Prin rechizitoriul nr. 279/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova s-a dispus trimiterea în judecata, în stare de arest preventiv, a inculpatului PN, aflat în prezent în Centrul de reţinere şi arest preventiv Câmpina, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor si tâlhărie prev. de art. 188 alin. l Cp., art. 189 alin. l lit. d Cp. şi art. 233, art. 234 alin. 1 lit. d şi f C pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C pen .
Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cpen. şi tâlhărie, prevăzute de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d şi f Cpen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cpen privind pe numitul MD.
Pe situaţia de fapt s-a reţinut că inculpatul în noaptea de 18/19.05.2014, în jurul orei 02, 00 a pătruns fără drept în locuinţa victimei DI şi, după ce a ucis-o, aplicându-i mai multe lovituri cu un cuţit în mai multe zone vitale, a sustras doua telefoane mobile.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşe fotografice, adrese I.J.P. Prahova, comparaţii dactiloscopice, proces-verbal de folosire a câinelui de urmă, declaraţii părţi vătămate, raport de necropsie, declaraţii suspect/inculpat, raport expertiza neuro psihiatrică, declaraţii martori, planşe foto telefoane mobile sustrase, cuţit si mănuşi.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 16.06.2014 sub nr. …/105/2014.
Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 10.07.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă, în baza art.374 alin.1 Cod proc. penală, a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa a procedat la audierea părţilor civile respective, DG, DS şi DMD, care declară că nu solicită acordarea de daune materiale dar solicită daune morale în cuantum de un milion de euro fiecare pentru suferinţa produsă ca urmare a decesului mamei lor.
La interpelarea instanţei, conform art. 374 alin. 5 C.p.p. procurorul şi părţile civile declară că nu propun administrarea de probe.
Inculpatul declară că îşi însuşeşte toate probele administrate în cursul urmăririi penale nu le contestă şi nu doreşte să administreze decât probe în circumstanţiere.
Părţile prezente afirmă că nu contestă probele administrate în faza de urmărire penală şi solicită pronunţarea unei sentinţe de condamnare în baza acestor probe.
Examinând probele administrate în faza de urmărire penală, instanţa reţine vinovăţia inculpatului în comiterea faptelor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei şi următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 19.05.2014, in jurul orei 01,30 inculpatul PN s-a deplasat la imobilul în care locuieşte martorul MD, pentru a transporta bunuri sustrase în noaptea anterioara dintr-un magazin.
Inculpatul susţine că a observat ca nu este nimeni pe strada şi a luat hotărârea de a pătrunde în imobilul numitei D. I., în scopul de a sustrage bani si bunuri.
Din probele administrate la dosarul cauzei rezultă că inculpatul P. N. se gândea de cea. 2 săptămâni la aceasta activitate infracţională de sustragere de bunuri, ştiind ca victima este o femeie în vârsta , locuia singură şi considera că dispune de sume de bani trimise de fiii săi care lucrau în străinătate. La acea ora, pe stradă, la o distanta de cea. 200 m de locuinţa victimei se aflau martorii DG (nepoata victimei) si DR, prietenul acesteia, care nu au fost observaţi de către inculpat, deşi aceştia l-au observat pe stradă, însă nu au dat importanţă faptului la acel moment.
Inculpatul a escaladat gardul imobilului victimei DI, pentru a nu lăsa urme a folosit mănuşi, a pătruns în locuinţă prin uşa de acces care era nu era asigurată şi fiind surprins de către victimă, care a strigat după ajutor, s-a precipitat si i-a aplicat multiple lovituri cu cuţitul , leziunile create ducând la decesul acesteia. Strigatele de ajutor al victimei au fost auzite de martorele DG si DEM , dar nu au putut aprecia că aceste vin din casa victimei.
După aplicarea loviturilor de cuţit, inculpatul a procedat la scotocirea locuinţei, însă nu a găsit bani sau alte bunuri de valoare, cu excepţia a două telefoane mobile ale victimei, pe care le-a sustras, iar pentru a încerca ascunderea urmelor a deschis robinetul de gaze de la soba din bucătărie.
Inculpatul a părăsit curtea pe poarta principală şi s-a deplasat la locuinţa sa.
În aceeaşi dimineaţă, în jurul orei 05.30, inculpatul a plecat la Calafat unde lucra ca angajat la SC … .
La data de 20.05.2014, în urma verificărilor efectuate la faţa locului de către organul de urmărire penală, în temeiul mandatului de aducere, inculpatul a fost identificat la locul de muncă şi condus la sediul poliţiei pentru cercetări.
Cu aceasta ocazie, asupra inculpatului au fost găsite cuţitul si mânuşile folosite la săvârşirea crimei, iar cu ocazia audierii a indicat locul în care a lăsat telefoanele mobile, respectiv camera sa, de unde, unul dintre ele, a fost ridicat de către organele de politie.
Al doilea telefon mobil sustras a fost găsit asupra fratelui sau PI, care l-a luat tot din camera inculpatului si 1-a folosit fara sa cunoască provenienţa acestuia.
Telefoanele mobile sustrase au fost recunoscute de către părţile vătămate ca fiind cele utilizate de către victimă.
De asemenea martorii PI si PS (tatăl si fratele inculpatului) au recunoscut cuţitul identificat asupra acestuia, ca fiind cel folosit în mod uzual la sacrificarea porcilor.
Din raportul de necropsie efectuat în cauză reiese că moartea victimei DI a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne si externe, urmarea unui politraumatism cu multiple plăgi înjunghiate care intersectează aorta, cordul si plămânii. Leziunile constatate au fost produse prin corp tăietor înţepător, posibil cuţit. De asemenea, medicul legist a stabilit că decesul victimei poate data din 19.05.2014.
Audiat fiind, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, deşi iniţial a negat implicarea sa si a fost de acord cu predarea cuţitului care se afla în bagajul său si a telefonului mobil care se afla în locuinţa sa.
Această situaţie de fapt, necontestată de inculpat în faţa instanţei de judecată dar şi în faţa organelor de urmărire penală este susţinută de depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, de cercetările la faţa locului, de constatările tehnico-ştiinţifice şi expertiza medico-legală efectuată asupra corpului victimei.
Inculpatul PN, a fost examinat medico-legal la data de 28.05.2014 în cadrul comisiei medico-legale psihiatrice, concluzia fiind că nu prezintă tulburări psihice iar la data comiterii faptei avea discernământul păstrat. Se mai menţionează faptul că s-a identificat abuzul de etanol.
În drept, fapta inculpatului PN, care, în noaptea de 18/19.05.2014, în jurul orei 02, 00 a ucis-o pe victima DI, aplicându-i mai multe lovituri cu un cuţit în mai multe zone vitale , în scopul sustragerii de bunuri întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat săvârşit pentru a înlesni si a ascunde săvârşirea altei infracţiuni , prevăzută de art.188 alin. l Cp., art. 189 alin .l lit. d Cp.
Lovirile aplicate de inculpat victimei au fost apte să provoace decesul acesteia în condiţiile descrise mai sus.
Se reţine din probele administrate, în special cele ştiinţifice că între fapta inculpatului şi decesul victimei, există raport de cauzalitate, în sensul că decesul este consecinţa loviturilor de cuţit aplicate de inculpat.
Chiar dacă inculpatul a declarat că iniţial a avut doar intenţia de jaf, tribunalul constată că intenţia de a ucide rezultă din multitudinea de lovituri cu intensitate aplicate cu un cuţit în zone vitale ale corpului victimei.
Astfel în mod corect s-a reţinut la încadrarea juridică a faptei, agravanta reglementată de art. 189 lit. d C.p. Aceasta constă în scopul săvârşirii omorului, care de data aceasta este înlesnirea sau ascunderea faptei de tâlhărie. În conceptul de ascundere a faptei se are în vedere şi acţiunea inculpatului de a deschide robinetul de gaze. Nu are importanţă dacă în domiciliul victimei nu au fost identificate bunuri de valoare decât două telefoane mobile.
In raport de cele arătate , instanţa va condamna inculpatul P.N. după cum urmează:
În baza art. 188 alin.1 C.p., rap. la art.189 alin.1 lit. d C.p., infracţiunea de omor calificat, săvârşit pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea altei infracţiuni, faptă din data de 18/19.05.2014, parte vătămată DI, la pedeapsa de 20 ani închisoare.
Deşi textul de lege prevede chiar pedeapsa pe viaţă, tribunalul prin raportate la persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, este la prima încălcare a legii, a avut o atitudine procesuală de regret a faptelor comise, are o vârstă tânără care îi permite să conştientizeze gravitatea faptelor şi pe parcursul executării pedepsei privative de libertate să participe la procesul de reintegrare, apreciază ca fiind suficientă pedeapsa de 20 de ani închisoare.
Va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b,d şi h, C.penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 C.penal, instanţa va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b,d şi h, C.penal pe durata executării pedepsei.
În legătură cu acest aspect, instanţa reţine că, aşa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Sabou şi Pîrcălab c. României şi Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudenţă este obligatorie, aplicându-se cu preeminenţă faţă de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituţie, exerciţiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Tribunalul reţine că natura faptei săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală
În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpat, aceasta este nedemnă să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care îi va interzice şi exerciţiul acestui drept .
În baza art. 233 C.p. rap la art. 234 alin.1 lit. d şi f C.p., infracţiunea de tâlhărie calificată, săvârşită în timpul nopţii şi prin violare de domiciliu, îl va condamna pe inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare.
Va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b, d şi h, C.penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 C.penal, va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b, d şi h, C.penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.38 alin.1 Cod penal, 39 alin.1 lit.b Cod penal şi art.45 alin.1 Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 20 de ani închisoare, la care se va adăuga un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, rezultând în final 22 de ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a, b , d şi h Cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 72 C.penal, va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 20.05.2014 la zi.
În privinţa stării de arest a inculpatului, instanţa constată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive faţă de acesta subzistă şi în prezent, existând probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă privind comiterea unei infracţiunilor, iar lăsarea în liberate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, astfel încât se va face aplicarea dispoziţiilor art.399 alin.1 Cod proc. penală privind menţinerea măsurii arestării preventive..
În baza art. 3, art. 4 lit. b din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
În baza disp. art.112 alin.1 lit.b C.p. va dispune confiscarea de la inculpat a cuţitului şi mănuşilor folosite la comiterea infracţiunii.
În ceea ce priveşte latura civilă, tribunalul constată că persoanele vătămate, fiii victimei, se-au constituit părţi civile în cauză cu suma de câte un milion euro fiecare reprezentând daune morale.
În drept, instanţa reţine că potrivit art.1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.
Potrivit literaturii şi practicii judiciare în materie, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: fapta ilicită, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.
Apreciind ca fiind întrunite cumulativ aceste condiţii, tribunalul, în baza art.19 Cod proc. penală şi art.397 Cod proc. penală rap. la art.1357 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile, D .I. G., , D. S., şi D. M. D.L, şi în consecinţă obligă inculpatul la plata sumei de câte 60.000 lei, pentru fiecare parte civilă, cu titlu de daune morale.
Este de reţinut că în lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale nu poate fi reţinut argumentul că persoana ce a fost supusă unui prejudiciu moral poate determina întinderea acestuia. Prejudiciul moral nu poate fi determinat nici prin aprecieri privind eventuale oportunităţi de viaţă socială sau profesională.
Acordarea prejudiciului moral semnifică o reparaţie morală de principiu în cauză nefiind de ignorat atitudinea inculpatului faţă de săvârşirea infracţiunii, disponibilitatea de a sprijini părţile civile, astfel că daunele morale în cauza de faţă nu pot apărea ca o dublă sancţiune pentru inculpat sau ca un motiv de îmbogăţire fără justă cauză pentru părţile civile.
Faţă de această situaţie, tribunalul apreciază că, în raport de aceste considerente, daunele morale de un milion de euro solicitate de fiecare parte civilă sunt excesive astfel că va proceda la reducerea acestora, suma de 60.000 de lei pentru fiecare fiind echitabilă.
În baza art.274 alin.1 Cod proc. pen.,va obliga inculpatul la plata sumei de 2.800 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
