclamant (Decretul nr.247/1977, Decretul-Lege nr.68/1990, Ordinul MI nr.S/75/1990, Ordinul MI nr.504/1995) nu stabilesc ca agentii de circulatie se încadreaza în grupa I-a de munca.
S-a constatat ca prin Ordinul MI nr.1286/2000 se acorda beneficiu grupei I de munca personalului militar din politia rutiera ca desfasoara activitati operative începând cu 1.09.2000, însa s-a apreciat ca acest act normativ nu este aplicabil reclamantului, care a iesit la pensie în 30.06.1968.
Împotriva acestei hotarârii s-a formulat recurs de catre recurentul-reclamant, care a criticat-o pentru nelegalitate, întrucât instanta de fond a încalcat si aplicat gresit dispozitiile legale incidente în cauza.
Astfel, instanta de fond a facut abstractie de unele reglementari legale, iar pe altele le-a aplicat gresit.
Recurentul a aratat ca pentru perioadele de activitate 1.08.1968 – 1.05.1974, 1.05.1974 – 15.08.1988, reglementarea legala pentru acordarea grupei I de munca era art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990 raportat la HCM nr.399/1961 si la decizia nr.87/1999 a Curtii Constitutionale.
S-au invocat pentru perioada de activitate 1.07.1984 – 21.03.1988 dispozitiile art.1 lit.a din Ordinul MI nr.504/1995, pentru perioada 15.08.1988 – 1.05.1994 acelasi ordin (504/1955), Ordinul MAI nr.1286/2000, adresa Directiei Juridice nr.42247 catre Inspectoratul Judetean de Politie Mures.
În privinta perioadei 1.05.1994 – 15.06.1995 s-a aratat ca printr-o decizie de practica a Curtii de Apel Craiova (5589), s-a recunoscut beneficiul grupei I de munca în favoarea unui fost coleg, T.M., pentru perioada 23.07.1969 – 30.12.1989.
S-au invocat dispozitiile Ordinului MAI nr.1286/2000 si s-a sustinut ca instanta trebuia sa constate ca întreaga perioada cuprinsa între 1.08.1968 – 30.06.1998 se încadreaza în grupa I de munca.
S-a criticat hotarârea si pentru ca nu s-a tinut seama de toate probele administrate în cauza de catre reclamant (înscrisuri si interogatoriul pârâtului).
Prin întâmpinarea formulata de intimati s-a solicitat de catre pârâti respingerea recursului ca nefondat, având în vedere ca instanta de fond a retinut corect ca reclamantul nu a desfasurat activitate încadrata în grupa I de munca.
Analizând întregul material probator administrat în cauza, prin prisma criticilor invocate de catre recurent, care pot fi încadrate în motivele de recurs prevazut de art.304 pct.9 si 7 C.pr.civ., cât si din oficiu, conform art.304/1 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:
Prin cererea adresata instanta de fond la data de 23.02.2005, reclamantul a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtii sa se constate ca activitatea sa desfasurata în perioada septembrie 1968 – iunie 1998 se încadreaza în grupa I-a de munca si sa se dispuna obligarea pârâtilor sa-i elibereze documentele necesare în vederea recalcularii vechimii în munca.
Potrivit adeverintei nr.5194/07.03.2005 emisa de Ministerul Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei Române – rezulta ca recurentul-reclamant, încadrat în Ministerul Administratiei si Internelor de la data de 1.08.1968 a îndeplinit în perioada aflata în litigiu urmatoarele functii: de la 1.08.1968 pâna la 1.05.1974 – ofiter specialist I (circulatie); de la 1.05.1974 pâna 15.08.1988 – ofiter inginer principal III (circulatie); de la 15.08.1988 pâna la 1.05.1994 – ofiter specialist principal II (circulatie); de la 1.05.1994 pâna la 15.06.1995 – ofiter specialist principal I (circulatie); de la 15.06.1995 pâna la 30.06.1998 – sef serviciu I (circulatie).
Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de catre reclamant (fila 68 dosar fond), intimatul Inspectoratul General al Politiei Române a recunoscut ca ofiterii din cadrul Directiei Politiei Rutiere au atributii de sprijin si îndrumare profesionala, precum si de efectuare a inspectiilor si controalelor unitatilor teritoriale din tara. Totodata, intimatul a aratat ca reclamantul a avut, în calitate de ofiter în cadrul Directiei Politiei Rutiere, în mod permanent atributii de inspectie, control, sprijin si îndrumare, atributii care au determinat inclusiv cooptarea sa, în cadrul colectivelor de inspectie ale Ministerului Administratiei si Internelor si Inspectoratului General al Politiei Române.
Analizând aceste mijloace de proba administrate în fata instantei de fond, Curtea retine ca reclamantul-recurent a dovedit în cauza faptul ca a activat în cadrul Serviciului de Circulatie Rutiera.
În aceasta calitate, în conformitate cu prevederile art.2 din HCM nr.399/1961, act normativ în vigoare la data angajarii sale în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, recurentul a desfasurat activitate încadrata în grupa I de munca.
În raport de prevederile art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990, recurentul, încadrat în grupa I de munca din septembrie 1968 era îndreptatit sa beneficieze de aceasta încadrare, pe întreaga perioada în care a lucrat în locurile respective, respectiv pâna în iunie 1998.
În speta, prima instanta a retinut eronat ca dispozitiile HCM nr.399/1961 amintit, emis pentru reglementarea acordarii sporului de timp la calculul pensiei militare unor ofiteri, subofiteri si sergenti militarizati din Ministerul Administratiei si Internelor, nu îi sunt aplicabile reclamantului recurent, câta vreme acest act normativ era în vigoare la data angajarii sale, respectiv 1.08.1968.
În ceea ce priveste Decretul nr.247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de munca, prima instanta a retinut corect faptul ca agentii de circulatie se încadreaza pentru perioada 1.07.1977 – 1.02.1990 în grupa a II-a de munca, însa, în mod eronat, nu a avut în vedere si faptul ca reclamantul în calitate de ofiter la Directia Circulatie trebuia sa beneficieze de grupa I de munca, în raport de prevederile HCM nr.399/1961 si art.2 din Decretul-Lege nr.68/1990.
Este adevarat ca Decretul-Lege nr.68/1990 nu stabileste ca se acorda grupa I de munca ofiterilor de circulatie pentru perioada 1969 – 1990, însa, nu pot fi ignorate dispozitiile art.2 din acelasi act normativ, care statueaza ca persoanele care, pâna în 1969, au beneficiat de grupa I, cum este si cazul reclamantului recurent, beneficiaza de acest drept, pe întreaga perioada lucrata la locurile de munca si activitatile respective.
Prima instanta a constatat corect faptul ca potrivit Ordinului MI nr.S/75/1990 si Ordinului MI nr.504/1995 agentii de circulatie se încadreaza în grupa II-a de munca, însa , în speta, aceste dispozitii nu sunt aplicabile, recurentului-reclamant, întrucât pe de o parte, acesta beneficia de încadrarea în grupa I de munca, înca din iunie 1968, iar pe de alta parte, acesta facea parte din personalul militar ce desfasura permanent activitati specifice ale inspectiei, control, sprijin si îndrumare, prevazute în regulamentele de organizare si functionare a unitatilor din care fac parte, în unitati centrale si teritoriale ale Ministerului de Interne, activitate ce se încadreaza în grupa I de munca, în conformitate cu prevederile art.1 lit.c din Ordinul MI nr.S/504/1995, prin care se modifica Ordinul MI nr.S/75/1990, dat în aplicarea Decretului nr.247/1977.
Ordinul MAI nr.1286/2000 pentru modificarea Ordinului MI nr.S/75/1990 emis în temeiul art.2 alin.2 pct.6 lit.c din Decretul nr.247/1977, cât si HG nr.1822/2004, prevad în mod expres ca personalul militar din politia rutiera, care desfasoara permanent activitati operative, beneficiaza de grupa I de munca.
Sesizata cu legalitatea HG nr.1822/2004, Înalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr.3300/5.11.2006 a retinut ca sintagma “politisti în activitate” în cuprinsul HG nr.1822/2004 este în concordanta cu prevederile art.9 din cuprinsul Legii nr.179/2000 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor si nu se îngradeste în nici un fel drepturile politistilor pensionati anterior, neexistând nici o prevedere expresa în sensul ca de încadrarea în conditiile de munca deosebite, speciale si specifice, beneficiaza numai politistii în activitate. Per a contrario, beneficiaza de încadrarea în conditii deosebite, speciale si specifice si politistii care nu mai sunt în activitate la data aparitiei HG nr.1822/2004, cu conditia de a se proba faptul ca acestia au desfasurat permanent activitati specifice ale inspectie, control, sprijin si îndrumare, în sensul avut în vedere de art.1 lit.c din Ordinul MI nr.S/504/2005.
Este relevant a adauga ca HG nr.1822/2004 a fost emisa în baza art.24 din Legea nr.179/2000, privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor si art.19 din Legea nr.19/2000, iar Legea nr.174/2004 stabileste în art.3 ca de prevederile acestei legi beneficiaza atât politistii în activitate, cât si cei carora le-au încetat raporturile de serviciu, cum este cazul recurentului.
Pentru toate considerentele aratate, Curtea retine ca recurentul era îndreptatit sa i se recunoasca încadrarea în grupa I de munca a activitatii desfasurate în perioada septembrie 1968 – iunie 1998, motiv pentru care va admite recursul, în baza art.312 C.pr.civ., va modifica sentinta recurata, în sensul ca va admite actiunea reclamantului.
