Domeniu: răspundere civilă
Tip: sentinţă penală
Nr./data 2213/14.10.2014
Autor: Judecătoria Focşani
Asigurătorul de răspundere civilă nu are calitate de parte responsabilă civilmente și trebuie să răspundă singur pentru prejudiciile cauzate în urma accidentelor de circulație, dacă plata despăgubirilor se situează sub plafonul stabilit de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
Prin s.p.2213/2041 pronunţată de J F, s-a dispus achitarea inculpatului L V pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.184 alin.1 şi 3 Cod penal (parte vătămată K M A) s-au lăsat nesoluţionate acţiunile civile promovate de partea vătămată K M A, Spitalul judeţean de urgenţă ,,Sf.Pantelimon” Focşani şi Spital Clinic de Pneumonologie Iaşi şi Serviciul de Ambulanţă.
Prin aceeaşi sentinţă inculpatul L V a fost condamnat la 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev,. de art.184 alin.2 şli 4 Cod penal dispunându-se suspendarea condiţionată conform art.81 Cod penal.
S-a admis în parte acţiunea civilă promovată de partea vătămată H F C şi s-a dispus obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A R A SA la despăgubiri materiale în sumă de 25 258,81 lei şi la daune morale în sumă de 10.000 euro, precum şi la despăgubiri civile către unităţile medicale.
Împotriva sentinţei au declarat apel inculpatul, partea civilă H F C şi SC A R A SA .
Inculpatul a criticat hotărârea în ceea ce priveşte calitatea în care societatea de asigurare a participat în proces,m aceasta fiind asigurător de răspundere civilă şi nu parte responsabilă civilmente conform Deciziei nr.1/2005 a ICCJ.
Partea civilă H F C a solicitat majorarea despăgubirilor iar asigurătorul SC A R A SA a criticat soluţia instanţei de fond sub aspectul greşitei obligări la plata cheltuielilor de spitalizare dar şi în ce priveşte cuantumul despăgubirilor.
Prin decizia penală nr.302/2015 a CA Galaţi au fost admise apelurile şi în rejudecare au fost înlăturate dispoziţiile privind soluţionarea laturii civile vizând-o pe H F C iar în baza art.397 C.p.p. coroborat cu art.49-50 din Legea 136/1995 s-a admis în parte acţiunea acesteia şi s-a dispus obligarea asigurătorului SC A R A SA la plata despăgubirile materiale şi morale.
În temeiul aceloraşi texte de lege coroborate cu art.313 din Legea 95/2006 asigurătorul a fost obligat şi la plata despăgubirilor materiale către unităţile sanitare, precum şi la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă H F C.
În motivarea deciziei instanţa de control judiciar a considerat că se impune obligarea numai a asigurătorului de răspundere civilă la plata despăgubirilor civile acordate atâta vreme cât totalul acestora se situează sub plafonul stabilit de comisia de supraveghere a asigurărilor. În acest sens au fost invocate disp.art.54 alin.1 din legea 136/1995 potrivit cărora în cazul stabiliri despăgubirii prin hotărâre judecătorească drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia iar potrivit art.55 alin.1 din aceeaşi lege, despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite.
S-a apreciat că atâta timp cât dispoziţiile legale în materie stabilesc că acţiunea civilă se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă nu mai apare necesar a se dispune obligarea şi a inculpatului (în solidar sau alături după caz) la plata aceloraşi despăgubiri către partea civilă. O astfel de concluzie se desprinde şi din interpretarea deciziei nr.3/15.06.2010 a ICCJ prin care s-a stabilit că în procesul penal Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente şi poate fi obligat singur iar nu în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate cu atâta mai mult asigurătorul de răspundere civilă auto trebuie să răspundă singur pentru prejudiciile cauzate în urma accidentelor de circulaţie provocate de un autoturism asigurat, efectul legii fiind dublat în această situaţie de efectul convenţiei de asigurare dintre asigurător şi asigurat.
Aceeaşi motivaţie a fost invocată de C de A G şi în cazul obligări asigurătorului (şi nu parte responsabilă civilmente) la plata cheltuielilor judiciare şi la plata despăgubirilor către unităţile sanitare.
