Constată cele ce urmează.
Prin rechizitoriul emis sub nr.1358/P/2014/18 noiembrie 2014 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul T. N., pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. 1 din noul Cod penal.
În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că în dimineaţa zilei de 30 aprilie 2014 , în jurul orelor 0630 , inculpatul T. N. a fost surprins în traficul rutier în timp ce conducea autoturismul marca „Mercedes” cu nr. de înmatriculare – , iar testul de respiraţie la care a fost supus a relevat o concentraţie de 1,10 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Se mai reţine şi faptul că inculpatului i s-au recoltat şi probe biologice iar buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei emis la data 2 mai 2014 a confirmat o alcoolemie de 2,45 g/l alcool pur în sânge – prima probă – şi 2,30 g/l alcool pur în sânge – a doua probă – .
Potrivit actului de trimitere în judecată, inculpatul a recunoscut consumul de alcool dar şi faptul că a condus pe drumuri publice.
Situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei se susţine cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de urmărire în trafic şi oprire regulamentară ; procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante; fişa alcooltest; buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. IX/a/414 din 2 mai 2014 emis de Serviciul de Medicină Legală S. şi actele anexe; declaraţiile date de inculpat; declaraţiile martorilor ; copii de pe cazierul judiciar şi respectiv rutier privind pe inculpat.
Această procedură judiciară s-a desfăşurat cu citarea părţilor , inculpatul fiind prezent şi asistat de avocat ales.
Inculpatul nu a înţeles să formuleze cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor specifice de către organele de urmărire penală, astfel că prin încheierea dată în cameră preliminară la data de 20 ianuarie 2015 instanța, constatând legalitatea rechizitoriului, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, a dispus începerea judecăţii, fixând primul termen de judecată asupra fondului pentru data de 13 februarie 2015.
La primul termen de judecată inculpatul, asistat de avocat ales, a arătat că nu doreşte să dea declaraţie dar le menţine pe toate cele date în faza de urmărire penală. Implicit, recunoaşte fapta care i se impută.
De asemenea, inculpatul a declarat că solicită ca judecata să aibă loc în procedura recunoaşterii învinuirii, în condiţiile art. 374 alin. 4, 375, 377 şi 396 alin. 10 din Codul de procedură penală şi că nu intenţionează să formuleze alte cereri.
Instanţa a admis ca judecata să se facă în procedura recunoaşterii învinuirii şi -din oficiu – a considerat ca probatoriul cauzei să fie completat cu dovezi privind starea materială a inculpatului , sens în care a solicitat acestuia să depună acte privind veniturile pe care le obţine din muncă .
De asemenea, s-au solicitat relaţii de la organul fiscal de la domiciliul inculpatului ( acte fila 59 şi 62 şi următoarele dosar).
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului prin prisma încadrării juridice a infracţiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată instanţa reţine – sub aspect faptic – cele ce urmează.
În dimineaţa zilei de 30 aprilie 2014, orele 6 30 , după ce în noaptea de 29/30 aprilie 2014 a consumat alcool într-un local din municipiul Mediaş până în jurul orelor 5 00 , inculpatul s-a urcat la volanul autovehiculului marca „ Mercedes” cu nr. de înmatriculare – şi a condus pe drumuri publice din municipiul Mediaş.
În momentul în care a fost oprit în trafic de un echipaj de poliţie s-a constatat că emana halenă alcoolică, motiv pentru care a fost testat cu aparatul etilotest şi apoi i-au fost recoltate şi probe biologice. Rezultatul testului de respiraţie a relevat o alcoolemie de 1,10 mg/l alcool pur în aerul expirat iar probele toxicologice au evidenţiat o alcoolemie de 2,45 respectiv 2,30 g/l alcool pur în sânge. Ambele rezultate dau faptei inculpatului o conotaţie penală certă, deoarece drumul pe care a fost depistat conducând este din categoria „ drum public”.
Dincolo de probele administrate în faza de urmărire penală, inculpatul a acceptat să se judece în procedura prevăzută de art. 375 şi 377 Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu recunoaşterea învinuirii.
În raport de aceste constatări , în drept , instanţa va reţine următoarele.
Fapta inculpatului de a conduce pe drumuri publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, în condiţiile în care avea o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 336 alin. 1 din Codul penal.
În contextul individualizării pedepsei instanţa , văzând dispoziţiile art. 61 alin. 2 şi 4 lit. „c” din Codul penal nou , apreciază că raportat la faptul că inculpatul este infractor primar , că a recunoscut săvârşirea faptei imputate, şi-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii , văzând şi conduita anterioară comiterii faptei dar şi posibilităţile materiale de care dispune – este angajat în muncă în străinătate – , în cauză se justifică condamnarea la pedeapsa de 10.000 lei amendă, echivalentul a 200 zile – amendă în valoare de 50 lei o zi amendă.
La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, în cauză nefiind reţinute circumstanţe atenuante sau agravante, dar şi dispoziţiile art. 374 alin. 4, 375 şi 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, privitoare la reducerea limitelor de pedeapsă în cazul recunoaşterii vinovăţiei.
Instanţa urmează să atragă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 alin. 1 şi 3 Cod penal, potrivit cărora în caz de neexecutare a amenzii , cu rea-credinţă , zilele amendă neexecutate se înlocuiesc cu închisoarea, ca şi asupra dispoziţiilor art. 64 Cod penal, referitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea de muncă neremunerată în folosul comunităţii , atunci când pedeapsa amenzii nu se poate executa din motive neimputabile celui condamnat.
Consecinţă a condamnării, în baza dispoziţiilor art. 274 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească Statului cheltuieli judiciare în sumă de 300 lei, pentru faza de judecată.