PLÂNGERE ÎMPOTRIVA SOLUŢIEI PROCURORULUI ADMISĂ. INFRACŢIUNEA DE EMITERE FILĂ CEC FĂRĂ A AVEA DISPONIBIL BANCAR PREV. DE ART. 84 ALIN.1 PCT. 2 DIN LEGEA NR. 59/1934 MODIF. PRIN LEGEA NR. 83/1994. ELEMENTE CONSTITUTIVE.
Cecul este un titlu la ordin, complet şi formal care încorporează o obligaţie abstractă de a plăti necondiţionat, la vedere o sumă de bani menţionată în titlu. Cecul încorporează atât obligaţia cât şi dreptul corelativ, fără a menţiona cauza obligaţiei deoarece în cazul cecului, cauza obligaţiei este un element extern şi nu are nici o influenţă asupra titlului. Ca urmare, pentru existenţa infracţiunii prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modif. prin Legea nr. 83/1994 nu are relevanţă raportul juridic obligaţional pe care se întemeiază emiterea cecului deoarece acest aspect nu are relevanţă nici pentru valabilitatea cecului.
Judecătoria Bistriţa- Sentinţa Penală nr.826/2011
1
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa, petentul A.E.G. a solicitat desfiinţarea rezoluţiei dată de Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa pronunţată la data de 11.03.2011 în dosarul nr. 171/II/2/2011, prin care a fost respinsă plângerea formulată împotriva Rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale faţă de numita A.R. dată în dosarul nr.2464/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa, admiterea plângerii şi trimiterea dosarului în vederea începerii urmăririi penale faţă de A.R. pentru săvârşirea infracţiunii de “emitere filă cec fără a dispune de suma necesară decontării” prev.de art.84 alin.l pct.2 din Legea nr.59/1934.
Analizând actele şi lucrările dosarului coroborate cu dispoziţiile legale în materie, instanţa reţine următoarele:
La data de 23.06.2010 a fost înregistrată la această I.P.J. B-N sesizarea OTP Bank – Sucursala Bistriţa, privind refuzul la plată a unei file CEC emisă în numele S.C. C.P. S.R.L.. Din conţinutul sesizării rezultă că S.C. C.P. S.R.L. Bistriţa a emis spre încasare la data de 30.04.2010 fila CEC seria OTPV 1 AA, nr. 0006452 în sumă de 100.000 lei, în favoarea numitului A.E.G., instrument refuzat la plată pe motiv ” lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare “.
În urma verificărilor efectuate de organele de cercetare penală s-a stabilit că la data de 16.03.2009 a fost încheiat contractul de împrumut de consumaţie dintre A.E.G.şi A.R., administrator şi unic asociat cu specimen de semnătură în bancă al S.C. C.P. S.R.L, pentru suma de 100.000 RON pe o perioadă de un an, respectiv până la data de 16.03.2010.
La semnarea contractului petentul i-a solicitat intimatei o filă CEC în alb aparţinând S.C. C.P. S.R.L. drept garanţie pentru restituirea sumei împrumutate. Cu această ocazie a fost emisă fila CEC seria OTPV1AA, nr.0006452, în alb, în numele S.C. C.P. S.R.L, doar semnată de către A.R., filă CEC care a fost menţionată şi în cuprinsul contractului de împrumut.
Cu ocazia audierii A.R. se justifică prin faptul că împrumutul a fost făcut între persoane fizice, societatea administrată de către aceasta neavând nicio datorie faţă de A.E.G.. Totodată aceasta mai precizează că s-a împrumutat în mai multe rânduri de la petent, lăsându-i acestuia ca şi garanţie a restituirii banilor, mai multe file CEC în alb. Mai mult, S.C. C.P. S.R.L a intrat în insolvenţă, având ca administrator pe SC. L..E. S.P.R.L. Bistriţa, iar din tabelul definitiv al creditorilor nu reiese că acesta ar avea vreo datorie faţă de A.E.G. care nu a formulat vreo cerere în sensul înscrierii la masa creditorilor.
La data de 30.04.2010, A.E.G. a completat fila CEC rămasă garanţie cu suma de 100.000 lei şi a depus-o în bancă pentru decontare, însă aceasta a fost refuzată la plata din lipsă disponibil.
Reţinând această stare de fapt, raportat la probele administrate, respectiv declaraţiile martorilor şi rulajul contului S.C. C.P. S.R.L în perioada 1.01.2008-1.06.2010 s-a propus neînceperea urmăririi penale faţă de A.R. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modificată prin Legea nr. 83/1994, întrucât faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, fără a se arăta care ar fi acesta. În schimb s-a motivat soluţia prin aceea că, în prezenta cauză, nu poate fi vorba de săvârşirea unei astfel de infracţiuni, întrucât, în ceea ce o priveşte pe numita A.R., aceasta deşi avea calitatea de administrator al S.C. C.P. S.R.L nu a emis fila CEC pentru o obligaţie a societăţii în cauză, adică nici pentru plata efectivă a unei facturi emise către societatea respectivă şi nici ca şi garanţie pentru o viitoare obligaţie a acestei societăţi. Faptul că numita A.R. a dat ca şi garanţie fila CEC în cauză pentru un împrumut contractat ca şi persoană fizică nu poate fi încadrat în prevederile articolului menţionat, deoarece filele CEC în cauză au fost eliberate de bancă societăţii administrate de A.R. şi nu acesteia ca persoană fizică. Cu atât mai mult că nu există alte documente din care să rezulte că S.C. C.P. S.R.L s-ar fi obligat în vreun fel, prin semnarea vreunui contract, să garanteze restituirea împrumutului primit de A.R..
Totodată, soluţia este argumentată şi în sensul că numitul A.E.G. şi-a asumat un risc prin solicitarea şi acceptarea filei CEC emisă în numele S.C. C.P. S.R.L drept garanţie pentru restituirea împrumutului acordat unei persoane fizice, chiar dacă aceasta din urmă are calitatea de administrator al acestei societăţi. Mai mult, petentul putea să prevadă la data la care a solicitat şi acceptat fila CEC drept garanţie, faptul că este posibil să nu-i fie restituită suma împrumutată, deoarece societatea emitentă nu avea nici o obligaţie faţă de acesta, cu atât mai mult cu cât acesta declară că a împrumutat-o pe numita A.R. de mai multe ori, iar sumele împrumutate au fost restituite de fiecare dată. Pentru toate aceste motive nu poate fi vorba de o intenţie a numitei A.R. de a-l înşela pe Albeţel Emil Grigore cu ocazia emiterii filei CEC, fiind lipsit de importanţă dacă la data emiterii filei CEC societatea avea disponibilul bănesc necesar decontării acesteia sau dacă a retras disponibilul bănesc, deoarece, societatea nu avea vreo obligaţie faţă de A.E.G., iar fila CEC nu a fost emisă pentru plata unei datorii existente sau viitoare certe a societăţii către susnumitul.
Prin rezoluţia din data de 4.02.2011 procurorul a confirmat propunerea organelor de cercetare penală însuşindu-şi argumentele juridice expuse mai sus fără nici o nuanţare.
În data de 04.03.2011 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa, plângerea formulată de petentul A.E.G., împotriva soluţiei date în dosarul nr. 2464/P/2010, solicitând desfiinţarea acesteia şi trimiterea în judecată a intimatei A.R., sub aspectul comiterii infracţiunii prev.de art.84 alin.l pct.2 din Legea nr.59/1934. Prin rezoluţia din data de 11.03.2011 dată în dosarul nr. 171/II/2/2011, prim-procurorul a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de petent, împotriva soluţiei date în dosarul nr.2464/P/2010, faţă de intimata Andreica Raveca.
S-a motivat că din probatoriul administrat în cauză rezultă că între S.C. C.P. S.R.L şi petent nu s-a încheiat nici contract de fidejusiune şi nici contract de gaj, pentru a fi antrenată răspunderea firmei şi mai mult fila cec nici nu a fost ştampilată pentru a fi aptă să producă efecte juridice.
Pe de altă parte, se susţine că pentru tragerea la răspundere penală a unei persoane pentru emiterea unui cec fară disponibil în cont, trebuie să se cunoască pe ce operaţiune económico-financiară se sprijină, că operaţiunea economică financiară presupune în mod obligatoriu şi cumulativ următoarele elemente esenţiale: subiecţii (furnizor, beneficiar), marfa predată sau serviciul prestat, valoarea, preţul care trebuie plătit, modalitatea de plată, eventual scadenţa.Dacă datoria provine dintr-un împrumut neachitat, aceasta este o chestiune care se poate rezolva prin mijloacele dreptului civil, bineînţeles în cursul termenului de prescripţie şi cu plata taxelor de timbru aferente.
În prezenta cauză, există un contract de împrumut între două persoane fizice. Or, o astfel de datorie nu poate fi convertită într-o obligaţie comercială. Pe de altă parte, dacă s-ar accepta că infracţiunea analizată subzistă, ar însemna că intră sub protecţia legii o faptă care ar putea constitui infracţiune conform art.272 alin.l pct. 3 teza a III-a din Legea 31/1990. Mai mult, că la art.144/4 alin.l lit.c din acelaşi act normativ se prevede că este interzisă creditarea de către societate a administratorului acesteia prin intermediul unor operaţiuni precum: – garantarea directă sau indirectă, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terţă persoană administratorului ori o altă prestaţie personală a acestora, dacă valoarea este de peste echivalentul în lei a sumei de 5.000 Euro (alin.3 lit.a).
S-a mai motivat că nu subzistă nici infracţiunea de înşelăciune, având în vedere că suma de bani a fost împrumutată anterior predării filei cec, astfel că litigiul constând în nerestituirea împrumutului, este unul de natură civilă.
Împotriva acestor soluţii s-a făcut plângere în termen de către petentul-parte vătămată solicitându-se iniţial reţinerea spre judecare iar în faţa instanţei, trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale.
S-a motivat de către petent că argumentaţia cuprinsă în referatul organului de cercetare penală se întemeiază pe raţionamentul că fila cec a fost emisă de S.C. C.P. S.R.L , prin administrator A.R., pentru a garanta obligaţia de restituire a sumei împrumutată de făptuitoare, astfel că societatea nu avea nicio obligaţie de plată a sumei respective. Mergând mai departe cu raţionamentul, organul de cercetare penală arată că petentul putea şi ar fi trebuit să prevadă că fila cec nu va fi decontată în împrejurările lipsei unor raporturi juridice între societatea comercială administrată de făptuitoare şi petent, astfel că nu ne aflăm în faţa infracţiunii de înşelăciune. Această argumentare nu are absolut nici un temei juridic.
Petentul precizează că prin susţinerile sale organul de cercetare penală neagă existenţa actelor juridice de garantare a obligaţiilor. În concepţia organului de cercetare penală contractul de fidejusiune nu există sau, cel puţin, nu dă naştere la nici o obligaţie în sarcina fidejusorului dacă nu este dublat de o obligaţie de plată distinctă în sarcina aceleiaşi părţi. Deci doar debitorul obligaţiei de restituire a împrumutului poate avea calitatea de garant al restituirii.
Astfel, că aşa cum se menţionează în contract, S.C. C.P. S.R.L. a garantat restituirea sumei împrumutate intimata prin emiterea filei cec. În împrejurările în care aceasta prin calitatea sa de administrator avea puterea de a angaja legal societatea, emiterea filei cec în scopul garantării obligaţiei este legală, iar obligaţia asumată, aceea de a deconta la scadenţă fila cec, este validă. Doar în situaţia în care intimata ar fi restituit împrumutul anterior depunerii filei cec la bancă, teoria lipsei obligaţiei ar fi fost acceptabilă din punct de vedere al răspunderii penale.
Totodată, cecul este un instrument de plată autonom faţă de raportul juridic fundamental, astfel încât chiar în eventualitatea nulităţii raportului juridic fundamental, titlul este valabil, astfel că discuţiile referitoare la lipsa unei obligaţii a societăţii administrată de făptuitoare faţă de subsemnatul petent nu are nici o relevanţă pe plan juridic. Organul de cercetare penală emite o nouă teorie cu privire la latura subiectivă a infracţiunii, transferând analiza elementului subiectiv din sarcina făptuitorului în sarcina victimei, atunci când susţine că, deşi faptuitoarea a remis fila cec pentru a întări convingerea că va fi restituită suma împrumutată, petentul putea şi trebuia să prevadă că fila cec nu va fi decontată, astfel că fapta nu constituie infracţiunea de înşelăciune în convenţii, deşi petentul nu a formulat plângere pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Din moment ce petentul ar fi trebuit să conştientizeze încă din momentul încheierii contractului şi remiterii cecului că cecul nu va fi decontat, atunci şi în privinţa intimatei trebuie reţinută această împrejurare, respectiv că trebuia să ştie că cecul nu va fi decontat, mai ales că este administrator al persoanei juridice, iar voinţa persoanei juridice este identică cu voinţa organelor de conducere. Prin urmare, petentului i-a fost remis cecul pentru a-l determina să-i împrumute suma de 100.000 lei în împrejurările în care ştia că cecul nu va fi decontat. In aceste împrejurări nu suntem în prezenţa doar a infracţiunii incriminată de art.84 din L.nr.59/1934, ci şi în prezenţa infracţiunii de înşelăciune, deoarece dacă intimata nu i-ar fi oferit nici o garanţie de restituire a împrumutului, nu i-ar fi dat banii.
Referitor la motivarea soluţiei prim-procurorului, petentul apreciază că şi aceste argumente sunt nesusţinute pe plan juridic, arătând că:
1. Pe cec nu se aplică ştampila societăţii emitente conform Normelor nr.4/2008 ale BNR, cecul fiind valabil doar prin aplicarea semnăturii reprezentantului legal. De altfel cecul a fost refuzat la plata de bancă pentru lipsă disponibil, nu pentru lipsa unor menţiuni esenţiale.
2. Cecul în alb este valabil, fiind reglementat de Legea nr.59/1934.
3. Cecul este un instrument de plată autonom, iar valabilitatea sa este analizată distinct de raportul juridic fundamental. A ne însuşi teza potrivit căreia în lipsa raportului juridic fundamental nu este valabil cecul, ar însemna să negăm însuşi raţiunea pentru care au fost reglementate titlurile comerciale de valoare. De asemenea, a considera că această susţinere este fondată, ar însemna, de exemplu, că avalizarea unui titlu de valoare ar fi în majoritatea cazurilor nulă întrucât în majoritatea covârşitoare a cazurilor, în practică, avalul sete folosit pentru garantarea de către administratorul unei societăţi comerciale a datoriei pe care societatea o are către un tert, în favoarea căruia emite un bilet la ordin ori un cec.
4. Nici motivul de respingere a plângerii potrivit căruia nu se poate considera că cecul este valabil emis, iar intimata a săvârşit infracţiunea incriminată de Legea nr.59/1934, pentru că în aceste împrejurări intimata a săvârşit şi infracţiunea prev.de art. 272 alin.l pct.3 teza a IlI-a din Legea nr.31/1990 nu are la bază un raţionament logic. Este indiscutabil că intimata a emis în numele societăţii pe care o reprezintă o filă cec, că această filă cec întruneşte toate condiţiile de valabilitate prevăzute de Legea nr.59/1934 şi că cecul nu a fost decontat din cauza lipsei disponibilităţilor băneşti. Dacă prin această faptă intimata a comis şi o altă infracţiune decât cea prevăzută de Legea nr.59/1934, nu are efecte asupra existenţei primei fapte.
Analizând materialul probator şi argumentele expuse, în temeiul art. 278/1 alin.8 lit.b C.p.p. instanţa a admis ca fiind întemeiată plângerea formulată de către petent şi îndreptată împotriva rezoluţiei din 4.02.2011 dată de procuror în dosarul nr. 2464/P/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa, (menţinută prin rezoluţia prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa dată în dosar nr. 171/II/2/2011), prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă intimată, şi pe cale de consecinţă desfiinţează rezoluţia atacată şi trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimata A.R. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de emitere filă cec fără a dispune de suma necesară decontării prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modif. prin Legea nr. 83/1994.
În motivarea soluţiei s-au arătat următoarele:
Obiectul prezentei cauze este infracţiunea de emitere filă cec fără a avea la tras disponibil suficient, infracţiune incriminată de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modif. prin Legea nr. 83/1994. Ca urmare orice referire a organelor de urmărire penală la existenţa sau inexistenţa intenţiei de inducere în eroare a părţii vătămate sunt irelevante pentru analiza conţinutului constitutiv al acestei infracţiuni. Nu s-a formulat plângere penală pentru înşelăciune şi nici în plângerea împotriva soluţiei nu s-a susţinut că făptuitoarea s-ar face vinovată de o astfel de infracţiune.
La analizarea intenţiei infracţionale necesară pentru existenţa infracţiunii de emitere filă cec fără acoperire nu se impune a se stabili dacă făptuitoarea avea intenţie de inducere în eroare a părţii vătămate, această împrejurare fiind esenţială pentru existenţa înşelăciunii.
Infracţiunea analizată este o infracţiune de pericol incriminată tocmai pentru a se ocroti acele relaţii sociale ce implică încrederea în validitatea acestor instrumente de plată. Sub aspectul conţinutului constitutiv, această infracţiune presupune emiterea unei file cec fără a avea disponibil suficient, faptă comisă cu intenţie. Infracţiunea se consumă în momentul în care fila cec este refuzată la plată pentru lipsă disponibil.
În această cauză motivarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale a pornit de la premise eronate, aşa cum a arătat şi petentul în susţinerea plângerii, ignorându-se aspecte esenţiale legate de natura şi caracterul cecului ca instrument de plată.
Lipsa intenţiei infracţionale în cazul acestei infracţiuni presupune ca emitentul să nu cunoască faptul că nu are disponibil bancar, orice altă condiţie însemnând a adăuga la lege. Pe parcursul cercetărilor penale nu s-a verificat acest aspect deşi s-a susţinut că nu există acest element constitutiv al infracţiunii, motivarea bazându-se pe împrejurări care nu au nimic în comun cu condiţiile de emitere şi decontare a filelor cec.
Astfel, este real că acel carnet de file cec a fost emis în baza unei convenţii încheiate între bancă şi S.C. C.P. S.R.L dar folosirea cecului de către făptuitoare pentru plata unei datorii personale nu înlătură răspunderea penală a acesteia pentru comiterea infracţiunii de emitere filă cec fără disponibil. Argumentul că dacă ar fi fost decontată fila cec făptuitoarea ar fi comis infracţiunea prev. de art.272 alin.l pct. 3 teza a III-a din Legea 31/1990 presupune ca făptuitoarea să fie apărată invocându-i-se propria culpă.
Organele de urmărire penală au ignorat cu desăvârşire noţiuni legate de natura şi caracterele cecului. Cecul este un titlu la ordin, complet şi formal care încorporează o obligaţie abstractă de a plăti necondiţionat, la vedere o sumă de bani menţionată în titlu.
Caracterul abstract al cecului înseamnă, aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate ( a se vedea Stanciu D.Cărpenaru- Drept comercial român, Ed. All Beck, 2004, pag. 508), că cecul încorporează atât obligaţia cât şi dreptul corelativ, fără a menţiona cauza obligaţiei deoarece în cazul cecului, cauza obligaţiei este un element extern şi nu are nici o influenţă asupra titlului.
Ca urmare, făptuitoarea care are specimen de semnătură în bancă, emiţând o filă cec refuzată la plată pentru lipsă disponibil, se face vinovată de comiterea infracţiunii prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, neavând nici o relevanţă cauza obligaţiei. Stabilind condiţii noi pentru existenţa infracţiunii analizate, organele de urmărire penală nu numai că au adăugat la lege dar au denaturat însăşi caracterele şi condiţiile de valabilitate a cecului ca titlu comercial de valoare.
Se mai impune a se arăta că opinia instanţei supreme este în acelaşi sens, respectiv prin Decizia nr. 4857/2004 a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunea de înşelăciune în emitere de fila cec fără acoperire reţinându-se că întradevăr încheierea unei convenţii de împrumut a unor sume de bani neonorându-se obligaţia de restituire şi emiterea unor cecuri fără acoperire în vederea restituirii împrumutului nu se circumscrie infracţiunii de înşelăciune dar prin emiterea filelor cec s-au încălcat disp. art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 modif. prin Legea nr. 83/1994.
