Prin sentinţa penală nr. 636 din 17 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 2356/108/2014, în baza art. 396 alin. 1, 5, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, cu aplicarea art. 4 Cod penal a fost achitat inculpatul S.I. pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art. 323 Cod penal, raportat la art. 17 lit. b din Legea 78/2000.
În baza art. 189 alin. 1, 2 raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat la:
– 3(trei) ani închisoare pentru luare de mită şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, g Cod penal pe durata de 5 ani.
În baza art. 322 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 şi art. 35 alin. 1, 36 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat acelaşi inculpat la:
– 1 (un) an închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal 1969 s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai mare de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, g Cod penal pe durata de 5 ani.
În baza art. 397 alin. 3, 404 alin. 4 lit. g, art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus desfiinţarea înscrisurilor false, respectiv: contract nr. 1417/27.06.2011, împreună cu anexa nr. 1, situaţie de lucrări, proces verbal de recepţie fără număr din data .M I.” S.R.L., oferta de preţ nr. 1416/27.06.2011, (vol. 1, filele 169 – 178 dosar urmărire penală); act adiţional nr. 1 la contractul nr. 1414/27.06.2011, factura fiscală nr. 00091/21.07.2011, emisă de S.C. „M. I.” S.R.L., proces verbal de recepţie fără număr din data de 25.07.2011, anexa nr. 2 la contractul nr. 1588 (cu referire la contractul nr. 1417/27.06.2011) şi situaţie de lucrări la contractul nr. 1588 (vol. 1, filele 183 – 187 dosar urmărire penală); contract de servicii fără număr din data de 01.09.2011, încheiat cu S.C. „S. H.” S.R.L., anexa nr. 1 la contract (în valoare de 70.526,16 lei), situaţie de lucrări pentru aceeaşi sumă, factura fiscală nr. 024/04.10.2011, emisă de S.C. „S. H.” S.R.L. pentru aceeaşi sumă, proces verbal de recepţie fără număr din data de 06.10.2011 şi oferta S.C. „S. H..” S.R.L. (vol.1, filele 222 – 232 dosar urmărire penală).
În baza art. 397 alin. 2, 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, s-a menţinut sechestrul asigurător înfiinţat prin ordonanţa din 10 septembrie 2013 asupra imobilului proprietatea inculpatului, S. I., înscris în C.F. nr. Forotic.
În baza art. 291 alin. 2 Cod penal s-a confiscat de la inculpat, în folosul statului, suma de 20.000 lei.
A fost obligat inculpatul să plătească statului 3.000 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul din dosar nr. 90/P/2013, al Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Timişoara, au fost trimişi în judecată, în stare libertate, inculpaţii A.R.P., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 254 alin. 1 Cod penal şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 257 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, împotriva inculpatului J.T.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 255 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, art. 25 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal şi la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal şi împotriva inculpatului S. I. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 254 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 290 Cod penal şi la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul A.R.P., în cursul anului 2011, în urma acordului concordant cu mai mulţi administratori ai unor societăţi comerciale, a iniţiat şi constituit o asociere infracţională, pretinzând şi primind de la aceşti administratori, în numele său personal şi al primarilor unor localităţi din judeţul CS, diverse sume de bani în lei şi valută, reprezentând 1/6 respectiv 1/3 din valoarea totală a lucrărilor decontate de primării din fondurile primite ca subvenţii pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere a pajiştilor comunale. În schimbul acestor sume, inculpatul A. R. P. a propus şi s-a angajat faţă de administratorii firmelor că îi va determina pe primarii localităţilor să-şi exercite necorespunzător prerogativele şi atribuţiile, în sensul de a încredinţa direct aceste lucrări societăţilor comerciale vizate, eludând dispoziţiile legale imperative cu privire la organizarea de licitaţii.
În acest sens, inculpatul A.R.P. a mijlocit primirea de către primarii care au aderat ulterior la asocierea infracţională a sumelor oferite ca mită, determinându-i pe primari ca la datele alimentării conturilor primăriilor cu sumele reprezentând subvenţiile să încheie contracte de lucrări antedatate, ca şi cum aceste lucrări ar fi fost deja efectuate, pentru a se putea deconta facturile emise în aceleaşi zile.
Astfel, în urma constituirii asocierii infracţionale cu inculpatul J. T. I., în cursul anului 2011, inculpatul A.R.P. a exercitat activităţi intens persuasive pe lângă primarul comunei F. din judeţul CS, inculpatul S.I., captând interesul şi acordul acestuia de a se alătura tandemului infracţional deja constituit. Ca urmare a interesului şi acceptului inculpatului S.I. de a adera la asocierea infracţională, acesta s-a angajat, ca parte a atribuţiilor asumate în cadrul asocierii, să încheie în numele Primăriei F. două contracte de prestări servicii cu firmele inculpatului J.T.I., contracte care să privească efectuarea lucrărilor de întreţinere a pajiştilor comunale, avându-se în vedere de către inculpaţi ca lucrările să nu fie efectuate decât în mică măsură, urmând să împartă între ei sumele neutilizate pentru efectuarea lucrărilor, dar care scriptic apăreau ca decontate pentru aceste lucrări.
Ca urmare a acestor înţelegeri, în cursul lunii iunie 2011, inculpatul S. I. a acceptat semnarea unor documente cu un conţinut fictiv, întocmite de către J.R., înscrisuri constând în contract de prestări servicii şi anexele acestuia, situaţii de lucrări, facturi, procese–verbale de recepţie, toate emise în numele S.C. ”M.I.” S.R.L., precum şi aceleaşi categorii de documente întocmite în numele S.C. ”S.H2O” S.R.L., atestând împrejurarea nereală a prestării totalităţii serviciilor contractate.
În virtutea rolurilor asumate în cadrul asocierii infracţionale şi a contribuţiilor efective în vederea ducerii la îndeplinire a obiectivelor frauduloase propuse, produsul infracţiunii, respectiv sumele de bani decontate pentru lucrări neefectuate, a fost împărţit între membrii asocierii infracţionale după cum urmează: A.R.P., J.T.I. şi S.I. au beneficiat fiecare în mod egal de câte 20.000 lei.
S.I. a aderat la asocierea infracţională deja iniţiată ca urmare a activităţilor de influenţare a sa de către A.R.P., acesta din urmă pretinzând de la bun început inculpatului J.T.I. o parte egală din suma ce urma a fi împărţită ca urmare a activităţii infracţionale, pretenţie cu care J.T.I. a fost de acord încă de la iniţierea asocierii, cei doi convenind ca în schimbul sumelor oferite de către J.T.I., directorul A.P.I.A. CS, inculpatul A.R.P., să determine diverşi primari de comune să li se alăture la asocierea infracţională şi să desfăşoare activităţile infracţionale descrise mai sus.
Prin încheierea de şedinţă din data de 8 aprilie 2014, cauza a fost soluţionată cu privire la inculpaţii A. şi J., dispunându-se disjungerea cauzei faţă de inculpatul S.I..
Inculpatul S.I. nu a recunoscut comiterea faptelor.
Instanţa a reţinut în fapt următoarele:
În cursul anului 2011, inculpatul A.R.P., director la APIA CS, a luat legătura cu inculpatul J.T.I., asociat al mai multor societăţi comerciale, având ca obiect de activitate executarea de lucrări de întreţinere a pajiştilor şi au convenit ca inculpatul A, să ia legătura cu primarii din judeţul CS, care să încheie cu societatea inculpatului J. contracte de întreţinere şi amenajare a pajiştilor, lucrările urmând să fie executate parţial sau deloc, iar banii încasaţi de către inculpatul J. să fie împărţiţi în cote egale între cei trei, respectiv inculpaţii A. şi J. şi primarul localităţii respective.
În acest scop, în luna mai 2011, inculpatul A. a luat legătura cu inculpatul S.I., primarul comunei F., judeţul CS şi a convenit cu acesta încheierea a trei contracte de curăţire a pajiştilor, fiecare în valoare de 15.000 lei, din care unul să fie executat integral, iar celelalte două să nu fie executate, preţul unui contract neexecutat să revină în întregime inculpatului S., iar preţul celuilalt contract neexecutat să fie împărţit între inculpaţii A. şi J..
În realizarea rezoluţiei infracţionale luate, în data de 27 iunie 2011 a fost încheiat contractul de servicii nr. 1417 pentru amenajare şi întreţinere pajişti pentru o suprafaţă de 72,32 ha, în valoare de 75.514 lei, societatea prestatoare fiind S.C. ”M.I.” S.R.L.; în legătură cu executarea acestui contract a fost încheiat un proces verbal de recepţie a lucrărilor datat 26 mai 2011, cu o lună înainte de încheierea acestui contract, plata efectuându-se în baza facturii emisă de societatea prestatoare cu nr. 000071 din 24 mai 2011, lucrările aferente contractului nefiind executate în totalitate, ci doar în proporţie de 50 – 60%.
Pentru contractul mai sus arătat, a fost încheiat actul adiţional nr. 1 din 22 iulie 2011, prin care valoarea contractului a fost suplimentată cu suma de 37.757,19 lei, aferentă unei suprafeţe de 36,16 ha, pentru plata acestei sume încheindu-se un nou proces verbal de recepţie în data de 25 iulie 2011; pentru plata serviciilor prestate a fost emisă factura mai sus arătată şi factura nr. 00091 din 21 iulie 2011 (aferentă lucrărilor din actul adiţional), sumele aferente acestui contract fiind achitate integral cu ordinele de plată nr. 230 din 26 iunie 2011, 231 din 1 iulie 2011, 248 din 7 iulie 2011, 279 din 22 iulie 2011 şi nr. 355 din 27 iulie 2011.
În data de 1 septembrie 2011 a fost încheiat de Primăria comunei F. un nou contract, societatea prestatoare fiind S.C. ”S.H2O” S.R.L., pentru o suprafaţă de 63,905 ha, preţul fiind de 70.525,16 lei, achitat în baza facturii seria 024 din 4 octombrie 2011, prin ordinul de plată nr. 383 din 7 octombrie 2011 (plată parţială, respectiv 70.000 lei).
Şi pentru aceste lucrări a fost încheiat un proces verbal de recepţie, datat 6 octombrie 2011, deşi nici pentru acest contract lucrările nu au fost executate în totalitate.
Ulterior, coinculpaţii au convenit să împartă în mod egal banii rezultaţi din neefectuarea lucrărilor în totalitate, câte 20.000 lei pentru fiecare inculpat.
Starea de fapt descrisă a fost reţinută din declaraţiile inculpaţilor A. şi J. care au recunoscut comiterea faptelor, precum şi din declaraţiile martorilor audiaţi în faza de urmărire penală şi raportul de expertiză tehnică, martori audiaţi la urmărirea penală şi a căror declaraţii nu au fost contestate de inculpaţi; de asemenea, starea de fapt descrisă, a fost reţinută şi din convorbirile telefonice şi ambientale redate în rechizitoriu şi aflate la dosarul cauzei, care se coroborează cu probele mai sus arătate.
Pe bază de consecinţă, instanţa a înlăturat parte din declaraţia inculpatului S.I. (filele 68, 69) care a negat comiterea faptelor, declaraţia dată de acesta necoroborându-se cu ansamblul probelor administrate.
Astfel, în primul rând, inculpaţii J. şi A. au recunoscut săvârşirea faptelor potrivit stării de fapt descrisă mai sus, inclusiv primirea sumei de 20.000 lei de către inculpatul S.
Apoi, în legătură cu executarea doar parţială a lucrărilor de curăţire a pajiştilor în proporţie de 50 – 60%, potrivit afirmaţiilor inculpatului J., instanţa urmează să reţină declaraţia acestuia ca fiind conformă cu adevărul în cauză, întrucât se coroborează cu declaraţiile martorilor P.A., M.N., D.D. şi R.I. care au semnat procesul verbal de recepţie la solicitarea inculpatului S., fără să participe efectiv la recepţie, şi cu declaraţiile martorilor T.N.C. care a prestat activitatea de curăţire a pajiştilor în comuna F. pe o suprafaţă estimată de către martor la cca. 50 – 53 ha., în condiţiile în care contractele au fost încheiate pentru o suprafaţă totală de 172 ha..
În orice caz, raportat la aceste probe administrate, a rezultat fără dubiu că lucrările nu au fost executate pentru întreaga suprafaţă prevăzută în contracte, plata făcându-se nelegal, din motivele arătate.
În speţă s-a dispus şi efectuarea unei expertize tehnice (fila 78 şi următoarele) care confirmă efectuarea unor lucrări de curăţire a pajiştilor dar, datorită trecerii timpului, expertul nu a putut stabili data efectuării lucrărilor.
În legătură cu infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 Cod penal 1969, raportat la art. 17 lit. b din Legea 78/2000, urmează să se constate că această infracţiune a fost dezincriminată, în speţă devenind incidente prevederile art. 4 Cod penal, astfel că instanţa, în baza art. 396 alin. 1, 5, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului S.I. pentru această infracţiune.
S-ar putea obiecta că fapta inculpaţilor A.R.P. şi J.T.I., care în cursul anului 2011 au constituit o asociere infracţională la care a aderat şi inculpatul S.I., asociere constituită pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, în vederea însuşirii banilor destinaţi efectuării unor lucrări, ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută la art. 367 din noul Cod penal.
Instanţa a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, întrucât lipseşte situaţia premisă prevăzută la alin. 6 a textului legal antemenţionat, prin care este definită noţiunea de „grup infracţional” organizat, prin care se înţelege „grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.
S-a apreciat că grupul infracţional la care face referire textul legal menţionat a fost constituit din doar două persoane (inculpaţii A.R.P. şi J.T.I.) şi nu din trei, pentru a exista această infracţiune, aderarea la această grupare infracţională a inculpatului S.I., nefiind de natură a modifica structura „grupului infracţional organizat”, aşa cum rezultă din prevederile art. 367 alin. 1 Cod penal, potrivit căruia „aderarea sau sprijinirea, sub orice formă” trebuie să aibă loc prin raportare la „un astfel de grup”, adică a „grupului infracţional organizat” definit la alin. 6 din art. 367 Cod penal, adică cel format din trei sau mai multe persoane.
Activitatea inculpatului S.I. care, în cursul anului 2011, a acceptat propunerea inculpatului A.R.P. şi inculpatului J.T.I. să adere la o asociere infracţională deja constituită de cei doi, ce avea ca scop săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, respectiv luare de mită, angajându-se faţă de inculpaţii A. şi J. ca, în schimbul sumei de 20.000 de lei, pretinşi şi primiţi, să-şi exercite necorespunzător atribuţiile de serviciu, în vederea atingerii obiectivului ca să beneficieze în folos propriu de importante sume de bani, deturnându-le de la scopul legitim şi destinaţie prin întocmirea unor înscrisuri false, inculpatul falsificând contract de prestări servicii şi anexele acestuia, situaţii de lucrări, facturi, procese–verbale de recepţie, toate emise în numele S.C. ”M.I.” S.R.L., precum şi aceleaşi categorii de documente întocmite în numele S.C. ”S.H2O” S.R.L., atestând împrejurarea nereală a prestării totalităţii serviciilor contractate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 254 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 Cod penal raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (16 acte materiale) şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 Cod penal raportat la art. 17 lit. b din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea. art. 33 lit. a Cod penal.
La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului, instanţa a avut în vedere pericolul social concret al faptelor săvârşite, suma obţinută de pe urma comiterii faptelor şi persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel că va aplica acestuia o pedeapsă de 3 ani pentru luare de mită şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, g Cod penal pe durata de 5 ani şi 1 an închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În speţă, raportat la pedepsele aplicate, se pune problema de aplicare a legii penale mai favorabile, potrivit art. 5 Cod penal, doar în ceea ce priveşte sancţionarea concursului de infracţiuni, legea veche apreciind ca fiind mai favorabilă, întrucât instanţa a apreciat că nu se impune aplicarea vreunui spor de pedeapsă la pedepsele de bază, astfel că, în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal 1969 va contopi pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai mare de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, g Cod penal pe durata de 5 ani.
În baza art. 397 alin. 3, 404 alin. 4 lit. g, art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, instanţa a dispus desfiinţarea înscrisurilor false, respectiv: contract nr. 1417/27.06.2011, împreună cu anexa nr. 1, situaţie de lucrări, proces verbal de recepţie fără număr din data de 27.05.2011, factura fiscală nr. 000071/24.05.2011 emisă de S.C. „M.I.” S.R.L., oferta de preţ nr. 1416/27.06.2011, (vol. 1, filele 169 – 178 dosar urmărire penală); act adiţional nr. 1 la contractul nr. 1414/27.06.2011, factura fiscală nr. 00091/21.07.2011, emisă de S.C. „M.I.” S.R.L., proces verbal de recepţie fără număr din data de 25.07.2011, anexa nr. 2 la contractul nr. 1588 (cu referire la contractul nr. 1417/27.06.2011) şi situaţie de lucrări la contractul nr. 1588 (vol. 1, filele 183 – 187 dosar urmărire penală); contract de servicii fără număr din data de 01.09.2011, încheiat cu S.C. „S.H2O” S.R.L., anexa nr. 1 la contract (în valoare de 70.526,16 lei), situaţie de lucrări pentru aceeaşi sumă, factura fiscală nr. 024/04.10.2011, emisă de S.C. „S. H2O” S.R.L. pentru aceeaşi sumă, proces verbal de recepţie fără număr din data de 06.10.2011 şi oferta S.C. „S. H2O” S.R.L. (vol.1, filele 222 – 232 dosar urmărire penală).
În baza art. 397 alin. 2, 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, instanţa a menţinut sechestrul asigurător înfiinţat prin ordonanţa din 10 septembrie 2013 asupra imobilului proprietatea inculpatului, S.I., înscris în C.F. nr. 30372 F.
În baza art. 291 alin. 2 Cod penal instanţa a confiscat de la inculpat, în folosul statului, suma de 20.000 lei.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel D.N.A. – Serviciul Teritorial Timişoara şi inculpatul S.I. .
În apelul declarat D.N.A. Serviciul Teritorial Timişoara a criticat hotărârea pronunţată pentru nelegalitate arătând în motivare că prima instanţă în mod greşit a dispus achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prev. de art. 323 C.p. fapta nefiind în prezent dezincriminată ci a fost inclusă în întregime în conţinutul infracţiunii prev. de art. 367 C.p. nou.
De asemenea, s-a arătat că prima instanţă a combinat dispoziţii din legii penale succesive, încălcând decizia Curţii Constituţionale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 5 din codul penal sunt constituţionale numai în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legii succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.
S-a mai solicitat a se constata că hotărârea este nelegală deoarece instanţa de fond a dispus anularea înscrisurilor falsificate, lucru care a fost deja dispus prin sentinţa penală nr. 521/15.04.2014 a Tribunalului Arad pronunţată în dosarul nr. 9554/108/2013
Inculpatul S.I. nu şi-a motivat apelul declarat însă acesta a fost susţinut oral în faţa instanţei de apel prin apărătorul ales care a invocat nulitatea absolută a hotărârii întrucât inculpatul a fost condamnat pentru o infracţiune pentru care nu a fost trimis în judecată, respectiv cea prev. de art. 189 Cp, infracţiunea de omor calificat, aşa cum rezultă din dispozitivul sentinţei, astfel că se impune casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare. În situaţia în care instanţa va aprecia că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, solicită pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatului pentru cele două infracţiuni: luare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată întrucât faptele nu există, banii fiind justificaţi în totalitate iar expertul a arătat că lucrările au fost efectuate. Totodată a pus concluzii de admitere a apelului parchetului şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
Prin decizia penală nr. 141/A din 10 februarie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C.p.p. s-a admis apelul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Timişoara şi al inculpatului S.I. împotriva sentinţei penale nr. 636/17.06.2014 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 2356/108/2014.
S-a desfiinţat sentinţa penală apelată şi rejudecând cauza:
În baza art. 254 cod penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 Cod penal a fost condamnat inculpatul S.I. la pedeapsa de:
-3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b şi c Cod penal anterior pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 290 alin. 1 Cod penal anterior şi la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 5 Cod penal, a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de :
– 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal anterior s-au contopit pedepsele mai sus aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai mare aceea de:
– 3 (trei) ani închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b cod penal anterior pe durata şi în condiţiile prev. de art. 71 cod penal anterior
În baza art. 35 alin. 1 cod penal anterior s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b şi c Cod penal anterior pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 861 alin. 1 cod penal anterior s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862cod penal anterior.
În baza art. 863 alin. 1 cod penal anterior s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul S.I. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii judecătoreşti şi apoi ori de câte ori va fi chemat, la datele stabilite de acest organism;
b) să anunţe Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 71 alin. 5 cod penal anterior, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 cod penal anterior, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
S-a înlăturat dispoziţia de desfiinţare a înscrisurilor falsificate.
S-au menţinut în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.
În baza art. 275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
În motivarea deciziei de desfiinţare s-a constatat că instanţa de fond, reţinând vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a dispus condamnarea acestuia în conformitate cu dispoziţiile Noului Cod penal, care a intrat în vigoare la data de 01.02.2014, apreciind că sancţiunile prevăzute de noile reglementării sunt mai favorabile inculpatului. Faptele pentru care a fost condamnat inculpatul fiind în concurs s-a făcut aplicarea prevederilor art. 33, art.34 din Codul penal anterior, apreciind, de asemenea, că pentru această situaţie codul penal anterior este legea penală mai favorabilă.
Curtea observă că instanţa de fond, în aplicarea prevederilor art.5 al.1 Codul penal, pentru a stabili care este legea mai favorabilă în cauză având în vedere împrejurarea că faptele inculpatului au fost comise înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod penal, a dispus combinarea dispoziţiilor din cele două legi, Codul penal anterior şi Noul Codul penal, ceea ce contravine Deciziei nr.265/2014 pronunţată de Curtea Constituţională prin care a statuat că legea penală mai favorabilă se aplică în mod global şi nu prin combinarea unor prevederi din legi succesive.
Sub acest aspect apelul DNA este fondat şi urmează ca în urma rejudecării cauzei să se dispună condamnarea inculpatului în baza dispoziţiilor Codului penal anterior, care aplicate în mod global, sunt mai favorabile inculpatului.
Din această perspectivă, se reţine că pentru infracţiunea de trafic de influenţă noile reglementări prevăd o pedeapsă mai uşoară cuprinsă între 2 şi 7 ani închisoare faţă de codul penal anterior care prevede o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 10 ani închisoare iar pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată legea penală mai favorabilă este codul penal anterior care prevede o pedeapsă cu închisoare între 3 luni şi 2 ani sau amendă, faţă de noile reglementări care prevăd o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
De asemenea, şi în ce priveşte regulile de sancţionare a concursului de infracţiuni legea penală mai favorabilă este codul penal anterior, care nu prevede obligativitatea aplicării unui spor de pedeapsă, faţă de noile reglementări care prevăd obligativitatea aplicării unui spor de pedeapsă de o treime din totalul celorlalte pedepse care au mai rămas după stabilirea pedepsei celei mai grele.
Curtea mai apreciază că apelul DNA este fondat şi în ce priveşte motivul privind anularea unor înscrisuri care deja au fost anulate prin Sentinţa penală nr. 521/PI/2014 pronunţată de Tribunalul Arad.
În acest sens se reţine că prezenta cauză a fost disjunsă din dosarul Tribunalului Arad nr. 9554/108/2013 şi că în acel dosar a fost pronunţată Sentinţa penală nr. 521/PI/2014 de Tribunalul Arad prin care au fost anulate următoarele înscrisuri: contractul de servicii nr. 1417/27.06.2011, factura nr. 000071/24.05.2011 emisă de S.C. „M.I.” S.R.L. astfel că nu se mai justifică anularea din nou a acestor înscrisuri în prezenta cauză.
Referitor la primul motiv de apel privind achitarea inculpatului S.I. pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art.323 Cp anterior, Curtea constată că acest motiv nu este fondat pentru următoarele considerente.
Din conţinutul sentinţei apelate se reţine că instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului pentru această infracţiune, pe de o parte, apreciind că această infracţiune este dezincriminată, iar pe de altă parte, s-a apreciat nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.367 Noul Cod penal întrucât lipseşte situaţia premisă prevăzută la al.6 a textului menţionat, respectiv inexistenţa unui grup infracţional organizat la care să fi aderat inculpatul.
Cu privire la prima argumentaţie a instanţei de fond se constată că problema privind dezincriminarea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art.323 Cp anterior a fost lămurită prin Decizia nr.12/2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în vederea dezlegării unei probleme de drept, la data de 02.06.2014, după pronunţarea sentinţei apelate, prin care s-a stabilit că această infracţiunea nu a fost dezincriminată ci se regăseşte în prevederile art.376 din Noul Cod penal.
Instanţa de fond a sesizat în mod corect însă că în cauza de faţă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.367 Cp întrucât lipseşte situaţia premisă prev. de art.367 al.6 Cp în care se arată că prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat format din 3 sau mai multe persoane constituit pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii unor infracţiuni.
Chiar din starea de fapt descrisă în rechizitoriu se reţine că participaţia infracţională a inculpatului S.I. constă în aderarea la un grup infracţional organizat din care făceau parte inculpaţii A.R. şi J.I. însă instanţa de fond a apreciat în mod corect că întrucât acest grup infracţional era format doar din două persoane şi nu din trei, nu este îndeplinită cerinţă prevăzută în mod expres de art.367 al.6 Cp, şi prin urmare nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracţiunii.
Curtea apreciază că nu poate fi reţinută nici circumstanţa agravantă a comiterii infracţiunilor de trei sau mai multe persoane întrucât aşa cum se poate observa fiecare inculpat a acţionat în mod independent pe diferite paliere a activităţii infracţionale, şi nu împreună, condiţie prevăzută de art.75 al.1 lit. a Cp anterior.
În ce priveşte apelul inculpatului s-a reţinut că acesta este fondat.
Inculpatul nu a recunoscut în faza de judecare a cauzei pe fond infracţiunile reţinute în sarcina sa, aceiaşi poziţie procesuală adoptând-o şi în faţa instanţei de apel.
Afirmaţiile apărătorului inculpatului cu privire la faptul că în speţă s-a dispus condamnarea inculpatului pentru o cu totul altă infracţiune decât aceea pentru care a fost trimis în judecată, nu pot fi reţinute de către instanţa de control pentru următoarele considerente:
În cauză s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, iar instanţa de judecată a reţinut ca şi lege penală mai favorabilă actuala reglementare din codul penal, infracţiunea de luare de mită fiind prevăzută în dispoziţiile art. 289 C.p.
Este adevărat că în cuprinsul dispozitivului hotărârii atacate se regăseşte menţiunea condamnării inculpatului sub aspectul infracţiunii prev. de art. 189 C.p, însă această situaţie nu se poate datora decât unei evidente erori materiale, în cauză nici un moment nepunându-se în discuţie cercetarea sau cel puţin existenţa unei infracţiuni prev. de art. 189 C.p.
Mai mult decât atât, dispoziţiile art. 417 alin. 2 C.p.p. prevăd faptul că instanţa este obligată în calea de atac a apelului să analizeze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, iar dispoziţiile art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. b C.p.p. nu mai permit trimiterea cauzei spre rejudecare decât pentru nelegala citare sau imposibilitatea de prezentare în faţa instanţei dublată de imposibilitatea de încunoştinţare despre acest fapt.
Curtea nu a putut reţine apărarea inculpatului prin care acesta arată că în speţă lucrările au fost executate în întregime, iar contractul a fost încheiat cu bună credinţă în vederea executării lucrărilor pentru următoarele argumente:
Pentru a putea obţine decontarea lucrărilor trebuia ca iniţial să se încheie un contract cu o societate ce urma să efectueze lucrarea. Inculpatul cunoştea încă de la început această procedură deoarece, astfel cum afirmă şi acesta şi în anii anteriori procedase în aceiaşi modalitate.
După încheierea contractului se trecea la executarea lucrărilor şi în funcţie de realizarea acestora se întocmeau înscrisurile necesare recepţie lucrării, părţile contractante putând alege modalitatea şi termenele de plată.
În urma finalizării înscrisurilor necesare efectuării lucrării, acestea se depuneau la A.P.I.A. sumele de pani fiind plătite cu titlu de subvenţie pentru lucrările executate în anul calendaristic anterior. Şi aceste aspecte erau cunoscute de către inculpatul S.I., atât la momentul încheierii contractului, cât şi la momentul depunerii documentaţie şi a încasării banilor cu titlu de subvenţie.
Pentru a putea fi decontate de către A.P.I.A. trebuiau depuse documente justificative care să ateste efectuarea întregime a lucrării, recepţionarea lucrării, şi dovada achitării acesteia către firma prestatoare.
Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, prima factură emisă de S.C. M.I. S.R.L. (firma prestatoare) a fost emisă la data de 24.05.2011 (cu mai mult de o lună înainte de încheierea contractului), iar prim plată parţială aferentă acestei facturi a fost efectuată prin ordinul de plată nr. 230/28.06.2011, adică la o zi după încheierea contractului.
De asemenea la dosar a fost depus procesul verbal de recepţie a lucrării purtând data de 26.05.2011, dată care astfel cum mai sus am arătat este anterioară datei încheierii contractului.
Având în vedere declaraţiile martorilor propuşi de către inculpat şi audiaţi în cauză şi care au arătat că s-au executat lucrări pe o durată de aproximativ o lună de zile, rezultă că începerea lucrării s-a făcut cu mai bine de două luni înainte de încheierea contractului.
Mai mult decât atât martorii audiaţi de către instanţă în apărarea inculpatului nu au putut oferii informaţii clare cu privire la suprafaţa pe care s-au efectuat lucrările arătând însă că lucrările a fost efectuate în vară în cursul lunilor iunie, iulie, adică tocmai după data recepţionării lucrării.
Este adevărat faptul că martorii au indicat că au observat pe parcursul unei luni, un utilaj ce executa lucrări, fapt ce nu a fost contestat în cauză de nimeni, chiar înţelegerea dintre inculpatul S.I. şi ceilalţi inculpaţii fiind în sensul executării în parte a lucrărilor astfel cum rezultă din transcrierea convorbirii purtată de inculpaţii la data de 12.05.2011 şi regăsită la dosar.
Având în vedere faptul că această convorbire a avut loc la data de 12.05.2011, coroborat cu declaraţiile martorilor şi ale inculpatului S.I., care arată că lucrarea a fost executată pe o durată de aproximativ o lună, ar însemna ca anterior discuţie purtate de către cei trei inculpaţi (privind executarea în parte sau în întregime a lucrării), utilajul şi angajatul inculpatului J. să treacă la executarea din proprie iniţiativă a unei lucrări fără a şti dacă pe viitor se va încheia un contract şi va fi plătită munca.
Toate aceste aspecte nu fac decât să ducă la concluzia reţinută şi de către prima instanţă, aceea a unei înţelegeri frauduloase a celor trei inculpaţi şi dovedesc fără putinţă de tăgadă existenţa infracţiunilor de luare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, astfel că instanţa de control judiciar găseşte ca fiind întemeiată condamnarea inculpatului sub aspectul săvârşirii acestor infracţiuni.
