Trafic de minori. Proxenetism. Unitatea de rezoluţie infracţională.
Deosebirile de ordin material dintre diversele acţiuni comise de inculpat (recrutare, înlesnire, găsire de clienţi, transport, tragere de foloase de pe urma prostituţiei) nu afectează omogenitatea juridică a acestora şi nu le fac incompatibile cu unitatea de rezoluţie.
Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 85/F/8 iulie 2011
Prin Rechizitoriul nr. 106 D/P/2010 al DIICOT-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul TCS, pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal, a infracţiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi proxenetism prev. de art. 329 alin. 2 Cod penal (două fapte).
Analizând actele şi lucrările dosarului nr. 106D/P/2010 al DIICOT-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud şi cele aflate la dosarul de fond, instanţa reţine următoarea stare de fapt:
Inculpatul este căsătorit, are doi copii minori şi obţine venituri din desfăşurarea activităţii de taximetrie, în special pe raza mun. Bistriţa.
În perioada cuprinsă între luna iunie 2009 şi iulie 2010, inculpatul a recrutat-o pe partea vătămată MAV pentru practicarea prostituţiei, a îndemnat-o să se prostitueze şi a tras foloase în urma practicării prostituţiei de către aceasta. De asemenea, în perioada iulie-octombrie 2010 inculpatul a recrutat două fete minore în acelaşi scop (p. văt. VMI şi PGI) pe care le-a transportat la locaţii indicate de diferiţi bărbaţi cu care au întreţinut relaţii sexuale contra cost, primind de la acestea o parte din banii încasaţi. De asemenea, în vara anului 2010, inculpatul a recrutat-o în vederea practicării prostituţiei şi pe partea vătămată CEM, beneficiind de o parte din banii obţinuţi de aceasta în urma relaţiilor sexuale contra cost avute cu diferiţi bărbaţi găsiţi de inculpat.
În concret, din actele existente la dosar rezultă că faptele deduse judecăţii au fost săvârşite în modalitatea descrisă în continuare:
1.Partea vătămată minoră VMI poreclită „P”, născută la 18.06.1995, începând cu vara anului 2007, a început să se deplaseze în mod constant în Gara Bistriţa, unde la barul „ET” consuma băuturi răcoritoare. În zona gării l-a cunoscut pe inculpatul, care în cursul lunii iulie 2010, a recrutat-o în vederea exploatării prin practicarea prostituţiei. În acest sens, inculpatul i-a propus să întreţină relaţii sexuale contra cost cu diferiţi bărbaţi găsiţi de către el, sumele de bani astfel obţinute urmând a fi împărţite în mod egal. Minora a fost de acord cu această propunere, astfel că în perioada următoare, până în luna octombrie 2010, inculpatul i-a găsit circa 15-20 de clienţi (bărbaţi) cu care a întreţinut relaţii sexuale. Astfel, când inculpatul găsea câte un client, negocia cu acesta preţul pentru întreţinerea de relaţii sexuale de către minoră, după care o transporta fie la domiciliul clientului, fie la diferite hoteluri de pe raza municipiului Bistriţa, caz în care contravaloarea cazării era achitată de către client.
Înainte de efectuarea transportului inculpatul primea de la client suma de bani cu privire la care se înţeleseseră, de regulă 100 lei, bani din care dădea minorei 50 lei, sau, în alte situaţii, minora îi remitea 50 lei din suma primită de la client.
Printre bărbaţii cu care minora VMI a întreţinut relaţii sexuale a fost identificat martorul HPC, actele sexuale având loc la domiciliul acestuia, transportul fiind asigurat de inculpat.
2. În cursul lunii iulie 2010, în timp ce se afla în Gara Bistriţa, inculpatul a recrutat-o pe minora PGI, născută la 05.06.1994, pentru a o exploata prin întreţinerea de relaţii sexuale contra cost cu diferiţi bărbaţi găsiţi de el.
Ulterior recrutării, până în luna octombrie 2010, inculpatul a transportat-o pe minoră în diferite locuri unde aceasta a întreţinut relaţii sexuale contra cost cu diferiţi bărbaţi. Şi în acest caz, minora întreţinea relaţii sexuale la domiciliul clientului sau la diferite hoteluri, situaţie în care costul cazării era achitat de către client.
În ce priveşte modalitatea de achitare a preţului reprezentând contravaloarea serviciilor sexuale prestate de către minoră, este de menţionat că uneori inculpatul primea „partea sa” direct de la client sau alteori, clientul înmâna întreaga sumă minorei, după care aceasta remitea inculpatului jumătate din banii primiţi.
Dintre bărbaţii cu care minora a întreţinut relaţii sexuale a fost identificat martorul ISI a cărui declaraţie se coroborează cu cea a părţii vătămate minore.
Potrivit celor declarate de minora parte vătămată şi martorul ISI, instanţe reţine următoarele:
Inculpatul l-a contactat pe martorul ISI pe care îl cunoaşte de mai mult timp şi l-a întrebat dacă doreşte să întreţină relaţii sexuale cu o fată pe care o va aduce el. Apoi a contactat-o telefonic pe minora PGI, pe care a întrebat-o dacă merge la un client din Livezile, referindu-se la martorul ISI, pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost. Partea vătămată a fost de acord, astfel că inculpatul a transportat-o la locuinţa martorului, loc în care acesta i-a înmânat inculpatului suma de 80 lei pentru faptul că a adus-o pe minoră pentru a întreţine relaţii sexuale cu el. După ce au purtat câteva discuţii, inculpatul i-a transportat pe cei doi la Complexul MV B SRL din cartierul Unirea – Bistriţa, după care a plecat. În acest loc, martorul ISI a întreţinut relaţii sexuale cu minora PGI, căreia i-a înmânat suma de 80 lei pentru serviciile prestate.
3.În luna iunie 2009, în timp ce se afla în Gara Bistriţa, inculpatul a cunoscut-o pe partea vătămată MAV. Cu această ocazie a recrutat-o pe partea vătămată pentru practicarea prostituţiei în folosul său, sens în care i-a spus că îi poate găsi clienţi cu care să întreţină relaţii sexuale contra cost, urmând ca banii astfel obţinuţi să fie împărţiţi egal.
În acest sens, în perioada următoare, respectiv până în luna iulie 2010 inculpatul i-a găsit acesteia mai mulţi clienţi (bărbaţi) cu care a întreţinut relaţii sexuale contra cost, de obicei pentru fiecare raport sexual partea vătămată încasând sume cuprinse între 100 şi 200 lei. După întreţinerea raporturilor sexuale şi primirea banilor de la clienţii găsiţi de inculpat, partea vătămată îi dădea acestuia câte 50 lei. La fel ca şi în cazul celor două minore, inculpatul a transportat-o pe partea vătămată la domiciliul clienţilor sau la diferite hoteluri. Numărul bărbaţilor găsiţi de inculpat cu care partea vătămată a întreţinut relaţii sexuale contra cost a fost de circa 30.
Printre bărbaţii cu care partea vătămată a întreţinut relaţii sexuale s-au numărat martorii HPC şi ISI.
În ceea ce-l priveşte pe martorul ISI, după ce inculpatul s-a înţeles cu acesta la preţ, a transportat-o în două rânduri pe partea vătămată în localitatea Livezile, la domiciliul martorului unde au întreţinut relaţii sexuale. Martorul ISI i-a dat de fiecare dată părţii vătămate MAV, câte 200 lei, bani din care aceasta i-a dat inculpatului 50 lei, drept răsplată pentru că i-a înlesnit practicarea prostituţiei.
Cu privire la martorul HPC, este de menţionat că după ce s-a înţeles cu inculpatul pentru a-i aduce o fată în vederea întreţinerii de relaţii sexuale contra cost, acesta din urmă a transportat-o pe partea vătămată MAV la locuinţa martorului. Pentru serviciile sexuale oferite, martorul HPC i-a dat inculpatului suma de 80 lei, iar martorei MAV suma de 70 lei.
4. În vara anului 2010, inculpatul a recrutat-o pe partea vătămată CEM pentru practicarea prostituţiei, după care a înlesnit practicarea prostituţiei de către aceasta, atât prin găsirea clienţilor cât şi prin transportarea ei la locaţiile unde urma să se prostitueze.
Timp de circa două luni de zile, inculpatul i-a găsit părţii vătămate aproximativ 30 de bărbaţi cu care aceasta a întreţinut relaţii sexuale contra cost la domiciliul acestora sau la hoteluri din Bistriţa, o parte din banii astfel obţinuţi fiind însuşiţi de către inculpat.
Bărbaţii găsiţi de inculpat, cu care partea vătămată întreţinea relaţii sexuale contra cost, plăteau de regulă suma de 100 lei, din care aceasta înmâna inculpatului câte 50 lei.
Dintre bărbaţii cu care martora a întreţinut relaţii sexuale contra cost au fost martorii HPC şi ISI. Şi în acest caz partea vătămată CEM a fost transportată de către inculpat în diferite locaţii, unde întreţinea relaţii sexuale contra cost, încasând de fiecare dată circa 100 lei, din care 50 lei îi dădea inculpatului.
Potrivit declaraţiei părţii vătămate CEM, în această perioadă de două luni în care s-a prostituat pentru inculpat, i-a remis acestuia, pentru înlesnirea prostituţiei, circa 1500 lei.
Faptele săvârşite de inculpat, astfel cum au fost reţinute mai sus, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin.1 din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată, art. 41 alin.2 Cod penal, art. 20 din Legea nr. 678/2011 modificată şi completată (constând în recrutarea şi transportarea în scopul exploatării prin practicarea prostituţiei în baza aceloraşi rezoluţii infracţionale a părţilor vătămate – minore VMI şi PGI, activitate de pe urma căreia a tras foloase materiale), precum şi ale infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin.1 şi 2 Cod penal, art. 41 alin.2 Cod penal (constând în recrutarea, îndemnarea şi înlesnirea practicării prostituţiei de către părţile vătămate MAV şi CEM, comisă în mod repetat în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, asigurarea transportului celor două părţi vătămate în scopul de mai sus şi tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei).
Pentru a reţine această încadrare juridică, instanţa are în vedere aspectele de mai jos.
1. Atât reprezentantul DIICOT cât şi avocatul ales al inculpatului nu au avut obiecţiuni referitor la încadrarea juridică dată faptelor comise în dauna părţilor vătămate – minore VMI şi PGI ca fiind trafic de minori iar referitor la cele săvârşite în dauna părţilor vătămate majore ca fiind proxenetism.
Deşi inculpatul nu a exercitat nicio constrângere asupra părţilor vătămate, majore şi minore cu ocazia recrutării, înlesnirii şi exploatării lor prin prostituţie, distincţia se impune a fi făcută prin prisma capacităţii victimelor de a exprima un consimţământul verbal. Astfel, în cazul părţilor vătămate – minore, inculpatul a speculat vulnerabilitatea acestora datorată vârstei, lipsei de experienţă de viaţă, situaţia materială precară, lipsa de instruire şi educaţie şi în general faptul că erau lipsite de ocrotirea părinţilor.
Circumstanţele de mai sus le-au plasat pe cele două părţi vătămate – minore într-o situaţie de inferioritate, exploatată de inculpat fără a fi nevoie de nicio altă constrângere, context în care nu se poate aprecia că minorele au exprimat un consimţământ liber atunci când au acceptat să se prostitueze pentru inculpat, ceea ce atrage încadrarea juridică a faptelor în dispoziţiile infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin.1 din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, art. 41 alin.2 Cod penal (în speţă şi cu aplic. art. 20 din Legea nr. 678/2011 modificată şi completată).
Dimpotrivă, părţile vătămate majore MAV şi CEM şi-au dat acceptul şi au consimţit nestingherit, în înţelegere cu inculpatul, în vederea practicării prostituţiei, cu scopul obţinerii de avantaje reciproce. Din acest motiv în cazul celor două părţi vătămate majore, faptele săvârşite de inculpat (recrutare, îndemnare, găsire de clienţi, asigurarea transportului şi tragerea de foloase din prostituţie) urmează a fi încadrate juridic în infracţiunea de proxenetism.
2. Infracţiunea de trafic de minori nu este incompatibilă cu dispoziţiile art. 41 alin.2 Cod penal, câtă vreme, în speţă, modalitatea de recrutare a minorelor s-a realizat asemănător, în aceleaşi circumstanţe, iar ulterior transportarea lor în diferite locaţii unde au fost exploatate prin practicarea prostituţiei şi apoi tragerea de foloase materiale din aceste activităţi s-a realizat în împrejurări similare.
Această opinie a fost exprimată deja de reprezentantul Parchetului, care prin rechizitoriu şi apoi prin concluziile detaliate în instanţă, a solicitat reţinerea formei continuate în cazul infracţiunii de trafic de minori.
Pentru aceleaşi considerente (ca şi în cazul părţilor vătămate minore), instanţa apreciază că se impune reţinerea dispoziţiilor art. 41 alin.2 Cod penal şi în cazul infracţiunii de proxenetism comisă de inculpat în dauna părţilor vătămate majore MAV şi CEM. Raportat la circumstanţele concrete ale cauzei nu există nici un temei ca activitatea de recrutare a celor două părţi vătămate să fie disociată şi încadrată în două texte de lege distincte (art. 329 alin.2 Cod penal – două infracţiuni), după care, activitatea infracţională ulterioară desfăşurată de inculpat (găsirea de clienţi,pentru cele două părţi vătămate, transportul şi tragerea de foloase din prostituţie) să fie încadrată într-o altă infracţiune, continuată de această dată, prevăzută de art. 329 alin.1 Cod penal, art. 41 alin. 2 Cod penal.
Deosebirile de ordin material dintre diversele acţiuni comise de inculpat (recrutare, înlesnire, găsire de clienţi, transport, tragere de foloase de pe urma prostituţiei) nu afectează omogenitatea juridică a acestora şi nu le fac incompatibile cu unitatea de rezoluţie. Acţiunile comise de inculpat (enumerate mai sus) care prezintă fiecare în parte elementele aceleaşi infracţiuni alcătuiesc o infracţiune continuată de proxenetism, nefiind necesar să fie identice sub aspectul realizării lor materiale.
Acţiunile comise succesiv de inculpat (recrutare, înlesnire, etc) nu modifică cu nimic rezoluţia iniţială luată de inculpat, toate fiind subordonate unui scop unic, anticipat de acesta, de a trage foloase de pe urma prostituţiei. Prin urmare nu se va însuşi opinia parchetului în sensul că inculpatul a luat hotărârii infracţionale distincte în raport de fiecare modalitate alternativă de săvârşire a infracţiunii de proxenetism, din moment ce din probele dosarului rezultă că întreaga activitate infracţională era subordonată obţinerii de venituri din prostituţie.
Subordonarea acţiunilor inculpatului (recrutare, înlesnire, transport etc) scopului final de a trage foloase de pe urma prostituţiei, justifică reţinerea infracţiunii de proxenetism în forma continuată prev. de art. 41 alin.2 Cod penal (cum de altfel, s-a reţinut prin actul de acuzare, în cazul părţilor vătămate minore).
Pentru aceste considerente, apreciind că acţiunile plurale desfăşurate de inculpat asupra părţilor vătămate majore MAV şi CEM nu generează un concurs de infracţiuni, în baza art. 334 Cod procedură penală, instanţa va dispune schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor de proxenetism pentru care este trimis în judecată inculpatul din infracţiunea prev. de art. 329 alin.1 Cod penal, art. 41 alin.2 Cod penal, infracţiunea prev. de art. 329 alin.2 Cod penal şi infracţiunea prev. de art. 329 alin.2 Cod penal, într-o singură infracţiune continuată de proxenetism, prev. de art. 329 alin.1 şi 2 Cod penal, art. 41 alin.2 Cod penal.
Înainte de a se proceda la individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului, se va menţiona că acesta a beneficiat în ce priveşte infracţiunea de trafic de minori, de disp. art. 20 din Legea nr. 678/2011 modificată şi completată (prevedere legală neaplicată în cazul infracţiunii de proxenetism), cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă la jumătate, potrivit precizării făcute de procurorul care a întocmit rechizitoriul. De asemenea, inculpatul va beneficia de disp. art. 320/1 Cod procedură penală, referitoare la procedura recunoaşterii vinovăţiei.
Procedând la individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor comise, urmările cauzate şi persoana inculpatului.
Referitor la „persoana inculpatului”, instanţa va avea în vedere că acesta nu are antecedente penale şi a avut un comportament corespunzător pe durata procesului penal, considerent pentru care se vor reţine circumstanţele atenuante conform art. 74 lit. „a,c” Cod penal.
Având în vedere cele de mai sus, instanţa va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an şi 5 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin.1 din legea nr. 678/2001, modificată şi completat, art. 41 alin.2 Cod penal, art. 20 din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, art. 320/1 Cod procedură peanlă, art. 74 lit. „a, c” Cod penal, şi art. 76 lit. „d” Cod penal şi la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin.1 şi 2 Cod penal, art. 41 alin.2 Cod penal, art. 320/1 Cod procedură penală, art. 74 lit. „a,c” Cod penal şi art. 76 lit. „d” Cod penal.
Reţinând că infracţiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. „a” Cod penal, pedepsele se vor contopi conform art. 34 lit. „b” Cod penal, şi se va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 5 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.
Pedeapsa accesorie urmează a fi aplicată inculpatului în conţinutul prev. de art. 71 rap. la art. 64 lit. „a” teza a II –a „b” Cod penal, având în vedere natura infracţiunilor comise şi datele care caracterizează persoana inculpatului.
Conform art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicată reţinerea de 24 de ore (din intervalul 10.02.2011, ora 15,30 – 11.02.2011, ora 15,30), şi arestul preventiv începând cu data de 08.03.2011, la zi.
Conform art. 350 alin.2 Cod procedură penală se va menţine starea de arest a inculpatului.
Conform art. 19 alin.1 din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată şi art. 118 Cod penal, se va dispune confiscarea de la inculpat a sumei totale de 3.950 lei, de care a beneficiat în urma exploatării părţilor vătămate prin infracţiunea de trafic de minori şi proxenetism deduse judecăţii.
La confiscarea acestei sume s-a avut în vedere, pe de o parte, că partea vătămată MAV în faza de urmărire penală a relatat că inculpatul i-a găsit 30 de clienţi cu care a întreţinut relaţii sexuale contra cost, dându-i inculpatului de fiecare dată câte 50 lei, suma totală remisă acestuia fiind astfel de 1500 lei. O declaraţie similară sub acest aspect a fost dată şi de partea vătămată CEM, care a susţinut că inculpatul i-a găsit circa 30 de clienţi (bărbaţi) de la care încasa de fiecare dată câte 100 lei, din care 50 lei îi remitea inculpatului. În consecinţă s-a apreciat că această parte vătămată a remis inculpatului circa 1500 lei din banii obţinuţi din prostituţie.
Din probele aflate în dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatul a găsit părţii vătămate minore PGI 5 bărbaţi cu care aceasta a întreţinut relaţii sexuale contra cost, şi că din banii primiţi de la aceştia a remis inculpatului, de fiecare dată circa 40 lei. În consecinţă s-a apreciat că suma ce se impune a fi confiscată de la inculpat (în raport cu această parte vătămată este de 200 lei). Referitor la partea vătămată VMI, s-a reţinut că inculpatul i-a găsit acesteia circa 15-20 de bărbaţi cu care a întreţinut relaţii sexuale contra cost şi că din banii obţinuţi i-a remis inculpatului circa 750 lei, sumă care se impune a fi confiscată.
În latura civilă a cauzei se va lua act că părţile vătămate MAV şi CEM nu s-au constituit părţi civile, astfel cum rezultă din încheiere penală din 11 mai 2011.
Referitor la părţile vătămate VMI şi PGI, instanţa constată că în faza de urmărire penală acestea au declarat că se constituie părţi civile, că vor indica în faţa instanţei suma pretinsă şi că vor preciza pretenţiile formulate. Ulterior aceste părţi vătămate deşi legal citate nu s-au prezentat în instanţă la nici unul din termenele acordate şi nu au înaintat la dosar înscrisuri referitoare la constituirea de părţi civile. Din actele aflate la dosarul de urmărire penală nu rezultă motive care să justifice acordarea de daune morale. Dimpotrivă aceste părţi vătămate s-au prostituat şi înainte de a fi fost recrutate de inculpat, dar şi ulterior, după ce au încetat legătura cu inculpatul.
În consecinţă deşi s-au constituit părţi civile, instanţa va respinge pretenţiile civile ale părţilor vătămate minore PGI şi VMI.
Conform art. 44 din legea nr. 678/2001 a fost instituită obligativitatea asistenţei juridice pentru victimele infracţiunii de trafic de minori în toate fazele procesului penal. De asemenea s-a apreciat necesară desemnarea unui avocat din oficiu şi pentru părţile vătămate majore. Având în vedere hotărârea de condamnare a inculpatului, acesta va fi obligat să suporte cotă parte din onorariu avocaţial din oficiu desemnat pentru părţile vătămate.
