Amânarea aplicării pedepsei – obligaţii impuse persoanei condamnate.
Interzicerea dreptului de a conduce autovehicule.
Tip. Sentinţă penală
NR./Data: 2655 (25.11.2015)
Autor: Judecătoria Arad
Domenii asociate: Infracţiuni
Dosar nr. , sentinţa penală nr.2655 din data de 25.11.2015, definitivă prin Decizia penală nr. 282/A din data de 02.03.2016 a Curţii de Apel Timişoara.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, emis în dosar nr. . la data de 23.06.2015, înregistrat la această instanţă la data de 29.06.2015 a fost trimis în judecată inculpatul T. G. pentru săvârşirea infracţiunilor de încredinţarea cu ştiinţă a unui autovehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane care nu posedă permis de conducere şi punerea în circulaţie a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat şi cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare, prevăzute de art. 334 al.1, 2 Cod penal, art. 335 al. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 38 al.2 Cod penal şi art. 5 Cod penal.
La termenul de judecată din data de 25 noiembrie 2015 inculpatul T. G. s-a prevalat de dispoziţiile art. 375 Cod procedură penală, recunoscând săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaşte şi le însuşeşte.
Cu privire la obligaţiile impuse inculpatului Judecătoria Arad a apreciat că prin conduita sa inculpatul a dovedit un total dezinteres pentru normele ce reglementează circulaţia pe drumurile publice.
În formarea acestei convingeri, instanţa va avea în vedere, că deşi ştia că inculpata R.A.D., nu posedă permis de conducere şi autoturismul nu era înmatriculat, inculpatul nu avea nici o reţinere în a-i încredinţa autoturismul pentru a-l conduce apoi pe un drum public. În aceste condiţii instanţa apreciază că inculpatul în situaţia în care i s-ar permite să conducă în viitorul apropiat autovehicule ar putea constitui un factor de potenţial pericol pentru siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.
Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 85 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, instanţa a impus inculpatului şi obligaţia să nu conducă nici un autovehicul.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, inculpatul T. G.
Curtea de Apel Timişoara a statuat că prima instanţă în mod corect a aplicat obligaţia prev. de art. 85 alin 2 lit. g) de Codul penal ca pe durata termenului de supraveghere să nu conducă nici un autovehicul.
Instanța de apel a apreciat că doar prin această măsură suplimentară se poate asigura că inculpatul va înţelege deplin riscul major pe care l-a creat pentru siguranţa sa şi a celorlalţi participanţi la trafic în momentul în care deşi ştia că inculpata R.A.D., nu posedă permis de conducere şi autoturismul nu era înmatriculat, i-a încredinţat autoturismul pentru a-l conduce pe un drum public. Necesitatea inculpatului de a păstra dreptul de a conduce, deşi reală, nu poate prevala asupra necesităţii protejării siguranţei celorlalţi participanţi la trafic de riscul real pe care îl reprezintă conducerea unui autoturism sub influenţa alcoolului.
Pedeapsa reprezintă o constrângere directă aplicată inculpatului, de natură să asigure în mai mare măsură, îndreptarea şi corijarea acestuia, iar obligația impusă inculpatului de a nu conduce nici un autovehicul are rol în îndeplinirea scopului de prevenţie pe viitor de săvârşire a acestui gen de fapte penale.
