Ds. Xx/xx/xxx Legea 78/2000
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA BOTOŞANI, JUDEŢUL BOTOŞANI
Şedinţa separată cu minori din xx
Preşedinte –
Grefier –
Ministerul Public reprezentat prin Procuror
SENTINŢA PENALĂ NR.
La ordine pronunţarea asupra acţiunii penale privind pe inculpaţii A M trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi B M trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 290 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 29 aprilie 2011, cuvântul părţilor fiind consemnat în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, şi când, având în vedere complexitatea cauzei, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 06 mai 2011 şi pentru astăzi, când:
J U D E C A T A
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani înregistrat la această instanţă la data de __, au fost trimişi în judecată inculpaţii A M trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi B trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 290 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, reţinându-se în sarcina acestora că în calitate de primar şi secretar a comunei C, judeţul Botoşani, au întocmit şi semnat documente conţinând date necorespunzătoare realităţii, cu privire la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,37 ha teren intravilan, pe numele lui B C. M; declaraţia pe propria răspundere a lui B C. M; procesul verbal de identificare a terenului, referatul de admitere şi validare a cererii de revendicare a terenului, fişa tehnică, procesul – verbal din _ şi hotărârea nr. 2 din _, în numele Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C, inculpaţii uzând de aceste documente, în baza cărora s-a eliberat lui B C. M, în mod nejustificat, titlul de proprietate ___ din __ pentru suprafaţa de 0,44 ha teren intravilan, pe raza localităţii C. În urma eliberării titlului de proprietate, soţii B C. M şi A. i-au vândut numitului B G suprafaţa de 0,26 ha teren arabil, iar numitei D Esuprafaţa de 0,53 ha teren arabil, o casă şi un grajd, cu suma de 19.000 lei, bani folosiţi de către soţii B G şi M E la cumpărarea unui apartament în municipiul Botoşani.
Inculpatul A M, legal citat, s-a prezentat în instanţă, nerecunoscând săvârşirea faptelor şi solicitând în apărare administrarea de probe cu înscrisuri şi martori.
Inculpata B M E, legal citată, s-a prezentat în instanţă, nerecunoscând săvârşirea faptelor şi solicitând în apărare administrarea de probe cu înscrisuri şi martori.
Din rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani reiese că din anul 2003, inculpatul A M este primarul comunei C., judeţul Botoşani, comună nou înfiinţată, după ce, anterior, în perioada 1996 – 2003, acesta a fost viceprimarul comunei Co., unitate administrativă care cuprindea şi localitatea C., cu satele împrejmuitoare. Inculpatul îndeplineşte şi funcţia de preşedinte a Comisiei locale de fond funciar C., conform Ordinului ___ din ___ al Instituţiei Prefectului Judeţului Botoşani, de reorganizare a comisiilor locale, municipale, orăşeneşti şi comunale, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, conform anexelor ce fac parte integrantă din ordin şi a Ordinului nr. 151 din 11.07.2008 a Instituţiei Prefectului Judeţului Botoşani privind reorganizarea comisiilor locale, municipale, orăşeneşti şi comunale, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, conform anexelor ce fac parte integrantă din ordin. Conform Ordinului 188, din 16.09.2005 (f. 131 – 132 vol. II), Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a comunei C., avea în componenţă pe A M, primar şi preşedintele comisiei, B M E, secretar şi preşedintele comisiei, N E, viceprimar, membru, H M, inspector L. 18/1991, membru; R G, inspector cadastru, membru; G M, agent agricol, membru; B N, inginer silvic, membru; U I, reprezentant al proprietarilor, membru; T A, reprezentant al proprietarilor, membru.
Din anul 2003, inculpata B M E este secretar al comunei C., judeţul Botoşani. Tot din anul 2003, aceasta este funcţionar public, în sensul Legii nr. 188/1999 şi secretar al Comisiei locale de fond funciar C.. În calitatea de secretar al comunei C. şi secretar al Comisiei locale de fond funciar C., inculpata B M E şi-a îndeplinit atribuţiile conform Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; Legii 18/1991 a fondului funciar, republicată, Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului, nr. 1172/2001; Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989; Legii nr. 16/1994, privind arendarea; O.G. 1/1992, RG 269/2001 şi Ordinului nr. 95136/2001, pentru aprobarea normelor tehnice privind completarea registrului agricol; Legii nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civilă; Decretului 92/1976, Legii 154/1998, OUG 24/2000, OUG 42/2001 şi HG 42/2001, cu privire la carnetele de muncă; Legii nr. 53/2003, cu privire la Codul muncii; R.G. 432/2004, privind întocmirea şi gestionarea dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici; Legii nr. 161/2003, cu privire la incompatibilităţi; Legii nr. 16/1996, privind Arhivele Naţionale şi OG 33/2002, aprobată prin Legea 223/2002; Legii nr. 393/2004; Legii nr. 673/2002; Legii nr. 54/1998, privind circulaţia juridică a terenurilor, dar şi atribuţii specifice rezultate din aplicarea Legii nr. 50/1991, Legii 544/2001, Legii nr. 52/2003, Legii 486/2003 de aprobare a OUG 27/2003, şi cele rezultate din libertatea decizională, delegarea responsabilităţilor şi sfera relaţională. Atribuţiile de serviciu au fost cuprinse în fişa postului, inculpata luând la cunoştinţă de acestea, la data de ____, sub semnătură. Ulterior, la data de _, a fost întocmită o nouă fişă a postului pentru inculpată, de care aceasta a luat la cunoştinţă, sub semnătură, la ___ şi care, în esenţă, cuprindea aceleaşi atribuţii cu cele descrise mai sus.
Inculpata B M E este căsătorită cu B G, fiul numiţilor B M şi A., din satul şi comuna C.. La data de 13.03.1991, B M a formulat o cerere adresată Comisiei locale de fond funciar Co, prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 1,93 hectare, la aceeaşi dată, completând formularul prin care s-a declarat îndreptăţit să primească în proprietate suprafaţa de 1,93 ha teren, din care 0,67 ha intravilan şi 1,16 ha extravilan, respectiv 1,39 ha teren arabil şi 0,54 ha. fâneţe, acestea reprezentând terenul proprietate personală, avute până la înscrierea în C.A.P. Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Botoşani a eliberat titlul de proprietate 82001 din 06.09.1998, pe numele lui B C M, pentru suprafaţa de 1,3923 ha, cuprinzând teren arabil, vii şi păşuni, respectiv 2.324 m.p. teren arabil, 4.035 m.p. vii, 6.754 m.p. păşune şi 810 m.p. curţi şi construcţii. Din registrul agricol, vol. I, anii 1959 – 1963, sat C., la poziţia nr. __, rezultă că B C M avea în proprietate suprafaţa de 1,39 ha teren. Din tabelul aflat la dosarul de urmărire penală nr. 107 vol. I, cuprinzând situaţia membrilor cooperatori care au adus pământ în C.A.P., în suprafeţe mai mari de 0,50 ha de persoană şi îndreptăţite să solicite, în scris, stabilirea dreptului de proprietate, la poziţia nr. 49 (nr. crt. 68 din anexa 1) figurează B C M, cu suprafaţa de 1,39 ha, suprafaţa agricolă solicitată în proprietate de către acesta fiind de 1,93 ha.
Soţii B M şi A. au fost puşi în posesie cu întreaga suprafaţă de 1,39 ha, prevăzută în titlul de proprietate 82001, din 06.09.l998, în tarlalele şi parcelele menţionate în fişa suprafeţelor primite în proprietate, sub luare de semnătură. B M şi A. au avut locuinţa în zona inundabilă a localităţii C., judeţul Botoşani. În urma inundaţiilor din vara anului 1970, locuinţa acestora a fost distrusă, astfel încât, în vara anului 1971, B M şi A. au solicitat C.A.P. C. efectuarea unui schimb de teren, respectiv a suprafeţei de 0,08 ha loc de casă, în vatra satului C., proprietatea C.A.P. C., având următoarele vecinătăţi: la nord tarlaua C.A.P. C., la sud drumul ce duce la biserică, la est tarlaua C.A.P. C. şi la vest proprietatea locuitorului N G. Consiliul popular al comunei Co a eliberat autorizaţia de construcţie nr. 2079 din 13 .07.2971, pentru ridicarea unei locuinţe soţilor B M şi A., în vatra satului C., comuna Co, pe suprafaţa de 0,08 ha teren intravilan, având vecinătăţile de mai sus. În urma acestor documente precum şi a schiţei, a adeverinţei de împrumut şi a contractului de împrumut nr. 800/1973, familia B a ridicat o locuinţă proprietate personală pe suprafaţa de 0,08 ha teren intravilan pe raza satului C., comuna Co, judeţul Botoşani. B M este fiul lui B N C. Acesta din urmă a figurat în registrul agricol, poziţia 26, cu suprafaţa de 1,90 ha teren agricol, cuprinzând teren arabil, vie, păşune şi construcţii. La 30.l2.2002, a fost eliberat titlul de proprietate 129582, pe numele moştenitorilor defunctului B N.C, respectiv B E, M A, B C. I, Z M, B N şi B M, pentru suprafaţa de 1,9 ha, conform fişei suprafeţelor. Moştenitorii au fost puşi în posesie cu terenul prevăzut în titlul de proprietate.
În urma apariţiei Legii 18/1991, cu adresa nr. 18 din 6 martie 1991, Mânăstirea C. a formulat cerere către Primăria comunei Co, înregistrată la nr. 911 din 14.03.1991, prin care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 10 ha teren, care a fost luat în timpul colectivizării, în mod abuziv. În cerere se făcea menţiunea “Dorim ca acest pământ să ni se dea lângă mănăstire”. Ulterior, reprezentanţii Mânăstirii C. au mai formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrate la numărul _ din 09.01.1998, cu declaraţiile de necesitate, din 09.0 l.1998, aflate la dosar fila __ vol. 1 şi 50 vol. II. De asemenea, reprezentanţii Mânăstirii C. au formulat şi cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, înregistrată la nr. 74 din 11.03.2000. În baza cererilor formulate, Mânăstirii C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate emiţându-se titlul de proprietate ____ din ___, pentru suprafaţa de 10 hectare, din care 4.87 ha extravilan şi 5,13 ha intravilan; titlul de proprietate 98901 din 02.10.2002, pentru suprafaţa de 5 ha, din care 4,87 ha extravilan şi 0,12 ha intravilan, reprezentând construcţii; titlul de proprietate 98896 din 30.09.2002, pentru suprafaţa de 40 ha teren extravilan, pe raza localităţii Durneşti.
În urma modificărilor aduse Legii 18/1991 prin Legea 247/2005, privind proprietăţile, reprezentanţii Mânăstirii C. au formulat cererea de retrocedare, înregistrată la nr. 28 din 12.09.2005 adresată Comisiei de fond funciar a comunei C., care a fost analizată de Comisia de fond funciar C. şi a primit referatul de respingere nr. 28 din 12.09.2005, în care se menţiona că în şedinţa Comisiei locale de aplicare a Legii 247/2005 C. s-a respins cererea deoarece actele doveditoare nu se încadrează în perioada 1945 – 1990. Referatul este semnat de către preşedintele comisiei, inculpatul A M şi secretarul comisiei de fond funciar, inculpata B M E. În calitate de membri, semnează şi alţi reprezentanţi ai Comisiei de fond funciar C.. Având în vedere că cererea de retrocedare a fost înregistrată la nr. 28/12.09.2005, Iar referatul de respingere poartă aceeaşi dată, rezultă că semnăturile membrilor Comisiei de fond funciar C., jud. Botoşani au fost formale, ele fiind executate ulterior, cu prilejul întocmirii şi altor documente.
În baza referatului de respingere, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Botoşani, a emis hotărârea nr. 40 din 27.01.2006 în care se menţionează respingerea unui număr de 27 de cereri privind reconstituirea dreptului e proprietate pe raza comunei C., judeţul Botoşani, conform tabelului în care sunt invocate motivele respingerilor. La poziţia nr. 2 figurează Mânăstirea C., pentru suprafaţa revendicată de 23 hectare, cu motivul respingerii “actele prezentate nu sunt din perioada 1945 – 1990, prevăzută de lege”.
Comisia locală de fond funciar C. a înregistrat cererea numitului B M, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, „decurgând din calitatea mea de fost proprietar”, pentru suprafaţa de 0,37 ha teren agricol. Cererea este datată 21.09.2005 şi poartă semnătura celui care a întocmit-o, fiind înregistrată la nr. 66 din 2l.09.2005. Cererea este însoţită de o declaraţie în care B M, cunoscând că declaraţiile false constituie infracţiune, în sensul dispoziţiilor art. 292 Cod penal “declar prin prezenta că sunt îndreptăţit să primesc în proprietate suprafaţa totală de 0,37 ha teren, din care 0,37 ha intravilan, reprezentate pe moduri de folosire astfel: 0,32 ha arabil şi 0,05 ha păşuni şi fâneţe”. Din Raportul de constatare tehnico – ştiinţifică nr. 330202 din 09.07.2009 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Botoşani rezultă că semnătura de pe cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de la rubrica solicitantului, nu a fost executată de numitul B M, ci de B M E. La dosarul cauzei apare un referat, fără antet, fără număr şi fără dată, în care se face menţiunea că “Analizând cererea şi documentele depuse de numitul B M, care a fost înregistrată sub nr. ___, din 21.09.2005, în şedinţa Comisiei locale de aplicarea Legii nr. 247/2005 C., din data de ___/2005, s-a admis cererea sus-numitului şi propune spre validare suprafaţa de 0,44 ha revendicată, prin care comisia locală a constatat că solicitantul deţine suprafaţa de 0,44 ha, care este liberă din punct de vedere juridic”. Referatul este semnat la rubrica “Preşedinte” de inculpatul A M, iar la rubrica “secretar”, de inculpata B M E. Referatul mai este semnat la rubrica “membri” de numiţii U I, G M, H M. R G declară că semnătura de la această rubrică nu-i aparţine şi a fost făcută prin imitaţie. Sub antetul Primăriei comunei C., fără număr şi fără dată, apare un proces – verbal de identificare a terenurilor, fără a fi precizată data la care a fost efectuată această identificare.
Procesul verbal este semnat la rubrica “Comisia locală de fond funciar” de către inculpaţii A M şi B M E, precum şi de membrii U I, G M, T A şi H M. R G declară că semnătura de la această rubrică nu-i aparţine şi a fost făcută prin imitaţie. La rubrica “proprietar” este făcută o semnătură identică cu cea de pe cererea de reconstituie aparţinând lui B M şi de pe declaraţia de conformitate, semnătură care s-a dovedită că a fost efectuată de inculpata B M E. La documente se află anexat şi un plan de amplasament, care la rubrica “Întocmit” apare că este semnat de R G. Martorul declară că semnătura nu-i aparţine şi a fost făcută prin imitaţie, documentul reprezentând o ciornă care a fost ataşată la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate. A fost întocmită şi o fişă tehnică, în care se face menţiunea că B M este vecin cu N D, în realitate acesta fiind vecin cu N G. Fişa tehnică este semnată de inculpaţii A M şi B M E, precum şi de T A, H M, U I şi G M. R G declară că semnătura de la această rubrică nu-i aparţine şi a fost făcută prin imitaţie. În baza acestor documente, a fost întocmit procesul – verbal din 24.02.2006, care a fost scris de G M. În acesta, se face menţiunea că “în şedinţă au fost convocaţi un număr de 9 persoane, din care sunt prezenţi 9 membri din Comisia de aplicarea legilor fondului funciar C.. In deschiderea şedinţei domnul preşedinte propune ordinea de zi: înaintarea spre aprobare şi validare către Comisia judeţeană a următoarelor cereri de constituire şi reconstituire a terenurilor, conform Legii nr. 247/2005, împreună cu documentaţia necesară”. La poziţia nr. 3, se află B M, cu suprafaţa de 0,44 ha. Procesul – verbal este semnat de inculpaţii A M şi B M E, precum şi de G M. Sub antetul Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., a fost emisă hotărârea nr. 2 din 24.02.2006, prin care s-a dispus înaintarea, spre aprobare şi validare Comisiei judeţene de fond funciar a unui număr de 10 cereri, la poziţia nr. 3 figurând B M, pentru suprafaţa de 0,44 ha. Hotărârea este semnată, la rubrica “preşedinte”, de inculpatul A M, iar la rubrica “secretar”, de inculpata B M E.
Luând în dezbatere propunerile Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. şi referatul secretariatului tehnic, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a emis hotărârea nr. 947 din 10.11.2006, prin care s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate unui număr de 27 proprietari, conform tabelului şi pentru motivele invocate, la poziţia 16 fiind menţionat B C M, cu suprafaţa de 0,44 ha, cu menţiunea “teren nedeclarat în registrul agricol din anii 1959 – 1962, dar este ţinut în fapt, fiind liber din punct de vedere juridic. Prezintă declaraţii privind grăniţuirea. Se identifică prin schiţa terenului, cu detalii liniare şi vecinătăţi şi prin planul de încadrare în parcele cadastrale. Procesul verbal de identificare, procesul – verbal de punere în posesie şi fişa tehnică sunt semnate de solicitant, fiind de acord cu amplasamentul atribuit”.
La documentele anexate Comisiei judeţene, s-au aflat şi declaraţiile autografe aparţinând numiţilor N G şi C C, primul precizând “declar pe propria mea răspundere căci sunt vecin, din anul 1970 până în prezent, cu B C M, din aceeaşi localitate mai sus menţionată, cu casa şi grădina, care se află la est de grădina mea”. C C, cunoscut cu numele de “preotul C” a declarat autograf “declar pe propria răspundere că sunt vecin cu B M, cu grădina pe care o are la locuinţa sa din satul C.”. Martorul N G în cursul urmăririi penale, declară că cele de mai sus sunt scrise şi semnate de către el, dar nu-şi mai aduce aminte cine din familia lui B i-a cerut o asemenea declaraţie. Martorul C C Marian în cursul urmăririi penale, declară că a fost solicitat de B A. să dea o declaraţie că sunt vecini cu familia B, într-o zi, când stareţul mânăstirii, preotul C C, nu se afla în localitate şi fără a avea împuternicire de la acesta pentru a semna acte juridice.
La 04.01.2007, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani a emis titlul de proprietate __ pe numele lui B C M, pentru suprafaţa de 0,44 ha teren intravilan, situat în parcelele cadastrale 655/3, 656/2 şi 650/14. La 22.06.2007, soţii B M şi A. s-au prezentat la Biroul Notarilor Publici Asociaţi „R A-A V” din Botoşani, şi au întocmit un act de dezmembrare, în calitate de coproprietari ai parcelelor de teren, curţi – construcţii, arabil, vii şi livezi, în Suprafaţă de 7.983 m.p., situate în satul C., în parcelele cadastrale __/6, ___/14, ___/2, ___/3, ___, /1 şi /2, împreună cu o casă construită la sol, în suprafaţă de 67 m.p. şi un grajd construit la sol, cu o suprafaţă de 30 m.p. Terenurile de mai sus au fost dobândite prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, privind fondul funciar, conform titlurilor de proprietate _ din 06.09.1998 şi _ din 04.01.2007, eliberate de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani. Casa şi grajdul au fost dobândite prin construcţie, în timpul căsătoriei, în anul 1971, şi intabulată la Biroul de Carte Funciară Botoşani, sub nr. _ din 14.05.2007.
În urma întocmirii actului de dezmembrare au fost stabilite două loturi, şi anume “lotul nr. 1 “, având numărul cadastral _/1, compus dintr-o parcelă de teren în suprafaţă de 2.600 m.p. şi “lotul nr. 2”, având numărul cadastral _/2, compus dintr-o parcelă de teren în suprafaţă de 5.383 m.p., împreună cu o casă construită la sol, cu o suprafaţă de 67 m.p., şi un grajd construit la sol, cu o suprafaţă de 30 m.p . Actul de dezmembrare a fost autentificat cu Încheierea de autentificare nr. 4158 din 22.06.2007. Tot la data de 22.06.2007, a intervenit contractul de vânzare – cumpărare între B M şi A., în calitate de vânzători, şi fiul acestora, B G, soţul inculpatei B M E, în calitate de cumpărător. Prin contractul de vânzare – cumpărare, autentificat prin Încheierea de autentificare 4160 din 22.06.2007 la Biroul Notarilor Publici Asociati „RA AV din Botoşani, soţii B M şi A. au vândut fiului lor, B G, suprafaţa de 2.600 m.p., situată în intravilanul satului C., comuna C., judeţul Botoşani, în parcelele cadastrale 650/6, 650/14, 655/2, 656/1 şi 656/2, teren ce a fost dobândit de către vânzători, prin titlurile de proprietate _/06.09.1998 şi _ din 04.01.2007, eliberate de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani, terenul fiind identificat cu “lotul nr. 1 “, cuprins în actul de dezmembrare încheiat la Biroul Notarilor Publici Asociaţi „RA AV” din Botoşani şi autentificat sub nr. 4158 din 22.06.2007. Preţul vânzării a fost de 4.264 lei, sumă primită integral de la cumpărător, acesta intrând în stăpânirea terenului de la data autentificării contractului de vindere – cumpărare, respectiv 22.06.2007. Contractul de vindere – cumpărare nu cuprinde alte clauze de întreţinere.
La aceeaşi dată, de 22.06.2007, la Biroul Notarilor Publici Asociaţi „RA AV Botoşani, a fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare dintre soţii B M şi A. şi D E, fiica acestora, căsătorită cu Dănilă Mircea, având domiciliul în Botoşani, str. P nr. 2, bloc , se. B, ap. 4 , Contractul de vânzare – cumpărare a fost autentificat prin Încheierea ___, din 22.06.2007, la Biroul Notarilor Publici Asociaţi „RA AV” Botoşani. Prin contractul de vânzare – cumpărare, soţii B M şi A. au vândut suprafaţa de 5.383 m.p., situată în intravilanul satului C.,comuna C., judeţul Botoşani, în parcelele cadastrale 650/6, 650/14, 655/2, 656/1, 656/2 şi 656, împreună cu o casă construită la sol, în suprafaţă de 67 m.p., şi un grajd construit la sol, în suprafaţă de 30 m.p., bunuri identificate în “lotul nr. 2” din actul de dezmembrare autentificat sub nr. 4158, din 22.06.2007, la Biroul Notarilor Publici Asociaţi „RA AV Botoşani. Terenul a fost dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, în baza Legii 18/1991, privind fondul funciar, conform titlurilor de proprietate __ din 06.09.1998 şi ___, din 04.0 l.2007, eliberate de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani, iar casa şi grajdul au fost dobândi te prin construcţie, în timpul căsătoriei, în anul 1971, şi intabulate la Biroul de Carte Funciară Botoşani, sub nr. ___ din 14.05.2007. Preţul vânzării a fost în sumă de 19.000 lei, sumă primită integral de la cumpărătoare, aceasta intrând în stăpânirea bunurilor imobile de mai sus la data autentificării contractului, respectiv 22.06.2007. Contractul de vânzare – cumpărare de mai sus nu cuprinde alte clauze de întreţinere.
La 27.09.2007, reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Judeţului Botoşani au efectuat verificări, în urma sesizării Mânăstirii C., cu privire la modul de reconstituire a dreptului de proprietate numitului B C M, din comuna C., pentru suprafaţa de 0,44 ha teren, conform Legii nr. 24712005. Nota de constatare întocmită de consilieri superiori din cadrul Compartimentului pentru urmărirea aplicării actelor cu caracter reparatoriu din Instituţiei Prefectului Judeţului Botoşani, a fost înregistrată la nr. ___, din 27.09.2007, la Primăria C., fiind semnată în calitate de reprezentanţi ai Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., de învinuiţii A M şi B M E (f. 119 – 120 voI. I). În nota de constatare se menţionează că, în conformitate cu prevederile Legii 247/2005, B C M, prin cererea înregistrată la nr. 66/21.09.2005, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,37 ha teren agricol, situat în intravilan. Urmare a cererii depuse, Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. a procedat la întocmirea documentaţiei de validare, conform art. 27 din Legea nr. 18/199l. Prin procesul – verbal de analiză şi de identificare a terenului, s-a propus reconstituirea pentru o suprafaţă mai mare decât cea revendicată, respectiv de 0,44 ha, întocmindu-re referat prin care s-a propus validarea pentru suprafaţa de 0,44 ha. Declaraţiile vecinilor nu au referinţe cu privire la fosta proprietate revendicată. Mai mult, preotul C nu era autorizat de conducerea mânăstirii , pentru reprezentarea juridică. Suprafaţa reconstituită nu a fost niciodată vechiul amplasament aparţinând lui B C M, acest teren aparţinând Mânăstirii C., înfiinţată în anul 1935, care nu i-a fost atribuită prin titlul de proprietate. În conformitate cu prevederile Legii 18/1991, lui B C M i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,39 ha, pentru care a fost emis titlul de proprietate _/1998, în care s-a atribuit, în intravilan, suprafaţa de 0,35 ha, având vecinătăţile recunoscute, inclusiv terenul mânăstirii.
În baza notei de constatare, Instituţia Prefectului Judeţului Botoşani a formulat o acţiune în constatarea nulităţii absolute, înaintată Judecătoriei Botoşani cu adresa nr. __din 11.12.2007. În susţinerea acţiunii, se face precizarea că, potrivit art. III alin. 1, lit. a, pct. i şi ii din Legea 169/1997, astfel cum a fost modificată, “sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire şi constituire în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate, predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri; actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane, asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii 1811991, pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a Legii nr. 16911997, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.247/2005”. Reclamanta a solicitat admiterea acţiunii, constatarea nulităţii absolute a H.C.J. nr. 947/10.11.2006, a titlului de proprietate nr. 158385 din 04.01.2007, precum şi a actelor subsecvente încheiate în baza acestui titlu, în sensul celor dispuse prin acţiune.
În dosarul nr. 11280/193/2007, Judecătoria Botoşani a pronunţat sentinţa civilă nr. 1359 din 5 martie 2009, prin care a admis acţiunea formulată de petentul Prefectul Judeţului Botoşani, în contradictoriu cu intimaţii B C M, Comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar C.¬ prin primar, Comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar Botoşani, B M E, B G, şi B A., constatându-se nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. _ din 04.01.2007 şi HCJ nr. 947 din 10.1l.2006, art. 1, poziţia 16, prin care se reconstituie pârâtului B C M dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,4429 ha teren în intravilanul localităţii C., judeţul Botoşani. De asemenea, s-a constatat nulitatea absolută, parţială, a contractului de vânzare – cumpărare, autentificat sub nr. 4160/22.06.2007, la Biroul Notarilor Publici Asociaţi „RA AV Botoşani, cu privire la suprafaţa de 2.600 m.p., delimitat prin punctele 19, 17, 59, 27,26, 25 şi 19 din anexa nr. 1 a răspunsului la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză care face parte integrantă din hotărâre. S-a motivat că documentele care au însoţit cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, nu au cuprins acte doveditoare a proprietăţii terenului solicitat şi nici declaraţiile vecinilor nu cuprind date referitoare la acest aspect. Terenul în suprafaţă de 4.429 m.p., înscris în titlul de proprietate, nu este vechiul amplasament al pârâtului, acest teren aparţinând Mânăstirii C.. Din procesul – verbal de hotărnicie nr. 45, privind terenurile proprietatea Parohiei C., reiese că terenul din trupul F se învecinează, la sud, cu D. şi Gh. B. Prin atribuirea acestui teren intravilan pârâtului B C M, Comisia locală de fond funciar C. a ignorat faptul că noţiunea de teren rezervă la dispoziţia unei Comisii priveşte un teren liber, ai carul vechi proprietari nu se cunosc sau nu mai există. Ca atare, instanţa a apreciat că acest amplasament a fost încadrat greşit în categoria rezervă, atâta timp cât se cunoştea, vechiul proprietar. Mai mult, în speţă, pârâtul B C M nu a făcut dovada că ar fi fost îndreptăţit la reconstituirea suprafeţelor de 2.100 m.p. teren în tarlaua „H G” şi 1.500 m.p. în tarlaua “Pod Guzan” şi că aceste amplasamente nu ar fi fost libere.
S-a concluzionat că fapta inculpaţilor A M şi B M E, care în calitate de funcţionari publici, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, au îndeplinit în mod defectuos acte prin care s-a cauzat o vătămare a intereselor legitime ale reprezentanţilor Mânăstirii C., urmărindu-se obţinerea, pentru sine sau pentru altul, a unui avantaj patrimonial, constituie infracţiunea prev. de art. 246 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, fapta inculpatei B M E, de a completa şi semna în numele lui B C M cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,37 ha teren intravilan, pe care a folosit-o, constituie infracţiunea prev. şi ped. de art. 290 Cod penal raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de “abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”, fapta inculpatei B M E, de a semna în numele lui B C M declaraţia pe proprie răspundere a acestuia, pe care a folosit-o, constituie infracţiunea prev. şi ped. de art. 290 Cod penal, raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de “abuz în serviciu contra intereselor persoanelor” şi, având în vedere ca infracţiunile de “fals intelectual” şi “uzul de fals, prev. de art. 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 Cod penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 au fost săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cauză urmează a fi reţinută câte o singură infracţiune prev. de art. 289 Cod penal rap. la arte 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi arte 291 Cod penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare cu aplicarea arte 41 alin. 2 şi arte 42 Cod penal, cu referire la cinci acte materiale.
De asemenea, faptele inculpatei B M E, de a semna procesul¬ – verbal de identificare a terenului revendicat şi a uza de acesta, constituie infracţiunea prev. şi ped. de arte 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi 291 Cod penal, raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptele inculpatei B M E, de a semna referatul de admitere şi validare a cererii de revendicare a terenului, precum şi uzul acestuia, constituie infracţiunea prev. şi ped. de art. 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi 291 Cod penal raportat la arte 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptele inculpatei B M E, de a semna fişa tehnică precum şi uzul acesteia, constituie infracţiunea prev. şi ped. de arte 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi 291 Cod penal, raportat la arte 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptele inculpatei B M E, de a semna procesul – verbal din 24.02.2006, precum şi uzul acestuia, constituie infracţiunea prev. şi ped. de arte 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi 291 Cod penal raportat la arte 17 lit. c din Legea nr.78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptele inculpatei B M E, de a semna hotărârea nr, 2 a Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra Terenurilor C., din 24.02.2006, precum şi uzul acesteia, constituie infracţiunea prev. şi ped. de arte 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legeanr.78/2000 şi 291 Cod penal raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Având în vedere că infracţiunile de “fals intelectual” şi “uzul de fals”, prev. de art. 289 Cod penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 Cod penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 au fost săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cauză s-a reţinut câte o singură infracţiune prev. de art. 289 Cod penal rap. la arte 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi arte 291 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi arte 42 Cod penal, cu referire la cinci acte materiale.
S-a mai reţinut că Faptele inculpatului A M, de a semna procesul¬-verbal de identificare a terenului revendicat şi a uza de acesta, constituie infracţiunea prev. şi ped. de art. 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 Cod penal, raportat la arte 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptele inculpatului A M, de a semna referatul de admitere şi validare a cererii de revendicare a terenului, precum şi uzul acestuia, constituie infracţiunea prev. şi ped. de art. 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 Cod penal raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptele inculpatului A M, de a semna fişa tehnică precum şi uzul acesteia, constituie infracţiunea prev. şi ped. de arte 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 Cod penal, raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptele inculpatului A M, de a semna procesul-verbal din 24.02.2006, precum şi uzul acestuia, constituie infracţiunea prev. şi ped. de arte 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 Cod penal raportat la art. 17 lit. c din Legea nr.78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptele inculpatului A M, de a semna hotărârea nr. 2 a Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., din 24.02.2006, precum şi uzul acesteia, constituie infracţiunea prev. şi ped. de art. 289 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr, 78/2000 şi art. 291 Cod penal raportat la arte 17 lit. c din Legea 78/2000, fiecare fiind săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Având în vedere că infracţiunile de “fals intelectual” şi “uzul de fals”, prev. de art. 289 Cod penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 Cod penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 au fost săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cauză urmează a fi reţinută câte o singură infracţiune prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi art. 291 Cod penal, rap. la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 42 Cod penal, cu referire la cinci acte materiale.
În cursul cercetării judecătoreşti s-au audiat inculpaţii precum şi martorii D E, B A., B M, H M, R G, Ţ A, G M, U I, N E, B N, N G, C C, C C Marian şi D M.
Pentru corecta soluţionare a cauzei se impune a se menţiona mai întâi diferenţa între noţiunile de „constituire” şi „reconstituire” a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Aceste noţiuni sunt definite de dispoziţiile Legii 18/1991, care în art. 23 instituie un caz de reconstituire a dreptului de proprietate, iar prin excepţie instituie două cazuri de constituire a dreptului de proprietate privată. Astfel, conform art. 23 din Legea 18/1991, de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiază membri cooperatori sau succesorii acestora care sunt proprietari ai caselor şi anexelor gospodăreşti care sunt amplasate pe terenuri ce au fost proprietatea lor înainte de cooperativizare, iar în cazul categoriei de dobânditori ai construcţiilor prin acte de înstrăinare, încheiate cu foştii membrii cooperatori, această categorie poate beneficia de constituirea dreptului de proprietate.
Este adevărat că Mănăstirea C. a fost înfiinţată în anul 1535, ea dobândind terenuri ce se încadrează în toate categoriile agricole (intravilan, arabil, păşuni, fâneţe, păduri etc.), însă dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost pierdut de mănăstire în anul 1864 în momentul secularizării averilor mănăstireşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În acest moment, toate terenurile aparţinând mănăstirii au trecut în proprietatea statului, pe aceste terenuri fiind ulterior împroprietărite diverse persoane cu ocazia reformei agrare şi a altor împroprietăriri ulterioare.
Mănăstirea a mai funcţionat până în anul 1902, atunci când s-a desfiinţat, rămânând doar o biserică parohială. Conform actelor aflate la dosarul de urmărire penală, în perioada interbelică Biserica C. a dobândit, prin cumpărare, dreptul de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă de 31,4830 ha., pierzând însă ulterior acest drept de proprietate printr-un proces-verbal din data de 21.02.1950 în care autorităţile locale (com. C.) şi judeţene (plasa Botoşani) au procedat la preluarea, pe seama statului, a suprafeţei totale de 31,4830 ha., proprietatea Parohiei C., actul incluzând menţiunea că terenul obiect al preluării ar fi fost donat statului. Este de precizat că acest act este şi în prezent în vigoare, deşi s-a încercat anularea actului prin introducerea unei acţiuni la data de 15.02.2010 la Judecătoria Botoşani, cererea formând obiectul dosarului nr. _, fiind respinsă prin Sentinţa civilă nr. _.
În anul 2005, la data depunerii ultimei cereri de către Mănăstirea C., prevederile art. 23 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, aveau următorul conţinut:
“(1)Structurile reprezentative ale unităţilor de cult pot dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafeţe de teren agricol pe care le-au avut, astfel: a) centre eparhiale, până la 100 ha; b) protoierii, până la 50 ha; c) mănăstiri şi schituri, până la 50 ha; d) parohii şi filii, până la 10 ha.
(11)Structurile reprezentative ale unităţilor de cult, înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot dobândi în proprietate, prin constituire, suprafeţe agricole în limitele prevăzute la alin. (1), din terenurile disponibile ale consiliului local respectiv, după aplicarea prevederilor prezentei legi.
(12) Unităţile de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut în proprietate suprafeţe mai mari decât cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută în 1945.
(2) Pentru persoanele juridice, unităţi de cult recunoscute de lege, din mediul rural şi din mediul urban, prevăzute la alin. (1), sunt şi rămân aplicabile, de asemenea, dispoziţiile art. 3 alin. (2)-(4) din prezenta lege.
(3) Unităţilor de învăţământ preuniversitar cu profil agricol sau silvic, şcolilor generale din mediul rural şi instituţiilor publice de ocrotire a copiilor li se restituie suprafeţele de teren pe care le-au avut în proprietate, în limita a 50 ha.
(4) Unităţilor de învăţământ preuniversitar cu profil agricol sau silvic, care nu au deţinut în proprietate terenuri agricole, li se atribuie, în folosinţă, suprafeţe de teren agricol până la 50 ha, dacă astfel de terenuri există în rezerva comisiilor locale.”
Din coroborarea celor arătate mai sus cu dispoziţiile Legii 18/1991 reiese că Parohia C., ulterior Mănăstirea C., care pierduse dreptul de proprietate prin înstrăinarea terenurilor, putea beneficia cel mult de constituirea dreptului de proprietate, iar nu reconstituirea acestuia, astfel cum au solicitat reprezentanţii mănăstirii după apariţia Legii 18/1991.
În anul 1945, în urma celui de-al II-lea Război Mondial, numitul B C a fost împroprietărit în plasa Ş cu suprafaţa de 1 ha. Ulterior, această suprafaţă de teren a fost translată pe raza comunei C., dovadă fiind „Tabloul definitiv de împroprietărire a îndreptăţiţilor din satul C., com. C., jud. Botoşani” (filele 73 – 85 ds.), unde la poziţia 263 apare numitul B C ce ar poseda o suprafaţă de 0,50 ha. atribuindu-i-se încă 1 ha. Este de reţinut faptul că în acea perioadă încă nu începuse colectivizarea agriculturii, astfel încât, în Registrul Agricol din 1959 – 1963, după începerea colectivizării agriculturii, numitul B Constantin apare cu suprafaţa de 0,36 ha. teren în tarlaua „Grădina Mănăstirii” (f. 98 ds.). Cu această suprafaţă totală de 1,50 ha. numitul B C s-a înscris în C.A.P. C. la data de 04.07.1959 (f. 101 ds.), în timp ce numitul B M s-a înscris la 17.11.1960 în C.A.P. C. cu suprafaţa de 1,26 ha. teren.
Este adevărat că la data de 12.09.2005 Mănăstirea C. a formulat o cerere de reconstituirea dreptului de proprietate, aflată la fila 18 vol. I, respectiv filele 64, 65 vol. II dosar urmărire penală, cerere ce a fost înregistrată la numărul 28, însă instanţa nu poate primi ca pertinentă afirmaţia organelor de urmărire penală că în aceeaşi zi prin referatul aflat la fila 63 Vol. II dosar urmărire penală s-ar fi respins cererea. Motivul pentru care nu se poate primi această afirmaţie constă în faptul că referatul Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar C. se află la dosarul de urmărire penală în fotocopie, fiind fotocopiat totodată şi antetul cererii depuse de Mănăstirea C., cu numărul şi data înregistrării, în partea stângă – sus fiind uşor de citit antetul, iar în dreapta sus data şi numărul înregistrării, menţiuni ce sunt identice, inclusiv prin impresiunea ştampilei Primăriei comunei C., cu cele aflate pe cererea formulată de mănăstire.
Astfel, instanţa reţine că cererea Mănăstirii C. nu a fost respinsă la data de 12.09.2005, ci în jurul datei de 27.09.2005, fiind şi dezbătută în şedinţa Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar C. din acea dată.
La data de 21.09.2005 s-a înregistrat cererea numitului B M asupra suprafeţei de teren situat în „Livada Mănăstirii”, cererea fiind mai întâi pusă în discuţie, după întocmirea fişei tehnice şi a schiţei de amplasament, în şedinţa din luna octombrie 2005. Întrucât în urma măsurătorilor se găsise o suprafaţă mai mare decât cea solicitată, preşedintele Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar C., inculpatul A M şi o parte din membrii comisiei s-au opus reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,44 ha., solicitându-se efectuarea unor noi măsurători.
Aceste măsurători au fost efectuate de aceeaşi membri, respectiv R G şi H M, găsindu-se aceeaşi suprafaţă.
Urmare a noilor măsurători, la şedinţa din 24.02.2006 a Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar C. a fost repusă în discuţie cererea numitului B M. Deşi iniţial, conform declaraţiilor martorilor, inculpatul A M s-a opus din nou la reconstituire, ceilalţi membri ai comisiei au invocat dispoziţiile Legii 247/2005 care au modificat dispoziţiile Legii nr. 1/2000, respectiv art. 6, introducându-se alin. 21 conform căruia „Diferenţele între suprafeţele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativa, în actele de donaţie către stat, în arhivele statului din perioada 1945 – 1990 şi situaţia de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea foştilor proprietari.”
În consecinţă, instanţa nu poate considera că actele întocmite de către cei doi inculpaţi ar fi fost făcute cu eludarea dispoziţiilor legale în materie, Mănăstirea C. neavând un drept de proprietate asupra terenului în discuţie, dreptul de proprietate aparţinând numitului B C, fiind moştenit de fiii săi B M şi B
Un alt element pe care instanţa nu îl poate primi îl constituie afirmaţiile cuprinse în actul de sesizare al instanţei referitoare la semnăturile aplicate de către membrii Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar C. pe documentele ce ar face obiectul infracţiunilor săvârşite de inculpaţi. Astfel, se afirmă că martorul R G nu ar fi semnat nici unul din acte, fapt contrazis tocmai de martor care în declaraţia aflată la fila 34 dosar, îşi recunoaşte semnăturile de pe toate documentele ce i-au fost prezentate, precizând că declaraţia dată în faţa procurorului nu a fost scrisă de el, nici măcar ultima menţiune, ci doar semnată.
Nu este de neglijat faptul că în dovedirea acuzaţiilor, reprezentanţii Ministerului Public se folosesc de declaraţiile martorului C C M pe care le interpretează în sensul că acesta nu ar fi avut dreptul să dea declaraţia, nefiind împuternicit de către stareţul Mănăstirii C. pentru reprezentare juridică. Din analiza declaraţiei martorului, aflată la fila 156 vol. I dosar urmărire penală, nu reiese că martorul ar fi dat o declaraţie în numele Mănăstirii C., ci în nume propriu, cel mult ca preot al mănăstirii, conţinutul declaraţiei fiind, textual „declar pe propria răspundere că sunt vecin cu B M cu grădina pe care o are la locuinţa sa din satul C.”. Acest punct de vedere a fost menţinut şi în declaraţia dată în faţa instanţei (f. 193 ds.), conform căreia actul a fost semnat în nume propriu. Un alt element important de menţionat din această declaraţie îl constituie faptul că de la venirea martorului în anul 1998 la Mănăstirea C. şi până în anul 2006 numitul B M ţinea terenul în litigiu şi îl folosea, abia în anul 2006, la îndemnul stareţului mănăstirii, stricându-se gardul cu care era împrejmuită suprafaţa de teren şi mănăstirea începând să folosească terenul.
Faptul că respectiva suprafaţă de teren a fost folosită de B M şi înainte de anul 1990, este dovedit cu declaraţiile martorilor B A. (f. 26 ds.), B M (f. 27 ds.), N E (f. 48 ds.), N G (f. 50 ds.).
Toate aceste declaraţii infirmă punctul de vedere al organelor de urmărire penală şi al martorului C C (f. 65 ds.) relativ la faptul că acel teren ar fi aparţinut iniţial Parohiei C. şi apoi Mănăstirii C..
Pe de altă parte, se remarcă faptul că membrii Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar C., G M şi N E au verificat înainte de şedinţa din data de 24 februarie 2006 dacă terenul solicitat este liber de sarcini, ajungând la concluzia că nimeni nu solicitase constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate pe respectivul teren.
Organele de urmărire penală mai reţin şi faptul că prin cererea din data de 06.03.1991, înregistrată la Primăria comunei Co sub n. _, Mănăstirea C. a solicitat a i se da înapoi suprafaţa de 10 ha. teren arabil „teren care a fost luat în timpul colectivizării în mod abuziv. Dorim ca acest pământ să ni se dea lângă mănăstire.” Această cerere, deşi nu cuprinde elementele prev. de art. 9 alin. 4 şi 5 din Legea 18/1991, a fost satisfăcută, la momentul formulării cererii din anul 2005, mănăstirea având titlu de proprietate pentru o suprafaţă de 15 ha. pe raza comunei C..
Faptul că prin sentinţa civilă 1359/05.03.2009 s-a dispus anularea titlului de proprietate nr. _/04.01.2007 al numitului B M, nu leagă instanţa penală, prezenta speţă netrebuind a fi judecată corelativ cu acţiunea ce a format obiectul dosarului nr. 11280/193/2007.
Faţă de cele arătate mai sus, instanţa nu poate considera că faptele inculpaţilor, în calitate de funcţionari publici, ar fi fost îndeplinite în mod defectuos, neexistând intenţia de a cauza o vătămare a intereselor reprezentanţilor Mănăstirii C. prin obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, motiv pentru care, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală se va dispune achitarea acestora pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, lipsind intenţia.
De asemenea, din întreg materialul probator nu reiese intenţia inculpaţilor dea semna în fals şi de a uza de aceste acte false, respectiv procesul-verbal de identificare a terenului revendicat, referatul de admitere şi validare a cererii de revendicare a terenului, fişa tehnică, procesul-verbal din 24.02.2006 şi hotărârea nr. 2 a Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar C. din 24.02.2006, motiv pentru care, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală se va dispune achitarea acestora pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi de art. 291 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În ceea ce priveşte faptele inculpatei B M E de a completa şi semna în numele lui B C M cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,37 ha. teren intravilan, pe care a folosit-o şi de a semna în numele lui B M declaraţia pe proprie răspundere a acestuia pe care a folosit-o, fapte ce constituie infracţiunea de „fals material în înscrisuri private” prev. şi ped. de art. 290 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, instanţa constată că din întreg probatoriul administrat reiese că această faptă există, a fost săvârşită de inculpată, dovadă fiind raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. _ aflat la filele 182-190 vol. II dosar urmărire penală, prin care se certifică faptul că inculpata a semnat cererea de reconstituire.
Pe de altă parte, instanţa reţine că în materia Legii 18/1991, practica judiciară a recunoscut un drept de mandat tacit acordat de către titularul dreptului la reconstituire către o altă persoană (vezi Decizia 15/R/24.01.2008 a Tribunalului Bistriţa, Decizia 6/R/16.01.2008 a Tribunalului Bistriţa), acest mandat putând fi dat atât în formă scrisă, cât şi în formă verbală. Cu toate acestea, se observă că în cauză, inculpata B M E, pe lângă faptul că a scris cererea, a şi semnat această cerere de reconstituire, dar şi procesul-verbal de identificare a terenurilor.
Reţinând totuşi practica judiciară în materie, precum şi atingerea minimă adusă valorilor apărate de lege, semnarea actelor fiind lipsită în mod vădit de importanţă, persoana inculpatei, care are vârsta de 41 de ani, instanţa consideră că fapta este lipsită de gradul de pericol social caracteristic infracţiunii, motiv pentru care, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. b1 Cod procedură penală va dispune achitarea inculpatei B M E pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 290 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 181 alin. 3 Cod penal rap. la art. 91 Cod penal se va aplica inculpatei o sancţiune administrativă.
În ceea ce priveşte cererea reprezentantului Ministerului Public de anulare a actelor false, instanţa o va respinge, având în vedere că nu s-a dovedit caracterul fals al acestora.
De asemenea, văzând declaraţia reprezentantului legal al Mănăstirii C., aflată la fila 64 dosar, instanţa va constata că partea vătămată Mănăstirea „Sf. N” C. a renunţat, prin reprezentant legal, la această calitate, precum şi la calitatea de parte civilă.
Văzând şi disp. art. 191 şi următoarele Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ş T E
1. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală achită pe inculpatul A M, CNP 1570622070019, fiul lui Dumitru şi Anica, născut la 22.06.1957, în loc. C., judeţul Botoşani, domiciliat în satul şi comuna C., judeţul Botoşani, studii superioare, căsătorit, cu doi copii majori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, , pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
2. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală achită pe inculpata B M E, CNP 2700609270621, fiica lui Gheorghe şi Elena, născută la _, în comuna A_, judeţul N, domiciliată în satul şi comuna C., judeţul Botoşani, studii superioare, căsătorită, cu un copil minor, secretar, rară antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 246 Cod penal rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 289 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. b1 Cod procedură penală achită pe inculpata B M E pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 290 Cod penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 181 alin. 3 Cod penal rap. la art. 91 Cod penal aplică inculpatei sancţiunea administrativă a amenzii în valoare de 1.000 lei.
Constată că partea vătămată Mănăstirea „Sf. N” C. a renunţat, prin reprezentant legal, la această calitate.
Obligă inculpata B M E să plătească satului suma de 5.500 lei, cheltuieli judiciare. Restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului
Cu recurs în 10 zile de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţa publică din 13 mai 2011.
Preşedinte, Grefier,
