Drept penal – legi speciale. Inexistenţa elementelor constitutive ale infracţiunii de concurenţă neloială, prev. de art. 5 alin.1 lit. b din Legea nr. 11/1991.
Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 11/1991, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, punerea în circulaţie de mărfuri contrafăcute şi/sau pirat, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii şi induce în eroare consumatorul asupra calităţii produsului/serviciului.
Textul infracţiunii se referă la producerea unui rezultat şi nu la o stare de pericol privind posibila inducere în eroare a consumatorului.
Textul infracţiunii se referă la producerea unui rezultat şi nu la o stare de pericol privind posibila inducere în eroare a consumatorului.
Nefiind dovedit acest rezultat, producerea lui nu poate fi prezumată, motiv pentru care nu se poate reţine realizarea conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni.
Nefiind dovedit acest rezultat, producerea lui nu poate fi prezumată, motiv pentru care nu se poate reţine realizarea conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni.
(Sentinţa penală nr. 73 din 29 martie 2012, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. 9096/101/2011, definitivă prin decizia penală nr. 247 din 12 iulie 2012 a Curţii de apel Craiova, Secţia penală şi pentru cauze cu minori)
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei A. L., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 90 alin. 1 lit. b din Legea nr. 84/1998 şi art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 11/1991.
Prin sentinţa penală nr. 73 din 29 martie 2012, Tribunalul Mehedinţi, în temeiul art. 90 alin. 1 lit. b din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, a condamnat-o pe inculpata A. L. la o pedeapsă principală de 3 luni închisoare cu executare în cond. art. 81-82 cp.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p., a fost achitată aceeaşi inculpată pentru infracţiunea prevăzută de art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 11/1991.
Ca stare de fapt s-a reţinut că, inculpata A. L. deţine, pe raza localităţii de domiciliu, o întreprindere individuală ce are ca obiect de activitate comerţul cu o haine şi încălţăminte.
În data de 30.03.2011 a achiziţionat, de la un complex comercial din Bucureşti, mai multe mărfuri, pentru care vânzătorii au emis facturi fiscale.
La întoarcerea spre domiciliu, în urma unui control efectuat de organele poliţiei de frontieră s-a constatat că inculpata deţinea 141 articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte inscripţionate sub sigla unor mărci notorii: Nike, Adidas şi Puma.
Existând suspiciunea că mărfurile sunt contrafăcute, acestea au fost ridicate şi introduse în camera de corpuri delicte a I.J.P.F. Mehedinţi.
Reprezentanţii titularilor de marcă au comunicat că mărfurile sunt contrafăcute.
Pentru aceste produse inculpata nu deţinea certificat de autenticitate a mărfurilor, declaraţie de conformitate şi nu avea acordul titularilor de drepturi pentru comercializarea produselor.
Referitor la infracţiunea de concurenţă neloială, prevăzută de art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 11/1991, s-a dispus achitarea inculpatei, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. d C.p.p., faptei comise lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracţiunii.
Astfel, potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 11/1991, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, punerea în circulaţie de mărfuri contrafăcute şi/sau pirat, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii şi induce în eroare consumatorul asupra calităţii produsului/serviciului.
S-a constatat că pentru a realiza conţinutul constitutiv al infracţiunii legiuitorul a prevăzut că fapta de punere în circulaţie a mărfurilor contrafăcute şi/sau pirat să producă o anumită urmare imediată, reprezentată pe de o parte de atingerea drepturilor titularului mărcii, iar pe de altă parte, de inducerea în eroare a consumatorului asupra calităţii produsului.
De asemenea, reprezentanţii titularilor mărcilor Nike, Adidas şi Puma nu au efectuat o analizare efectivă a produselor deţinute de inculpată în vederea comercializării, datele furnizate prin intermediul adreselor înaintate organelor de anchetă fiind rezultatul examinării copiei procesului-verbal de constatare şi a copiei suportului cu memorie optică înregistrat cu numărul 398794 pe care au fost fixate fotografiile reprezentând articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte ridicate de la inculpată.
Ori, în lipsa unei constatări efective a calităţii produselor – prin expertizarea acestora de către specialişti, cu raportare la produsele originale – nu se poate susţine că s-a produs o inducere în eroare a consumatorului – potenţial cumpărător al produselor respective.
În altă ordine de idei, s-a mai arătat că reţinerea, raportat la starea de fapt expusă, a ambelor infracţiuni – cea prevăzută de art. 90 alin. 1 lit. b din Legea nr. 84/1998 şi cea prevăzută de art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 11/1991 – este discutabilă.
S-a mai precizat faptul că în situaţii de fapt similare sau chiar identice, instanţele nu au fost sesizate de către parchete decât cu infracţiunea prevăzută de art. 90 alin. 1 lit. b din Legea nr. 84/1998, hotărârile pronunţate rămânând definitive, în multe cazuri, prin soluţiile dispuse de instanţele de control judiciar (de ex. s.p. nr. 27/08.02.2011 pronunţată de Tribunalul Gorj, definitivă prin d.p. nr. 232/15.11.2011 pronunţată de C.A. Craiova, în dosarul nr. 11876/95/2010).
