DREPT PENAL. Latura civila a cauzei. Majorarea despagubirilor civile cu titlu de daune materiale si morale.
– Art.184 alin.2 si 4 Cod penal
– Art.89 alin.1 din O.U.G. 195/2002
În apelul penal declarat de partea civila H.D.I. a fost desfiintata hotarârea apelata în sensul ca s-a majorat cuantumul daunelor morale acordate partii civile H.D.I. de la 60000 lei pâna la câte 100.000 lei si pe cele materiale de la suma de 8.393,53 lei pâna la suma de 8.878,03 lei. În baza art.276 alin.1 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea partii civile H.D.
Curtea a retinut ca partea civila în urma impactului a suferit leziuni care au necesitat initial un numar de 120-140 de zile de îngrijiri medicale, conform raportului de constatare medico-legala. Pe lânga trauma fizica, inculpatul a suferit si o trauma psihica, atât datorita durerilor fizice cauzate de accident, dar si datorita faptului ca a fost într-o situatie financiara dificila si nu a avut posibilitatea de a munci pentru a se întretine.
Daca în cazul raspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ usoara, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natura patrimoniala, în cazul raspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotriva, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani.
Daca în cazul raspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ usoara, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natura patrimoniala, în cazul raspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotriva, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani.
Daca în cazul raspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ usoara, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natura patrimoniala, în cazul raspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotriva, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele de a fi evaluate în bani.
Pe de alta parte, aceasta compensatie materiala trebuie sa fie echitabila si proportionala cu întinderea pagubei suferite.
Pe de alta parte, aceasta compensatie materiala trebuie sa fie echitabila si proportionala cu întinderea pagubei suferite.
Pe de alta parte, aceasta compensatie materiala trebuie sa fie echitabila si proportionala cu întinderea pagubei suferite.
Este incontestabil ca în urma accidentului de circulatie a carui victima a fost partea civila H. D. I. a suferit din punct de vedere fizic si psihic. Suferinta fizica si psihica nu poate fi cuantificata la modul absolut în sume de bani, dar este aproape unanim acceptat ca în astfel de situatii, despagubirile banesti sub forma daunelor morale, sunt de natura sa acopere într-o oarecare masura prejudiciul moral suferit în astfel de situatii.
Este incontestabil ca în urma accidentului de circulatie a carui victima a fost partea civila H. D. I. a suferit din punct de vedere fizic si psihic. Suferinta fizica si psihica nu poate fi cuantificata la modul absolut în sume de bani, dar este aproape unanim acceptat ca în astfel de situatii, despagubirile banesti sub forma daunelor morale, sunt de natura sa acopere într-o oarecare masura prejudiciul moral suferit în astfel de situatii.
Totodata, potrivit art. 998 Cod civil din 1864, aplicabil la data producerii accidentului, orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe cel din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. Mai mult decât atât, potrivit art. 999 Cod civil din 1864, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar si de acela cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa.
Totodata, potrivit art. 998 Cod civil din 1864, aplicabil la data producerii accidentului, orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe cel din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. Mai mult decât atât, potrivit art. 999 Cod civil din 1864, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar si de acela cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa.
Fiind îndeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale referitoare la existenta prejudiciului, faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, raportului de cauzalitate dintre acestea si fiind dovedita vinovatia inculpatului în proportie de 50%, s-a dispus corect ca acest procent se va aplica la sumele dovedite cu titlu de despagubiri materiale, astfel ca se va acorda în plus suma de 269,96 lei cheltuieli de deplasare la Judecatoria B. si taxa timbru xerox dosar si cheltuieli cu hrana suplimentara si suma de 50 lei/zi de îngrijire medicala pentru 14 zile de spitalizare, total 600 lei.
Curtea a majorat cuantumul daunelor morale acordate partii civile H. D. I. de la 60.000 lei pâna la 100.000 lei si pe cele materiale de la suma de 8.393,53 lei pâna la suma de 8.878,03 lei.
Curtea de Apel Oradea, Sectia penala
Decizia penala nr. 256/A/7.04.2015; dosar 1424/187/2013
Prin sentinta penala nr. 234 din 1 octombrie 2014, pronuntata de Judecatoria B., în baza art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal din 1969, (196 alin. 3 Noul Cod penal) cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul T. V., CNP 1xxxxxxxxxxxx, fiul lui I. si Z., nascut la xx.xx.1956 în loc. P. jud. B. cetatean român, studii 8 clase + scoala profesionala, casatorit, fara ocupatie, domiciliat în com. P., sat S., nr.xxx, jud.B., fara antecedente penale, la o pedeapsa de 6 (sase) luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.
În baza art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, (art.338 alin. 1 Noul Cod penal), cu aplicarea art. 5 Cod penal, a condamnat pe acelasi inculpat la o pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de parasirea locului accidentului.
În baza art. 33 alin.1 si art. 34 lit. b) Cod penal din 1969 si art.5 Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal pe durata pedepsei principale.
În baza art. 81, art. 82 Cod penal si art. 71 alin. 5 Cod penal a fost suspendata conditionat executarea pedepsei principale si a pedepsei accesorii aplicate inculpatului prin prezenta hotarâre si fixat un termen de încercare a acestuia pe o durata de 4 (patru) ani.
I s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.
I s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 25 NOUL COD DE PROCEDURA PENALA cu ref. la art. 1.357 Cod civil, art. 1.382 Cod civil si art. 313 din Legea 95/2006 inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., si alaturi de tertul asigurator SC A. R. A. SA – B. în limita contractului de asigurare, sa plateasca partii civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta O. suma de 6.157,34 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ale persoanei vatamate H. D. I., în perioada 23.06.2011 – 08.07.2011.
În baza art. 25 NOUL COD DE PROCEDURA PENALA cu ref. la art. 1.357 Cod civil, art. 1.382 Cod civil si art. 313 din Legea 95/2006 inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., sa plateasca partii civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta O. suma de suma de 1.737,60 lei, dobânzi de întârziere calculate pentru plata cu întârziere de creantei bugetare de 6.157,34 lei pentru perioada 16.06.2012 – 11.09.2013, suma de 923,60 lei penalitati de întârziere de 15% pentru neplata debitului initial 6.157,34 lei, peste 60 de zile de la scadenta, precum si dobânzile de întârziere calculate de la data constituirii de parte civila 11.09.2013 si pâna la data platii efective.
În baza art. 25 NOUL COD DE PROCEDURA PENALA cu ref. la art. 1.357 Cod civil si art. 1.382 Cod civil inculpatul T. V. a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., si alaturi de tertul asigurator SC A. R. A. SA – B. în limita contractului de asigurare, sa plateasca partii civile H. D. I. suma de 8.393,53. cu titlu de despagubiri civile, pentru daunele materiale suferite si suma de 60.000 lei cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale si respinge restul pretentiilor ca neîntemeiate si nedovedite.
În baza art. 276 alin. 2 si 4 NOUL COD DE PROCEDURA PENALA inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., si alaturi de tertul asigurator SC A. R. A. SA – B. în limita contractului de asigurare, sa plateasca partii civile H. D. suma de 6.000 lei cu titlu cheltuieli de judecata.
În baza art. 272 Cod procedura penala Ministerul Justitiei a fost obligat sa plateasca din fondurile sale suma de 100 lei onorariu de avocat din oficiu, partial, pentru avocat P. D., din cadrul Baroului B., având delegatie pentru asistenta judiciara obligatorie nr.xxxx/10.09.2013.
În baza art. 274 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., sa plateasca statului suma de 2.000 lei cheltuieli judiciare
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele:
S-a constatat ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria B. nr.700/P/2011 din 1 iulie 2013 s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului T. V., pentru savârsirea infractiunilor de vatamare corporala din culpa si parasirea locului accidentului prev. de art.184 alin.2 si 4 Cod penal si art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 republicata, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.
Din expozitivul actului de sesizare al instantei s-a retinut în principal ca, în data de 23 iunie 2011, în jurul orelor 6:00, inculpatul T. V., a oprit autoturismul cu nr. de înmatriculare YY-XX-YYY, pe D.N. 76, în loc. R., pe partea dreapta a partii carosabile, dupa iesirea dintr-o curba la dreapta, unde a procedat la schimbarea unei roti, cu încalcarea prevederilor art. 156 alin. 1 din H.G.nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 republicata, fapt ce a determinat ca autoturismul cu nr. YY-XX-YYY, care circula în aceeasi directie, condus de partea vatamata H. D. I., sa patrunda pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu autoutilitara cu nr. YY-XX-YYY, în urma accidentului persoana vatamata suferind leziuni ce au necesitat un numar de 200 de zile de îngrijiri medicale, care i-au produs un prejudiciu estetic semnificativ si i-au pus viata în primejdie.
S-a mai retinut în actul de sesizare al instantei, ca inculpatul T. V. a plecat de la locul accidentului, pe care l-a produs în conditiile descrise mai sus, fara încuviintarea organelor de politie, fiind identificat la doua zile dupa producerea accidentului.
Audiat fiind în cursul urmaririi penale inculpatul T. V. nu a recunoscut comiterea faptelor.
În cauza s-au constituit ca si parti civile H. D. I. si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta O.
Din probele administrate în cauza, instanta a retinut urmatoarele:
Inculpatul T. V. a fost angajat în calitate de conducator auto la SC H. SRL B., iar în luna iunie 2011, când societatea a avut de efectuat lucrari în localitatea G., judetul B., inculpatul a lucrat pe autoturismul marca F. cu numarul de înmatriculare YY-XX-YYY, tip microbuz cu 9 locuri si transporta muncitorii la punctul de lucru din localitatea G. si retur.
În dimineata datei de 23 iunie 2011, în jurul orei 5,30, inculpatul T. V. a plecat de la domiciliul sau din loc. S., com. P., la volanul autoturismului marca F. cu numarul de înmatriculare YY-XX-YYY, pe traseul S. – C. – S. de P. – S., de unde a luat în microbuz muncitorii pe care trebuia sa-i transporte la punctul de lucru din localitatea G.
În dimineata datei de 23 iunie 2011, în jurul orei 5,30, inculpatul T. V. a plecat de la domiciliul sau din loc. S., com. P., la volanul autoturismului marca F. cu numarul de înmatriculare YY-XX-YYY, pe traseul S. – C. – S. de P. – S., de unde a luat în microbuz muncitorii pe care trebuia sa-i transporte la punctul de lucru din localitatea G.
Din localitatea S. inculpatul a intrat pe DN 76 circulând pe sensul unic de mers spre O. si în jurul orei 6:00, în timp ce trecea prin localitatea R., autoturismul condus de acesta a ramas în pana, iar inculpatul a procedat la oprirea autoturismului pe partea dreapta a partii carosabile, la iesirea dintr-o curba la dreapta.
Din localitatea S. inculpatul a intrat pe DN 76 circulând pe sensul unic de mers spre O. si în jurul orei 6:00, în timp ce trecea prin localitatea R., autoturismul condus de acesta a ramas în pana, iar inculpatul a procedat la oprirea autoturismului pe partea dreapta a partii carosabile, la iesirea dintr-o curba la dreapta.
Constatând ca autoturismul are pana pe roata spate dreapta, au coborât din autoturism atât inculpatul cât si muncitorii pe care îi transporta în dimineata respectiva, apoi inculpatul a luat roata de rezerva si cricul, la montarea acesteia participând si martorii B. I. D. si S. D., iar ceilalti muncitori asistau, aflându-se o parte pe partea dreapta a autoturismului si o alta parte în spatele acestuia.
Inculpatul a pus în functiune partea de avarii, dar nu a montat triunghiuri reflectorizante în spatele si în fata autoturismului pentru a avertiza pe conducatorii auto care participau la trafic despre obstacolul care se afla pe carosabil.
Inculpatul a pus în functiune partea de avarii, dar nu a montat triunghiuri reflectorizante în spatele si în fata autoturismului pentru a avertiza pe conducatorii auto care participau la trafic despre obstacolul care se afla pe carosabil.
Dupa montarea rotii de rezerva si înainte ca muncitorii sa fi urcat în autoturism, din spatele autovehiculului oprit pe carosabil a circulat pe acelasi sens de mers, autovehiculul marca D. L. cu numarul de înmatriculare Y-XX-YYY, condus cu viteza peste limita legala admisa pe acel sector de drum de catre persoana vatamata H. D. I., iar acesta a frânat si pentru a evita sa intre în muncitorii aflati în spatele autoturismului, a tras de volan stânga, patrunzând pe contrasens, unde a tamponat autoutilitara cu numarul de înmatriculare YY-XX-YYY, ce circula regulamentar din sens opus, condus de catre numitul S. L.
Dupa montarea rotii de rezerva si înainte ca muncitorii sa fi urcat în autoturism, din spatele autovehiculului oprit pe carosabil a circulat pe acelasi sens de mers, autovehiculul marca D. L. cu numarul de înmatriculare Y-XX-YYY, condus cu viteza peste limita legala admisa pe acel sector de drum de catre persoana vatamata H. D. I., iar acesta a frânat si pentru a evita sa intre în muncitorii aflati în spatele autoturismului, a tras de volan stânga, patrunzând pe contrasens, unde a tamponat autoutilitara cu numarul de înmatriculare YY-XX-YYY, ce circula regulamentar din sens opus, condus de catre numitul S. L.
În urma impactului, autoturismul marca D. L. a fost proiectat în spate, pe o gura de canal, pe sensul de mers catre O., iar inculpatul T. V., fara a se deplasa la victima pentru acordarea primului ajutor, le-a cerut muncitorilor sa urce în autoturism, spunând ca nu are timp de pierdut pentru a da declaratii organului de cercetare penala, astfel ca a parasit locul accidentului fara încuviintarea organelor de politie, deplasându-se cu muncitorii la punctul de lucru din localitatea G.
În urma impactului, autoturismul marca D. L. a fost proiectat în spate, pe o gura de canal, pe sensul de mers catre O., iar inculpatul T. V., fara a se deplasa la victima pentru acordarea primului ajutor, le-a cerut muncitorilor sa urce în autoturism, spunând ca nu are timp de pierdut pentru a da declaratii organului de cercetare penala, astfel ca a parasit locul accidentului fara încuviintarea organelor de politie, deplasându-se cu muncitorii la punctul de lucru din localitatea G.
Inculpatul a fost identificat dupa doua zile fata de data la care a avut loc evenimentul rutier.
Inculpatul a fost identificat dupa doua zile fata de data la care a avut loc evenimentul rutier.
La fata locului a sosit si un echipaj SMURD, ambulanta si un echipaj de politie, iar partea vatamata a fost transportata la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta O., unde a ramas internata pâna la data de 08 iulie 2011, având multiple plagi si fracturi, iar ulterior a fost internata în mai multe perioade si la Spitalul „P.” din O.
La fata locului a sosit si un echipaj SMURD, ambulanta si un echipaj de politie, iar partea vatamata a fost transportata la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta O., unde a ramas internata pâna la data de 08 iulie 2011, având multiple plagi si fracturi, iar ulterior a fost internata în mai multe perioade si la Spitalul „P.” din O.
Conform buletinelor de analiza toxicologica nr. xxxx/24 iunie 2011 si nr. xxxx/28 iunie 2011, alcoolemia partii vatamate si a numitului S. L. a fost de 0 g la mie.
Partea vatamata a fost supusa unei expertize medico-legale, iar prin raportul de expertiza medico-legala nr. xxxx/IIi/b/187 din 2 septembrie 2011 întocmit de Serviciul de Medicina legala B. s-a stabilit ca leziunile prezentate de partea vatamata s-au produs în cadrul unui accident rutier, leziunile suferite au implicat, în principal segmentarea membrelor inferioare si ale membrului superior stâng, extremitatea cefalica si au necesitat un numar de 120-140 de zile de îngrijiri medicale, leziunile având drept urmare aparitia unui prejudiciu estetic la nivelul fetei. Prin acelasi raport s-a specificat ca dupa circa un an de la data producerii traumatismului se vor putea constata eventuale infirmitati, invaliditati, consecinta a traumatismului suferit cu ocazia accidentului rutier.
Prin completarea la raportului de expertiza, întocmit de Serviciul de medicina Legala B. în data de 18 aprilie 2013, avându-se în vedere complicatiile ce au aparut în evolutia leziunilor, s-a concluzionat ca numarul total de zile de îngrijiri medicale este de 200 (doua sute), dar nu s-au constatat elemente medicale care sa contureze o infirmitate a partii vatamate.
Prin completarea la raportul de expertiza se mai conchide ca la nivelul capului partea vatamata prezinta o cicatrice care reprezinta un prejudiciu estetic semnificativ, precum si faptul ca leziunile produse au fost multiple, complexe, determinând o stare de gravitate crescuta, considerente pentru care s-a apreciat ca leziunile au pus în primejdie viata victimei.
În cauza s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, fiind întocmit de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice T., raportul de expertiza criminalistica nr.xxx din 29 noiembrie 2012, prin care s-au concluzionat urmatoarele: viteza autoturismului marca D. L. cu nr. de înmatriculare Y-XX-YYY din momentul impactului a fost probabil de 49 + sau – 0,6 km/h, iar la debutul urmelor de frânare de 91 km/h. Viteza autoutilitarei V. cu nr. de înmatriculare YY-XX-YYY, din momentul impactului, a fost probabil de 51,5 + sau – 0,6 km/h; evenimentul rutier putea fi prevenit de catre persoana vatamata H. D. I. daca s-ar fi deplasat fara sa depaseasca limita maxima de viteza pe sectorul de drum pe care circula, fapt ce i-ar fi permis oprirea în conditii de securitate; accidentul putea fi prevenit si de catre inculpatul T. V. daca ar fi luat toate masurile care se impuneau pentru semnalizarea corespunzatoare a autoturismului F., acesta aflându-se partial pe carosabil.
Ca si cauza a producerii accidentului, expertul a retinut atât deplasarea autoturismului Dacia peste limita maxima de viteza pe sectorul de drum pe care circula, cât si neluarea masurilor de semnalizare a autoturismului F. aflat în pana, partial pe partea carosabila.
În fata instantei inculpatul a fost ascultat nemijlocit – filele 59-60, învederând urmatoarele: „Arat ca în data de 23.06.2011, în jurul orelor 6:00 am condus autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare YY-XX-YYY pe drumul judetean 76 din directia S. spre G. Arat ca pe raza localitatii R. autoturismul pe care îl conduceam a facut pana, astfel ca am oprit autoturismul. Mentionez ca la iesirea dintr-o curba, respectiv dupa 60 metri am oprit autoturismul si am început sa remediez defectiunea. Arat ca am pus în functiune avariile acelui autoturism. Mentionez ca în autoturismul respectiv se mai aflau înca 13 persoane. Arat ca am facut pana la roata din dreapta spate, iar o parte din persoanele care se aflau în autoturism alaturi de mine m-au ajutat sa schimb roata de la autoturism. Arat ca eu personal am luat roata de rezerva, roata care se afla în spatele autoturismului F. Arat ca toate persoanele din acel autoturism au coborât, o parte dintre acestia au stat pe banca situata în fata unui imobil, iar o parte au stat lânga mine, respectiv dupa santul existent în zona respectiva. Mentionez ca cele doua persoane care m-au ajutat sa schimb roata au stat de fapt pe acostament în partea laterala dreapta a autovehiculului si nu în spatele autoturismului. Arat ca nu am pus triunghiurile reflectorizante întrucât m-am gândit ca voi schima foarte repede roata, lucru care s-a si întâmplat. Arat ca eu am pus în autoturism roata pe care o schimbasem. În momentul în care intentionam sa urc la volanul autoturismului am auzit o bubuitura, motiv pentru care am mers în spatele autoturismului meu si am constatat existenta unui autoturism G. chiar în spatele autovehiculului pe care îl condusesem, iar în spatele acelui G. se afla un autoturism marca L. situat pe carosabil cu fata îndreptata spre O. Arat ca de fapt atunci când am intentionat sa urc în autoturism am, auzit un scârtâit de roti, astfel ca am întors privirea în spate si am vazut autoturismul L. care intrase în autoturismul apartinând SC E. D., autoturism ce se deplasa de la O. Arat ca eu am observat ca autoturismul L. intrase pe banda opusa, având astfel loc impactul cu autoturismul ce venea dinspre O. Arat ca dupa ce am auzit scârtâitul acelor roti, am auzit si bubuitura puternica. Arat ca atunci când m-am deplasat înspre spatele masinii, am observat ca autoturismul marca G. m-a depasit si si-a continuat deplasarea. Totodata când am ajuns în spatele autoturismului nu am observat ca vreunul dintre pasagerii autoturismului meu sa se fi aflat în spatele autoturismului meu. Dupa ce am ajuns în spatele autoturismului meu, le-am spus pasagerilor ce se aflau lânga autoturismul meu sa mearga sa vada ce s-a întâmplat cu soferul autoturismului L. Unul dintre pasageri al carui nume nu îl mai retin, a plecat spre locul în care se afla autoturismul L., iar apoi a venit imediat la autoturismul condus de catre mine. Mentionez ca dupa ce am vazut ca soferului acelui autocamion apartinând SC E. D. a coborât din autoturism eu m-am îndreptat spre autoturismul meu. Mentionez ca dupa ce eu am urcat la volanul autoturismului le-am cerut si celorlalti pasageri sa urce si ei în autoturism. Retin ca l-am întrebat pe barbatul care mersese catre autoturismul L., cum se prezinta soferul autoturismului L., iar acesta mi-a spus ca soferul autoturismului este bine si el nu a observat urme de sânge. Arat ca autoturismul L., dupa impact se oprise la o distanta de 60 metri fata de locul în care fusese oprit autoturismul meu. Arat ca persoana care mersese sa vada starea soferului ce se afla în autoturismul L. era o persoana care detinea si el permis de conducere. Arat ca eu nu am retinut nr. de înmatriculare al autoturismului marca G. ce se afla în spatele autoturismului meu, în momentul în care a avut loc impactul între cele doua autoturisme. Dupa aproximativ doua sau trei zile am fost oprit în trafic de catre organele de politie, care mi-au cerut sa ma deplasez în localitatea R. si sa le indic locul în care am oprit autoturismul în dimineata respectiva. Arat ca atât eu cât si pasagerii din autoturism am indicat organelor de politie, locul în care oprisem autoturismul pe raza localitatii R. în dimineata zilei de 23.06.2011. Arat ca îmi mentin declaratiile pe care le-am dat în fata organelor de urmarire penala. Mentionez ca tot autoturismul a ramas pe partea carosabila în momentul în care am schimbat roata respectiva. Arat ca nu am oprit autoturismul pe acostament întrucât pe acostamentul respectiv se efectuau lucrari se instalare a tevilor pentru apa. Arat ca pamântul de pe acostament era moale întrucât se efectuasera sapaturi recent în locul respectiv. Arat ca pamântul de pe acostament era înca ridicat fara a fi apucat sa se batatoreasca. Mentionez ca declaratia olografa am dat-o dupa dictarea agentului de politie. Arat ca la ora respectiva, afara era ziua. Arat ca am oprit autoturismul dupa 60 de metri dupa curba întrucât am dorit sa constat defectiunea. Arat înca o data ca nu am mai miscat autoturismul din locul respectiv întrucât m-am gândit ca voi schimba foarte repede roata respectiva. Nu recunosc savârsirea faptelor pentru care am fost trimis în judecata. Nu sunt de acord sa achit partii civile despagubirile solicitate. Arat ca autoturismul L. a trecut cu 15 cm peste axul drumului. Arat ca nici eu si nici ceilalti pasageri din autoturismul condus de mine nu au vorbit cu soferul autoutilitarei care a circulat din sens opus. Eu personal l-am vazut pe soferul autoutilitarei ca a coborât din acel autoturism si s-a deplasat pre autoturismul L. Eu consider ca vinovati de producerea acestui accident sunt soferii autoutilitarei si soferul L. Dupa parerea mea cei doi soferi au circulat cu viteza destul de mare. Arat ca soferul acelei autoutilare a circulat aproape de axul drumului si nu a frânat deloc. Eu consider ca soferul acelei autoutilitare trebuia sa circule aproape de acostamentul drumului. Desi sunt sofer de foarte multa vreme nu pot sa apreciez viteza cu care se deplasa autoutilitara apartinând SC E. D.. Arat ca dupa impact soferul autoutilitarei a mers în spate aproximativ 4-5 metri, dupa care a rulat din nou în fata tot aproximativ 4-5 metri. Nu pot sa îmi explic de ce soferul acelui autoturism a facut manevra respectiva. Arat ca soferul acelei autoutilitare s-a îndepartat de axul drumului dupa ce a facut acea manevra de mers înapoi iar apoi înainte, însa cu toate acestea a oprit autoutilitara pe carosabil. Arat ca data fiind starea acostamentului, respectiv pamântul moale, nu puteam sa schimb roata respectiva daca as fi oprit autoturismul si pe acostament. Daca as fi oprit roata din spate pe acostament aceasta ar fi intrat în pamânt, si totodata cricul ar fi intrat si el în pamânt. Fiind sofer de atâtia ani mi-am dat seama a ca nu puteam sa opresc autoturismul pe acostament, întrucât ar fi intrat roata în pamânt. Arat ca schimbatul acelei roti a durat aproximativ 5-10 minute. Cunosteam faptul ca trebuia sa pun acele triunghiuri reflectorizante pe timpul remedierii unei defectiuni la autoturism. Precizez ca o parte din pasageri au stata paralel cu autoturismul meu, mai precis au trecut santul situat în locul respectiv. Nu pot sa precizez ca acele persoane au trecut dincolo de santul respectiv”.
Analizând sustinerile inculpatului din ambele faze ale procesului penal, instanta a retinut ca sunt nesincere si nu se coroboreaza cu celelalte probe testimoniale si stiintifice.
În ce priveste prezenta unui alt autoturism în spatele autoturismului condus de inculpat, cei noua martori audiati, toti pasageri în autoturismul condus de inculpat, doar patru martori fac referire la acesta, dar si din declaratiile acestora rezulta variante diferite, doi martori aratând ca jeepul a depasit microbuzul dupa care s-a produs accidentul, respectiv ca imediat dupa ce a trecut jeepul a venit autoturismul L., iar ceilalti doi aratând ca jeepul a oprit în spatele microbuzului, a lasat tirul sa treaca si când era aproape trecut de microbuz s-a auzit bubuitura, respectiv ca în momentul accidentului în spatele microbuzului era oprit un jeep întrucât din sens opus veneau alte autoturisme.
Asa cum în mod corect a retinut si procurorul de caz în rechizitoriu, instanta a apreciat ca din materialul probator aflat la dosarul cauzei, rezulta în mod categoric ca accidentul rutier s-a datorat culpei comune a inculpatului T. V. si a persoanei vatamate H. D. I., ambii încalcând dispozitiile legale incidente în cauza privind conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor.
Astfel, ca principiu general, art. 1 din Regulamentul pentru aplicarea O.U.G. 195/2002, republicata, prevede obligatia pentru participantii la trafic de a respecta regulile de circulatie si semnificatia mijloacelor de semnalizare rutiera.
Conform art. 35 din O.U.G. 195/2002, republicata, participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa asigure fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna în pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice sau private, iar art. 49 din acelasi act normativ prevede ca, conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze în functie de conditiile de drum, astfel încât sa poata efectua orice manevra în conditii de siguranta
Indiferent de prezenta sau nu a unui alt autoturism si de locul în care se afla acesta în momentul accidentului, nu se înlatura obligatia inculpatului impusa de art.156 alin.1 din O.G. nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 republicata, ce prevede ca daca un autoturism sau o remorca a ramas în pana pe partea carosabila a drumului si nu poate fi deplasat în afara acesteia, conducatorul autovehiculului este obligat sa puna în functiune luminile de avarie si sa instaleze triunghiurile reflectorizante.
Din acest text de lege reiese ca, în primul rând, conducatorul autovehiculului aflat într-o astfel de situatie are obligatia de a deplasa autovehiculul în afara partii carosabile si subsecvent, daca nu poate fi facut acest lucru, este obligat sa puna în functiune luminile de avarie si sa instaleze triunghiurile reflectorizante.
Inculpatul a ignorat însa aceasta obligatie si a oprit autovehiculul pe un sector de drum în curba, pe partea carosabila, fapt ce rezulta din declaratiile majoritatii martorilor audiati, cu toate ca unul dintre martori chiar l-a atentionat sa nu opreasca pe carosabil întrucât la 3-4 metri se afla un pod de beton.
Procedând în acest mod, inculpatul a pus în pericol siguranta tuturor participantilor la trafic, care, indiferent de viteza cu care ar fi circulat, erau nevoiti sa efectueze depasirea acelui autovehicul în conditiile respective.
Referitor la pozitia ocupata de microbuz, în raportul de expertiza se arata ca o valoare aproximativa nu poate fi utilizata într-o determinare stiintifica care sa conduca la rezultate certe. Inculpatul a indicat cu aproximatie locul în care a oprit microbuzul, conform declaratiei sale. Cert este ca prin deplasarea sa de la locul accidentului, fara încuviintarea organelor de politie, fiind identificat doar dupa doua zile de la data producerii accidentului, inculpatul este cel care a îngreunat stabilirea cu precizie a tuturor împrejurarilor producerii accidentului.
Potrivit art.89 alin.1 din O.U.G. 195/2002, un conducator de vehicul angajat într-un accident are obligatia de a nu parasi locul accidentului fara încuviintarea organului de politie, printre altele, si în cazul în care de pe urma accidentarii a rezultat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii vreunei persoane.
Textul sus-mentionat nu vizeaza numai anumite vatamari, calificarea lor fiind de atributul organelor judiciare, pe baza actelor medico-legale, neputând fi lasate la aprecierea necompetenta a conducatorului auto sau a altor persoane.
Conform textului sus citat, accidentul de circulatie se poate înfatisa ca un eveniment rutier daunator produs ca urmare a unei infractiuni indiferent de urmarile periculoase ale acestuia, impune concluzia ca inculpatul nu poate parasi locul coliziunii, chiar daca aceasta n-a avut nici una dintre urmarile vatamatoare indicate în norma de incriminare.
Conducatorul vehiculului este obligat sa ramâna la locul accidentului, indiferent de gravitatea vatamarii produse. Aceasta, întrucât nu el, ci numai organele judiciare sunt îndreptatite si în masura sa califice ca fiind infractiune sau nu, cauzarea acelei urmari.
Conducatorul vehiculului este obligat sa ramâna la locul accidentului, indiferent de gravitatea vatamarii produse. Aceasta, întrucât nu el, ci numai organele judiciare sunt îndreptatite si în masura sa califice ca fiind infractiune sau nu, cauzarea acelei urmari.
Continutul infractiunii este realizat când sunt întrunite elementele prevazute de lege, chiar daca vatamarea integritatii corporale a victimei este urmarea culpei sale exclusive si, chiar daca nu exista vinovatie în producerea evenimentului din partea conducatorului vehiculului care a parasit, fara încuviintare locul accidentului.
Coroborând si sintetizând declaratiile martorilor din faza de urmarire penala cu cele date nemijlocit de acestia în fata instantei a rezultat indubitabil vinovatia inculpatului în savârsirea infractiunilor deduse judecatii (martorii P. E. M., V. C. I., M. F. V., T. I. N., J. F., B. I. D., F. G., R. D. F., S. D., S. L., S. D. A. si L. C.).
Tinând seama de circumstantele concrete în care s-a produs accidentul de circulatie, de normele legale încalcate de fiecare conducator auto în parte, instanta a retinut ca inculpatul T. V. a avut o culpa de 50 % în producerea accidentului, iar persoana vatamata H. D. I. a avut o culpa de 50%.
Starea de fapt se probeaza cu ajutorul urmatoarelor mijloace de proba: proces-verbal de cercetare la fata locului, schita si plansa cu fotografii judiciare (filele 7, 8, 10-17 dosar urmarire penala), proces verbal de consemnare a actelor premergatoare (fila 6 dosar urmarire penala), procesul-verbal din 26 iunie 2011 (fila 9 dosar urmarire penala), raport de expertiza criminalistica nr. xxx/29.11.2012 întocmit de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice T. (filele 40-51 dosar urmarire penala), raport de expertiza medico-legala nr. xxxx/IIi/b/187 din 2 septembrie 2011 (fil.54-57/ dosar urmarire penala), completarea la raportul de expertiza medico-legala (filele 76-82 dosar urmarire penala), procesele verbale de verificare tehnica (filele 117-119 dosar urmarire penala), buletinele de analiza toxicologica (filele 27, 116 dosar urmarire penala), cazierele rutiere (filele 30, 105 dosar urmarire penala), adresa din 5 iunie 2013 a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta O. (filele 147-149 dosar urmarire penala), adresa din 24 mai 2013 a Spitalului „P.” (fila 150 dosar urmarire penala), rezolutia de respingere a cererii de probatiune (filele 152, 153 dosar urmarire penala), declaratiile persoanei vatamate (filele 18-20 dosar urmarire penala si fila 61 dosar cercetare judecatoreasca), declaratiile martorilor P. E. M., V. C. I., M. F. V., T. I. N., J. F., B. I. D., F. G., R. D. F., S. D., S. L., S. D. A., V. C. I. (filele 111, 112, 120-138 dosar urmarire penala si filele 88, 89, 90-91, 101-103, 104-105, 106-107, 104-141, 142-143, 153, 154-155, 161-162, 163-164 dosar cercetare judecatoreasca), declaratiile inculpatului (filele 93-95, 97, 98 dosar urmarire penala si filele 59-60 dosar cercetare judecatoreasca).
Fapta inculpatului T. V. de a opri în data de 23 iunie 2011, în jurul orelor 6:00, autoturismul cu nr. de înmatriculare YY-XX-YYY, pe D.N. 76, în loc. R., pe partea dreapta a partii carosabile, dupa iesirea dintr-o curba la dreapta, unde a procedat la schimbarea unei roti, cu încalcarea prevederilor art.156 alin. 1 din H.G. nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 republicata, fapt ce a determinat ca autoturismul cu nr.YY-XX-YYY, care circula în aceeasi directie, condus de partea vatamata H. D. I., sa patrunda pe contrasens, unde a intrat în coliziune cu autoutilitara cu nr. YY-XX-YYY, în urma accidentului persoana vatamata suferind leziuni ce au necesitat un numar de 200 de zile de îngrijiri medicale, care i-au produs un prejudiciu estetic semnificativ si i-au pus viata în primejdie, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prev. si ped. de art.184 alin. 2 si 4 Cod penal din 1969, (196 alin. 3 Noul Cod penal) cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Fapta aceluiasi inculpat de a pleca în data de 23 iunie 2011, în jurul orelor 6:00, de la locul accidentului, pe care l-a produs în conditiile descrise mai sus, fara încuviintarea organelor de politie, fiind identificat la doua zile dupa producerea accidentului întruneste elementele constitutive ale infractiunii de parasirea locului accidentului, prev. si ped. de art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata.
La stabilirea si individualizarea pedepsei, instanta a avut în vedere faptele comise de inculpat si pericolul social al acestora, împrejurarile în care au fost comise si urmarile produse, faptul ca inculpatul nu a recunoscut savârsirea faptelor iar pe de alta parte s-a tinut seama de faptul ca inculpatul nu are antecedente penale, astfel ca i se poate aplica o pedeapsa orientata spre minimul special.
Întrucât de la momentul comiterii faptei si pâna în prezent, în legislatia penala au survenit modificari, se pune problema aplicarii legii penale mai favorabile.
Cu privire la aplicabilitatea legii penale mai favorabile în speta, în baza art. 5 Cod penal instanta a retinut ca legea penala mai favorabila în cauza este legea penala veche, respectiv dispozitiile Codului penal din 1969 si ale O.U.G. nr. 195/2002 republicata.
Instanta a apreciat ca legea penala mai favorabila este legea veche, întrucât, cu privire la individualizarea modalitatii de executare a pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, care poate fi stabilita conform art. 81-82 Cod penal din 1969, este mai favorabila inculpatului decât suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere conform art. 91 si urmatoarele din Noul Cod penal, care implica stabilirea unor masuri de supraveghere si obligatii în sarcina inculpatului, pe durata termenului de supraveghere.
În baza art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal din 1969, (196 alin. 3 Noul Cod penal) cu aplicarea art.5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 6 (sase) luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.
În baza art. 89 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 republicata, (art.338 alin. 1 Noul Cod penal), cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de parasirea locului accidentului.
Fiindca faptele se afla în concurs real, instanta în baza art.33 lit. a) Cod penal si art. 34 lit. b) Cod penal le-a contopit în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
Având în vedere ca instanta a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, în baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal vechi cu aplicarea art. 12 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal vechi pe durata pedepsei principale (în privinta pedepselor accesorii si complementare legea de punere în aplicare a Codului penal prevede ca se aplica legea în raport de care s-a aplicat sau s-a stabilit pedeapsa principala).
Raportat la împrejurarea ca inculpatul a intrat pentru prima data sub incidenta legii penale instanta a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia în regim de detentie, astfel încât, în temeiul art. 81 Cod penal a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 (patru) ani stabilit conform art. 82 Cod penal.
Instanta a retinut ca la data si la ora producerii accidentului de circulatie, inculpatul se afla în exercitarea atributiilor de serviciu, fiind angajat ca sofer la societatea SC. H. SRL B.
Având în vedere înscrisul de la fila 145 dosar urmarire penala, instanta a retinut ca autoturismul cu nr. de înmatriculare YY-XX-YYY, condus de inculpat era asigurata la SC A. R. A. SA – B. (fila 145) potrivit politei de asigurare de raspundere civila auto RCA seria RO/xx/Yx/YY, nr.xxxxxxxxx, astfel ca aceasta societate de asigurari are calitate de tert asigurator în prezenta cauza.
În concluzie, asiguratorul a fost obligat la plata despagubirilor catre partile civile ori de câte ori se vor retine îndeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale însa doar în limita plafonului legal de despagubiri.
În cauza s-a constituit parte civila si Spitalul Clinic Judetean O. (filele 12-14 dosar cercetare judecatoreasca) si constatând de asemenea îndeplinite conditiile privind raspunderea materiala a inculpatului pentru cheltuielile de spitalizare ocazionate, instanta a admis pretentiile civile formulate de unitatea sanitara si în baza art.25 NOUL COD DE PROCEDURA PENALA cu ref. la art. 1.357 Cod civil, art.1.382 Cod civil si art. 313 din Legea 95/2006 a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., si alaturi de tertul asigurator SC A. R. A. SA – B. în limita contractului de asigurare, sa plateasca partii civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta O. suma de 6.157,34 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ale persoanei vatamate H. D. I., în perioada 23.06.2011 – 08.07.2011.
În baza art.25 NOUL COD DE PROCEDURA PENALA cu ref. la art.1.357 Cod civil, art.1.382 Cod civil si art. 313 din Legea 95/2006 a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., sa plateasca partii civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta O. suma de suma de 1.737,60 lei, dobânzi de întârziere calculate pentru plata cu întârziere de creantei bugetare de 6.157,34 lei pentru perioada 16.06.2012 – 11.09.2013, suma de 923,60 lei penalitati de întârziere de 15% pentru neplata debitului initial 6.157,34 lei, peste 60 de zile de la scadenta, precum si dobânzile de întârziere calculate de la data constituirii de parte civila 11.09.2013 si pâna la data platii efective.
Tot sub aspectul laturii civile instanta a retinut ca persoana vatamata H. D. I. s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 27.057,02 lei daune materiale, 500.000 lei daune morale si 6.000 lei cheltuieli de judecata (fila 42-46, 268 dosar cercetare judecatoreasca). Daunele materiale solicitate se compun din contravaloarea medicamentelor, a tratamentelor medicale, serviciilor de spitalizare, a hranei suplimentare pe durata zilelor de îngrijiri medicale, a cheltuielilor cu combustibilul, a costului expertizei tehnice auto, a deplasarilor la instanta.
Instanta a apreciat ca în speta sunt întrunite conditiile raspunderii civile delictuale referitoare la existenta faptei penale cauzatoare de prejudicii, existenta prejudiciului, a raportului de cauzalitate dintre acestea si cele privind vinovatia inculpatului.
În cauza s-a procedat la administrarea probatoriului testimonial pentru dovedirea laturii civile. Astfel au fost audiati martorii S. D. A. si V. C. I. (filele 161-164 dosar cercetare judecatoreasca).
Din proba testimoniala, precum si din înscrisurile depuse la dosar – filele 42-46, 268 dosar cercetare judecatoreasca), instanta a retinut ca fiind dovedite urmatoarele cheltuieli: cheltuieli de 8736,79 lei, 4471,27 lei, 990 lei si 2.589 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor, a serviciilor medicale si a tratamentelor medicale, cheltuieli cu combustibilul si costul expertizei tehnice auto.
Referitor la diferenta de venituri între salariul obtinut înainte de accident si indemnizatia de concediu medical, solicitata de partea civila, instanta a constatat ca aceste venituri nu au fost sustinute prin înscrisuri doveditoare depuse la dosar.
În consecinta, instanta a constatat ca totalul despagubirilor materiale dovedite de partea civila este de 16.767,06 lei.
Cu privire la restul despagubirilor materiale solicitate, instanta le-a respins ca neîntemeiate si nedovedite.
S-a constatat, pe de alta parte, ca partea civila H. D. I. a mai solicitat obligarea inculpatului la 500.000 lei, cu titlu de daune morale.
În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecatorul fiind singurul care, în raport de consecintele pe orice plan, suferite de partea vatamata, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala care sa compenseze prejudiciul moral cauzat.
Este incontestabil ca în urma accidentului de circulatie a carui victima a fost, partea civila H. D. I. a suferit din punct de vedere fizic si psihic. Suferinta fizica si psihica nu poate fi cuantificata la modul absolut în sume de bani, dar este aproape unanim acceptat ca în astfel de situatii, despagubirile banesti sub forma daunelor morale, sunt de natura sa acopere într-o oarecare masura prejudiciul moral suferit în astfel de situatii.
Astfel, potrivit art. 998 Cod civil din 1864, aplicabil la data producerii accidentului, orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe cel din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. Mai mult decât atât, potrivit art. 999 Cod civil din 1864, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar si de acela cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa.
Fiind îndeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale referitoare la existenta prejudiciului, faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, raportului de cauzalitate dintre acestea si fiind dovedita vinovatia inculpatului în proportie de 50%, s-a dispus ca acest procent se va aplica la sumele dovedite cu titlu de despagubiri materiale, astfel ca 50% din 16.767,06 lei. lei, înseamna 8.393,53 lei, precum si la sumele dovedite cu titlu de despagubiri morale, astfel ca 50% din 120.000 lei înseamna 60.000 lei.
Instanta, în baza art.25 NOUL COD DE PROCEDURA PENALA cu ref. la art.1.357 Cod civil si art.1.382 Cod civil a obligat inculpatul T. V. în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., si alaturi de tertul asigurator SC A. R. A. SA – B. în limita contractului de asigurare, sa plateasca partii civile H. D. I. suma de 8.393,53. cu titlu de despagubiri civile, pentru daunele materiale suferite si suma de 60.000 lei cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale si a respins restul pretentiilor ca neîntemeiate si nedovedite.
În baza art.276 al.2 si 4 NOUL COD DE PROCEDURA PENALA inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., si alaturi de tertul asigurator SC A. R. A. SA – B. în limita contractului de asigurare, sa plateasca partii civile H. D. suma de 6.000 lei cu titlu cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat, conform chitantei de la fila 235 dosar, si contravaloarea zilelor de munca ale partii civile H. D. I. pentru zilele în care a fost prezent în instanta.
În baza art.272 Cod procedura penala Ministerul Justitiei a fost obligat sa plateasca din fondurile sale suma de 100 lei onorar de avocat din oficiu, partial, pentru avocat P. D., din cadrul Baroului B., având delegatie pentru asistenta judiciara obligatorie nr. xxxx/10.09.2013.
În baza art.274 Cod procedura penala inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente SC H. SRL B. – prin lichidator judiciar Cabinetul Individual de Insolventa R. C., sa plateasca statului suma de 2.000 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, au declarat apel partea civila H. D. I. si inculpatul apelant T. V.
Partea civila apelanta H. D. I. a solicitat admiterea apelului, desfiintarea hotarârii apelate cu privire la latura civila, în sensul majorarii daunelor materiale si morale acordate de instanta de fond la sumele solicitate prin constituirea de parte civila, respectiv suma de 24.468,02 lei daune materiale si suma de 500.000 lei daune morale si a se acorda si cheltuieli de judecata.
În motivarea apelului s-a aratat ca partea civila, în urma impactului a suferit leziuni care au necesitat initial un numar de 120-140 de zile de îngrijiri medicale, conform raportului de constatare medico-legala. S-a mai aratat ca ulterior partea civila a suferit numeroase interventii chirurgicale, fiind operat în total pâna în prezent de 10 ori, timp de 4 luni a fost imobilizat la pat si a purtat scutece timp de o luna de zile. S-a relevat ca ulterior, în cauza s-a dispus efectuarea unei completari la raportul de expertiza medico-legala, prin care s-a marit numarul de zile de îngrijiri medicale la 200 de zile. S-a aratat ca s-a concluzionat ca partea civila prezinta la nivelul capului o cicatrice, care reprezinta un prejudiciu estetic si ca viata acesteia a fost pusa în primejdie datorita faptului ca leziunile au fost complexe. S-a mentionat ca si în prezent partea civila mai are tije în corp si urmeaza da fie supusa unor noi interventii chirurgicale pentru extragerea tijelor. S-a aratat ca daunele materiale solicitate au fost dovedite în totalitate cu înscrisurile depuse la dosar precum si cu declaratiile martorilor audiati în cauza, motiv pentru care considera ca este nelegala reducerea cuantumului acestora de catre instanta de fond. Cu privire la daunele morale a solicitat a se avea în vedere suferintele fizice la care partea civila a fost supusa ca urmare a accidentului rutier, numarul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare au fost în numar de 200, iar leziunile provocate în urma accidentului i-au pus viata în pericol si i-au creat un prejudiciu estetic. A solicitat a se avea în vedere si numeroasele interventii chirurgicale suferite de partea civila pâna în prezent, respectiv în numar de 10. S-a aratat ca si în prezent partea civila are dificultati de mobilitate, iar durerile la picioare si la sold se amplifica în timpul noptii si în functie de schimbarile meteorologice. S-a mai aratat ca pe lânga trauma fizica, inculpatul a suferit si o trauma psihica, atât datorita durerilor fizice cauzate de accident, dar si datorita faptului ca a fost într-o situatie financiara dificila si nu a avut posibilitatea de a munci pentru a se întretine. S-a solicitat a se retine culpa exclusiva a inculpatului în producerea accidentului. În subsidiar, a solicitat a se retine o culpa de 10 % a partii civile si 90% a inculpatului, care a stationat pe carosabil în mod neregulamentar, punând în pericol siguranta traficului si determinând provocarea accidentului. A solicitat a se avea în vedere si atitudinea inculpatului de dupa producerea accidentului, respectiv faptul ca acesta a parasit locul accidentului pentru a nu fi tras la raspundere pentru fapta sa.
Inculpatul apelant T. V. a solicitat admiterea apelului, desfiintarea hotarârii apelate si a se dispune achitarea inculpatului pentru faptele ce i se retine în sarcina. S-a aratat ca în momentul în care partea civila a intrat în acea curba, inculpatul terminase de schimbat roata, partea civila manevrând în mod gresit autoturismul. S-a mai aratat ca martorii audiati în cauza au declarat ca a mai existat un autoturism în spatele autoturismului inculpatului.
Cu privire la infractiunea de parasire a accidentului a apreciat ca instanta de fond a facut o evaluare gresita a starii de fapt, întrucât inculpatul nu a fost participant activ la acel accident, nu a fost implicat în producerea accidentului sub nicio forma, prin urmare nu avea obligatia de a anunta organele de politie si a ramâne pe loc pâna la sosirea acestora. S-a aratat ca inculpatul trebuia sa transporte pasagerii la lucru. În cazul în care se va constata ca inculpatul a avut o participatie la savârsirea faptei, arata ca procentul acestuia de culpa este unul infim, având în vedere viteza exagerata cu care s-a deplasat partea civila si manevrele facute de aceasta.
Examinând hotarârea apelata din oficiu si prin prisma motivelor invocate, Curtea, în baza art. 420 alineat 10 Cod procedura penala a retinut urmatoarele:
Prima instanta a retinut corect starea de fapt dedusa judecatii constând în aceea ca :inculpatul T. V. a fost angajat în calitate de conducator auto la SC H. SRL B., iar în luna iunie 2011, când societatea a avut de efectuat lucrari în localitatea G., judetul B., inculpatul a lucrat pe autoturismul marca F. cu numarul de înmatriculare YY-XX-YYY, tip microbuz cu 9 locuri si transporta muncitorii la punctul de lucru din localitatea G. si retur.
Constatând ca autoturismul are pana pe roata spate dreapta, au coborât din autoturism atât inculpatul cât si muncitorii pe care ii transporta în dimineata respectiva, apoi inculpatul a luat roata de rezerva si cricul, la montarea acesteia participând si martorii B. I. D. si S. D., iar ceilalti muncitori asistau, aflându-se o parte pe partea dreapta a autoturismului si o alta parte în spatele acestuia.
Cererea de achitare pentru infractiunea de parasire a locului accidentului motivat ca instanta de fond a facut o evaluare gresita a starii de fapt, întrucât inculpatul nu a fost participant activ la acel accident, nu a fost implicat în producerea accidentului sub nicio forma, prin urmare nu avea obligatia de a anunta organele de politie si a ramâne pe loc pâna la sosirea acestora nu poate fi primita de curte pentru urmatoarele motive:
Curtea a retineut ca potrivit art.89 alin.1 din O.U.G. 195/2002, un conducator de vehicul angajat într-un accident are obligatia de a nu parasi locul accidentului fara încuviintarea organului de politie, printre altele, si în cazul în care de pe urma accidentarii a rezultat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii vreunei persoane.
Textul legal mentionat nu vizeaza numai anumite vatamari, calificarea lor fiind de atributul organelor judiciare, pe baza actelor medico-legale, neputând fi lasate la aprecierea necompetenta a conducatorului auto sau a altor persoane.
Rezulta astfel ca accidentul de circulatie se poate înfatisa ca un eveniment rutier daunator produs ca urmare a unei infractiuni – indiferent de urmarile periculoase ale acestuia, impune concluzia ca inculpatul nu poate parasi locul coliziunii, chiar daca aceasta n-a avut nici una dintre urmarile vatamatoare indicate în norma de incriminare.
De mentionat faptul ca infractiunea se realizeaza când sunt întrunite elementele prevazute de lege, chiar daca vatamarea integritatii corporale a victimei este urmarea culpei sale exclusive si, chiar daca nu exista vinovatie în producerea evenimentului din partea conducatorului vehiculului care a parasit, fara încuviintare locul accidentului.
Procedând la examinarea declaratiile martorilor din faza de urmarire penala cu cele date nemijlocit de acestia în fata instantei a rezultat indubitabil vinovatia inculpatului, în acest sens: martorii P. E. M., V. C. I., M. F. V., T. I. N., J. F., B. I. D., F. G., R. D. F., S. D., S. L., S. D. A. si L. C.
Curtea a mai retinut ca partea civila în urma impactului a suferit leziuni care au necesitat initial un numar de 120-140 de zile de îngrijiri medicale, conform raportului de constatare medico – legala. Ulterior partea civila a suferit numeroase interventii chirurgicale, fiind operat în total pâna în prezent de 10 ori, timp de 4 luni a fost imobilizat la pat si a purtat scutece timp de o luna de zile. S-a relevat ca ulterior, în cauza s-a dispus efectuarea unei completari la raportul de expertiza medico-legala, prin care s-a marit numarul de zile de îngrijiri medicale la 200 de zile. S-a aratat ca s-a concluzionat ca partea civila prezinta la nivelul capului o cicatrice, care reprezinta un prejudiciu estetic si ca viata acesteia a fost pusa în primejdie datorita faptului ca leziunile au fost complexe. De mentionat ca si în prezent partea civila mai are tije în corp si urmeaza sa fie supusa unor noi interventii chirurgicale pentru extragerea tijelor. Totodata, daunele materiale solicitate au fost dovedite în totalitate cu înscrisurile depuse la dosar precum si cu declaratiile martorilor audiati în cauza, motiv pentru care considera ca este nelegala reducerea cuantumului acestora de catre instanta de fond. Cu privire la daunele morale se va avea în vedere suferintele fizice la care partea civila a fost supusa ca urmare a accidentului rutier, numarul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare au fost în numar de 200, iar leziunile provocate în urma accidentului i-au pus viata în pericol si i-au creat un prejudiciu estetic. Se are în vedere si numeroasele interventii chirurgicale suferite de partea civila pâna în prezent, respectiv în numar de 10, în prezent partea civila are dificultati de mobilitate, iar durerile la picioare si la sold se amplifica în timpul noptii si în functie de schimbarile meteorologice. Pe lânga trauma fizica, inculpatul a suferit si o trauma psihica, atât datorita durerilor fizice cauzate de accident, dar si datorita faptului ca a fost într-o situatie financiara dificila si nu a avut posibilitatea de a munci pentru a se întretine.
În sistemul de drept român nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecatorul fiind singurul care, în raport de consecintele pe orice plan, suferite de partea vatamata, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala care sa compenseze prejudiciul moral cauzat.
Fiind îndeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale referitoare la existenta prejudiciului, faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, raportului de cauzalitate dintre acestea si fiind dovedita vinovatia inculpatului în proportie de 50%, s-a dispus corect ca acest procent se va aplica la sumele dovedite cu titlu de despagubiri materiale, astfel ca se va acorda în plus suma de 269,96 lei – deplasare la Judecatoria B. si taxa timbru xerox dosar si cheltuieli cu hrana suplimentara, suma de 50 lei /zi de îngrijire medicala pentru 14 zile de spitalizare, total 600 lei.
Curtea a majorat cuantumul daunelor morale acordate partii civile H. D. I. de la 60000 lei pâna la 100.000 lei si pe cele materiale de la suma de 8.393,53 lei pâna la suma de 8.878,03 lei.
În baza art.276 alin.1 Cod procedura penala a obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea partii civile H. D., potrivit actelor de la dosarul cauzei – facturii fiscale nr. xxx/29.05.2014 si chitantei nr. xxx/29.05.2014 seria YYYY XXXXXXX.
Pentru aceste considerente, curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedura penala a respins ca nefondate apelurile penale declarate de partea responsabila civilmente SC. A. R. A. SA –B. si inculpatul T. V.
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedura penala, a admis apelul penal declarat de partea civila H. D. I. împotriva sentintei penale nr.234 din 01.10.2014 pronuntata de Judecatoria B., pe care o a desfiintat-o în sensul ca:
A majorat cuantumul daunelor morale acordate partii civile H. D. I. de la 60000 lei pâna la câte 100.000 lei si pe cele materiale de la suma de 8.393,53 lei pâna la suma de 8.878,03 lei.
În baza art.276 alin.1 Cod procedura penala a obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea partii civile H. D.
A mentinut restul dispozitiilor sentintei apelate.
În baza art.275 alin.2 Cod procedura penala a obligat partea responsabila civilmente si inculpatul apelant la plata a câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare în apel.
