Pentru existenţa infracţiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice, refuzul inculpatului de a se supune recoltării de probe trebuie să fie determinat de intenţia sa de a sustrage şi nu de temerea faţă de consecinţele recoltării de sânge pentru starea sa de sănătate.
(Curtea de Apel Suceava – d.p. nr.402 din 17.09.2007)
Prin sentinţa penală nr. 82 din 31 ianuarie 2007, Judecătoria Suceava, în baza art. 79 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal şi art. 76 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul S.S. la 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că la data de 26 aprilie 2006, în jurul orelor 620, organele de poliţie rutieră au oprit în trafic pe Calea Obicinilor din mun. Suceava autoturismul marca Mercedes condus de învinuit şi, întrucât acesta emana miros de băuturi alcoolice, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Din acest motiv, învinuitul a fost condus la Spitalul Judeţean Suceava în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, însă a refuzat să se supună, declarând că îi este frică de durerea cauzată de înţepătură.
Împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul, iar prin decizia penală nr. 216 din 28 mai 2007 a Tribunalului Suceava acesta a fost admis, a fost desfiinţată în totalitate sentinţa iar în rejudecare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice prev. de art. 79 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002.
Împotriva deciziei anterior menţionate a declarat recurs procurorul, criticând-o ca nelegală pe motivul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 Cod penal –eroare gravă de fapt ce a dus la achitare, motivând că boala de care suferă inculpatul, respectiv hematofobia (teama de injecţie) nu justifică refuzul acestuia de a i se preleva probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Examinând recursul se constată că este nefondat.
Inculpatul, la data de 26 aprilie 2006 a fost oprit în trafic de către organele de poliţie şi, deşi s-a deplasat împreună cu aceştia la Spitalul Judeţean Suceava, aici a refuzat să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, motivând că îi este teamă de durerea provocată de recoltare, aspect consemnat şi în procesul verbal întocmit de către organele de poliţie.
Infracţiunea de sustragere de la recoltarea probelor biologice, sub aspectul laturii subiective se realizează cu intenţie directă.
Potrivit declaraţiei martorei B.M.M. (fila 16 din dosarul de urmărire penală), asistentă medicală, inculpatul s-a prezentat împreună cu organele de poliţie la spital dar a refuzat recoltarea motivând că nu suportă durerea cauzată de înţepătură, că îi este frică, dar recunoaşte că a consumat băuturi alcoolice.
În buletinul de examinare clinică (fila 17 dosar urmărire penală) după ce se arată că inculpatul avea comportament ordonat, era orientat în spaţiu, atenţia concentrată, judecata coerentă, se precizează că refuză recoltarea deoarece îi este frică de durerea cauzată de înţepătură.
Din buletinul de ieşire din spital, din 12.12.2006 (fila 21 dosar fond), reiese că inculpatul a fost internat şi suferă de „tulburare distimică de personalitate cu elemente obsesivo-fobice”, adică hematofobie, teamă de injecţii.
Martorul C.I. (fila 27 fond), arată că în anul 2005 a fost de faţă când, într-o împrejurare, inculpatului i s-a luat sânge şi apoi a făcut un hematom foarte mare, spunându-i că suferă de o anumită boală.
Martorul S.D. (fila 29 fond) arată că inculpatul suferă de aceeaşi boală ca şi el, boală care face ca încă de la vârsta de 10 ani inculpatul să leşine atunci când i se face o injecţie.
Ori, în aceste împrejurări, instanţa de recurs constată că în speţă lipseşte intenţia de a se sustrage de la recoltarea probelor biologice, fapta inculpatului datorându-se temerii faţă de consecinţele recoltării de sânge prin înţepare.
Este adevărat că prin adresa nr. 204/A din 25 aprilie 2007 (fila 20 dosar apel), S.M.L. Suceava arată că îşi menţine concluzia conform căreia inculpatului i se putea recolta sânge în cazul în care suferea de hemofilie (o boală a sângelui), dar acest aspect nu poate avea urmări asupra poziţiei psihice a inculpatului care, sub aspectul laturii subiective era motivat de teama de injecţie, de urmările unei astfel de recoltări (hematoame, leşin).
Aşa fiind, Curtea a apreciat că hotărârea tribunalului este legală şi temeinică astfel încât, recursul a fost respins ca nefondat.
