Constată că, Judecătoria Avrig a condamnat pe inculpatul B C, cu antecedente penale, la pedeapsa de :
-1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, prev. şi ped. de art. 85 al.1 din OUG nr. 195/2002 R, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal şi art. 37 lit. a C.penal.
-1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. şi ped. de art. 86 al.1 din OUG nr. 195/2002 R, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal şi art. 37 lit.a C.penal.
În baza art. 34 lit. b C.penal, s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 85 al.1 din OUG nr. 195/2002, cu cea de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 86 al.1 din OUG nr. 195/2002 , urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
S-a constatat că infracţiunile deduse judecăţii au fost săvârşite în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a C.penal, raportate la pedepsele de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 25/07.02.2007 a Tribunalului Sibiu, şi de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1133/11.10.2006 a Judecătoriei Sibiu, În baza art.85 C. penal, s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 25/07.02.2007 a Tribunalului Sibiu, definitivă la data de 21.06.2007.
În baza art. 83 C. penal, s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1133/11.10.2006 a Judecătoriei Sibiu, pronunţată în dosar nr. 2200/306/2006, definitivă la data de 07.11.2006.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1133/11.10.2006 a Judecătoriei Sibiu, în elementele ei componente, şi repune pedepsele în individualitatea lor, astfel:
-1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 77 alin.1 din OUG nr. 195/2002.
-1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 77 alin.2 din OUG nr. 195/2002.
-2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 78 alin.1 din OUG nr. 195/2002.
S-a constatat că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedepsele de 2 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 1133/11.10.2006 a Judecătoriei Sibiu, şi 3 ani închisoare, prin sentinţa penală nr. 25/07.02.2007 a Tribunalului Sibiu, au fost comise în concurs real, prev. de art. 33 lit. a C.penal.
În baza art. 34 lit. b C.penal şi art. 36 alin.2 C.penal, s-au contopit pedepsele de 1 an închisoare, 1 an închisoare şi 2 ani închisoare, aplicate prin sentinţa penală nr. 1133/2006 a Judecătoriei Sibiu, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 25/2007 a Tribunalului Sibiu, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art. 34 lit. b C. penal şi art. 39 C. penal, s-a contopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, aplicată prin prezenta sentinţă, cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
În dimineaţa zilei de 10.01.2009, în jurul orei 100, inculpatul a fost oprit de un echipaj de poliţie pe str. Bisericii din Avrig, în timp ce conducea autoturismul marca Ford, în care se aflau şi numiţii T M , O A şi P A.
Urmare a verificărilor efectuate, s-a constatat că autoturismul condus de inculpat nu era înmatriculat, iar plăcuţele de identificare montate pe acesta erau valabile doar până la data de 24.12.2008.Totodată, s-a stabilit că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.Inculpatul a prezentat o autorizaţie de conducere emisă de autorităţile italiene dar în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că acesta nu posedă permis de conducere emis nici de către autorităţile italiene
Urmare a constatărilor făcute cu ocazia controlului, s-a încheiat procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 10.01.2009), în prezenţa martorilor asistenţi M D şi M A
Inculpatul s-a sustras judecăţii, nefiind prezent la nici un termen de judecată.
În drept, fapta inculpatului B C de a conduce pe drumurile publice un autovehicul neînmatriculat, fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 85 alin.1 şi art. 86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a C. penal şi art. 37 lit.b C. penal.
Împotriva acestei hotărâri, în termen, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Avrig, în dezvoltarea motivelor de apel, arătând în esenţă că pedeapsa aplicată inculpatului nu este just individualizată, lipsind de efect cauzele de agravare a pedepsei prevăzute de art. 83 Cod penal, care ar fi trebuit să se reflecte într-o sancţiune mai mare aplicată .Deasemenea a declarat apel si inculpatul
Apelul declarat de inculpat a fost înregistrat la Tribunalul Sibiu la data de 15.01.2010, iar la termenul de judecată din 19.05.2010 inculpatul a fost prezent pentru prima dată la judecarea cauzei, aflându-se în stare de deţinere, fiind deţinut la Penitenciarul Bârcea Mare – Deva.
Cu această ocazie, prin apărătorul ales, învederează instanţei că a declarat apel peste termen, cerere ce a fost înregistrată la Judecătoria Avrig la data de 19.05.2010.
Inculpatul arată că nu a avut cunoştinţă de prezenta cauză până în momentul în care a primit citaţia emisă de Tribunalul Sibiu la Penitenciarul Bârcea Mare.
Tribunalul a constatat că inculpatul nu a luat cunoştinţă de dosar în cursul urmăririi penale, fiind trimis în judecată în lipsă şi de asemenea nu a fost prezent la nici un termen de judecată la instanţa de fond.
În consecinţă, tribunalul a repus pe inculpat în termenul de apel, conform art. 364 Cod procedură penală, constatând că într-adevăr depunerea cererii de apel peste termen a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare.
S-a constatat de asemenea că inculpatul este arestat în altă cauză, motiv pentru care este îndeplinită şi condiţia termenului de 10 zile prevăzut de acest articol pentru depunerea apelului peste termen.
Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, potrivit art. 371 Cod procedură penală, instanţa a constatat că acestea sunt fondate, urmând a fi admise,,
Inculpatul B C a fost trimis în judecată în lipsă prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Avrig la data de 27.08.2009 pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 85 al. 1 şi art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 33 litera b şi art. 37 litera a Cod penal.
În urma judecării pe fond a cauzei, inculpatul a fost condamnat la data de 25.11.2009 prin sentinţa penală nr. 128 de către Judecătoria Avrig la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare. Inculpatul nu a fost prezent la organele de urmărire penală pe parcursul desfăşurării anchetei penale şi nici în faţa instanţei de fond la nici unul dintre termenele de judecată.
Din probele administrate în faţa instanţei de apel (înscrisuri şi declaraţii de martori) a rezultat că inculpatul nu s-a sustras de la judecata în fond, fiind legal încadrat în muncă în Italia începând cu data de 05.02.2007 pe o perioadă de 54 de luni (4,6 ani) conform actului autentificat existent la fila 95 dosar.
Tribunalul a constatat că judecarea cauzei la prima instanţă a avut loc în lipsa inculpatului, instanţa de judecată citând inculpatul pentru toate termenele la adresa din Sibiu, şi prin afişare la Consiliul local Avrig, deşi conform procesului verbal încheiat de procuror la data de 26.08.2009), se menţionează că „fratele învinuitului confirmă că B C nu locuieşte la adresa de domiciliu – localitatea Sibiu- fiind plecat în străinătate de mai mulţi ani şi revenind pentru scurte perioade de timp în ţară, iar în prezent din câte cunoaşte, învinuitul se află, probabil, în Italia.
La adresa de domiciliu a învinuitului locuieşte doar B D O, împreună cu soţia şi copilul”.
Cu toate acestea, prima instanţă a dispus citarea acestuia la adresele din şi Avrig, (la această ultimă adresă fără a se indica vreun număr de imobil).
Din probele administrate în apel rezultă că în perioadele scurte în care inculpatul venea în ţară din Italia, acesta locuia în locuinţa tatălui său B D in Sibiu, adresă la care inculpatul nu a fost citat.
Având în vedere aceste considerente, instanţa de apel a apreciat că inculpatul, deşi citat la locuinţa de domiciliu, nu a avut cunoştinţă de proces, fiind astfel în imposibilitate de a se prezenta şi înştiinţa instanţa¸ motiv pentru care apelul acestuia a aparut ca fiind fondat, în temeiul art. 379 pct. 2 litera b Cod proc. pen., s-a dispus desfiinţarea sentinţei Judecătoriei Avrig şi trimiterea cauzei acestei instanţe pentru o nouă judecată pe fond, cu respectarea dreptului la apărare al inculpatului.
Apelul Parchetului a fost de asemenea admis, ca fondat, cu ocazia rejudecării, instanţa de fond urmând a avea în vedere şi motivele de nelegalitate invocate de Ministerul Public în apelul formulat.
