Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Furt. Schimbarea încadrării juridice. Aplicarea legii penale mai favorabile. Împăcarea părţilor. Acţiunea civilă.
În domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora, conform art. disp. art. 172 alin.7 C.pr.pen.
Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa nr. 179/20.10.2014
Prin rechizitoriul nr. 16../P/2011 din data de 25.11.2013, Parchetul de pe lângă Judecătoria T. B. a trimis în judecată, în stare de libertate, pe inculpata T. F.-L., . pentru săvârşirea infracţiunii de furt, prevăzută de art. 208 alin. 1 C.pen. (1968).
S-a reţinut în esenţă prin actul de sesizare a instanţei că inculpata T. F.-L. este din 29.02.1996 proprietara unei suprafețe de 1 ha situate pe raza comunei F., județul G., în tarlaua 14., parcela 28…/4, pentru care a fost pusă în posesie efectivă la data de 22.07.2011.
Conform titlului de proprietate nr.172…-37, aceasta se învecinează în partea de vest cu proprietatea martorului P. M., moștenitorul lui P. V. (parcela 28…/3 din tarlaua 14.., în suprafaţă de 1 ha). Tot în tarlaua 14.. deţine o suprafaţă de 1 ha şi persoana vătămată, O. P., (parcela 28../2, moștenire de la V S.) situată în partea de vest a proprietății martorului P. M..
Conform adresei nr. 38../26.10.2011 a Primăriei Comunei F., suprafața de teren din T 140, parcela 28.. a fost pusă în posesie în anul 1991 având categoria de folosință pădure. Din cauză că aceasta a fost tăiată şi furată în întregime, suprafaţa s-a transformat şi a avut folosinţa de păşune şi apoi categoria de teren arabil, de peste 15 ani.
Persoana vătămată, O. P., și martorul P.M. și-au lucrat în ultimii 15 ani împreună terenurile cu porumb, dar în anii 2009-2010 au lăsat parcelele 28…/2 și ….3 pârloagă. În acest timp şi parcela 28…/4 aparţinând inculpatei T. F.-L. a rămas nelucrată.
În anul 2010 martorul C. G., văzând aceasta parcelă pârloagă şi nereuşind să afle cui aparţine, a decis să o are pentru a o cultiva cu porumb. În toamna anului 2010, din cauza distrugerilor produse de animale, acesta nu a reușit să obţină nicio recoltă. Totuși, deoarece nimeni nu l-a întrebat de ce lucrează acel pământ, martorul C. G. a semănat tarlaua inculpatei cu porumb și în anul 2011.
La data de 10.03.2011, persoana vătămată și martorul P. M. au încheiat un contract de folosință gratuită, conform căruia primul are dreptul să cultive parcela 28…/3 și să culeagă întreaga recoltă pe care o va obţine. În primăvara acelui an, persoana vătămată a plantat cu porumb atât proprietatea sa, cât şi suprafaţa pe care a comodatat-o.
Imediat după ce a fost pusă în posesie efectivă, inculpata T. F.-L. a constatat că parcela ei este cultivată de martorul C. G.. Deoarece acesta nu a dorit să o despăgubească şi pentru anul 2010, an în care cultura a fost distrusă de animale, inculpata s-a decis în ziua de 18.09.2011 să aducă o combină de la Asociaţia P. R. din C., prin intermediul martorului B. I., pentru a recolta mecanizat porumbul.
Inculpata a considerat că martorul C. G. a lucrat atât terenul ei timp de mai mulți ani la rând, cât și tarlaua învecinată din partea de vest, respectiv suprafaţa de teren închiriată de către persoana vătămată. Din aceste motive, ea a cerut să fie cules porumbul de pe cele 2 ha., însuşindu-şi, astfel, pe nedrept cantitatea de porumb obţinută de pe suprafaţa de teren aflată în detenția persoanei vătămate O. P. şi fără consimțământul acesteia.
Conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului din 21.09.2011, sola de porumb care aparţine persoanei vătămate, era recoltată mecanic, identificându-se un număr de 127 de rânduri de porumb în lungime de 110 metrii. De asemenea, o parte din sola numitei T. F.-L., aproximativ 60 % a fost recoltată de aceasta în aceeaşi dată.
Inculpata a vândut cantitatea de porumb boabe obţinută, respectiv 8080 kg net, către SC A SRL Pechea, primind un preţ de 5146,96 lei, iar conform raportului de expertiză tehnico-agricolă încheiat la 27.09.2011, valoarea totală a porumbului sustras persoanei vătămate este de 4950,4 lei (7072 kg boabe/ha).
Prin încheierea de şedinţă din data de 19.12.2013, instanţa a constatat regularitatea actului de sesizare a instanţei, conform disp. art. 300 alin.1 C.pr.pen. (1968), după ce a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de inculpată atât prin înscrisurile depuse la dosar, cât şi verbal la primul termen de judecată.
La primul termen de judecată, din data de 19.12.2013, cu procedura legal îndeplinită, după ce persoana vătămată a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 5250,4 lei, reprezentând contravaloarea porumbului sustras (4950,4 lei) și costul efectuării expertizei tehnico-agricole (300 lei).
La data de 1 februarie 2014, au intrat în vigoare noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală.
Având în vedere că în prezenta s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a legii penale noi, instanţa a constatat că nu sunt aplicabile disp. art. 6 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, conform cărora instanţa pe rolul căreia se află cauza o trimite judecătorului de cameră preliminară, respingând astfel cererea inculpatei de trimitere a cauzei judecătorului de cameră preliminară întrucât incidente sunt disp.art. 7 din Legea nr. 255/2013, conform cărora judecata urmează să se desfăşoare potrivit legii noi în cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă în care s-a început cercetarea judecătorească.
Faţă de noile dispoziţii legale, respectiv art. 159 alin. 1 C. pen., raportate la disp. art. 231 alin. 2 C.pen., în cazul faptelor prevăzute la art. 228 şi art. 229 alin. 1 şi alin. 2 lit. b şi c C.pen., în sensul că împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, instanţa, având poziţia inculpatei prin apărătorul din oficiu şi a părţii civile în sensul că dacă îşi recuperează paguba, nu mai are nicio pretenţie, instanţa a acordat un termen în vederea împăcării părţilor, chiar dacă momentul procesual până la care împăcarea părţilor poate interveni (până la citirea actului de sesizare) a fost depăşit. Instituţia împăcării părţilor este o instituţie juridică mixtă, în sensul că îmbină elemente de drept substanţial cu elemente de drept procesual, or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României (e.g. Decizia nr. 1470/08.11.2011, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 320¹ C. pr.pen.-1968 sunt neconstituţionale în măsura în care înlătură aplicarea legii penale mai favorabile), principiul aplicării legii penale mai favorabile este incident şi în cazul împăcării părţilor, iar principiul constituţional al egalităţii şi nediscriminării în faţa legii îşi găseşte pe deplin aplicarea pentru a nu conduce la tratamente diferenţiate în cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Inculpata T F –L , conform titlului de proprietate nr. 17…-37/29.02.1996, deţine o suprafaţă de 1 ha, având categoria de folosinţă- pădure, situată pe raza comunei F., județul G , în tarlaua 1.., parcela 28../4, învecinată la vest cu suprafaţa deţinută de martorul P M , care, conform titlului de proprietate nr. 44……-37/26.04.1995 deţine suprafaţa de 1 ha, aceeaşi categorie de folosinţă-păduri, situată în tarlaua 14…, parcela 28…/3.
Ȋn aceeaşi tarla nr. 140, în partea de vest a parcelei deţinute de martorul P i M , se află suprafaţa de 1 ha în parcela 28…/2, aparţinând numitei V S , conform titlului de proprietate nr. 172…-49/04.03.1996, care este mama soţiei persoanei vătămate, O P , acesta din urmă lucrând această suprafaţă în parcela 2…/2 în primăvara anului 2011.
În aceeaşi primăvară, la data de 10.03.2011, persoana vătămată a încheiat cu martorul P M . un contract de folosinţă gratuită, prin înscris sub semnătură privată (fila 26, dosar up), prin care martorul P M i-a cedat gratuit dreptul de folosinţă asupra suprafeţei de 1 ha din parcela 28…/3, astfel încât persoana vătămată să poată cultiva şi recolta suprafaţa respectivă, cu drepturi depline asupra producţiei obţinute.
Inculpata a fost efectiv pusă în posesie cu suprafaţa din titlul său de proprietate de 1 ha în T1.., P 28…/4 în vara anului 2011, însă categoria de folosinţă a fost de teren arabil, şi nu pădure, suprafaţa fiind strict delimitată, cu semne de hotar. Suprafaţa din parcela 2…./4 aparţinând inculpatei T. F.-L., la momentul punerii sale efective în posesie, era cultivată cu porumb. Văzând această situaţie, inculpata s-a adresat Primăriei F. pentru a afla cine i-a lucrat suprafaţa sa cu porumb, iar prin adresa nr. 2575/08.08.2011 (fila 39, dosar up şi fila 39, dosar fond) a Primăriei F. i s-a comunicat numele celui care ar fi lucrat şi suprafaţa sa, respectiv martorul C G..
Inculpata a luat legătura cu acesta şi au stabilit verbal ca C G. să o despăgubească pentru anii 2010 şi 2011 în care i-a folosit fără drept suprafaţa de 1 ha din parcela 28…./4, negociind suma iniţială de 10000 lei, după care s-a stabilit suma de 6000 lei plătibilă în două tranşe. Cei doi s-au prezentat la Primărie cu un înscris nesemnat de martorul C G , în care era consemnată modalitatea de plată a despăgubirii (fila 40, dosar fond), însă martorul L A P , funcţionar al Primăriei i-a sfătuit să se adreseze organelor de poliţie (fila 84, dosar fond).
Văzând că martorul C G nu vrea să-i achite nici măcar parţial despăgubirea stabilită în mod convenţional de ei, inculpata s-a decis în ziua de 18.09.2011 să aducă o combină de la Asociaţia P Ra. din C , prin intermediul martorului B I , pentru a recolta mecanizat porumbul.
Inculpata a indicat lucrătorilor să ridice recolta de pe suprafaţa sa de 1 ha, din parcela 28../4, precum şi din cea alăturată de 1 ha, din parcela 2866/3, care nu¬-i aparţinea, dar despre care ştia că a fost cultivată de aceeaşi persoană, C G , de la care nu a primit, însă, consimţământul să ridice recolta în schimbul despăgubirii în bani stabilite verbal cu acesta.
Inculpata, după ce a recoltat culturile de pe suprafeţele de 2 ha din parcela 2866/4 şi 2866/3 fără consimţământul matorului C G, a vândut cantitatea de porumb boabe obţinută, respectiv 8080 kg net, către SC A SRL Pechea, primind un preţ de 5146,96 lei, conform borderoului de achiziţie nr. 24/18.09.2011 (fila 41, dosar up).
Persoana vătămată, O P , văzând că recolta de pe suprafaţa lucrată de el în parcela nr. 2…./3 aparţinând proprietarului P M , este ridicată fără cunoaşterea şi consimţământul lui, s-a adresat Primăriei pentru a afla cine a ridicat fără drept cultura sa. Aflând numele inculpatei şi numărul de telefon de la matorul L A. P , funcţionar al Primăriei, persoana vătămată a contactat telefonic inculpata care a refuzat să ofere informaţii cu privire la acţiunea sa de a ridica recolta de pe suprafaţa de 1 ha din parcela 28…/3 care nu¬-i aparţinea.
La data de 21.09.2011, persoana vătămată a sesizat organele de poliţie, formulând plângere în acest sens împotriva inculpatei T F .
Conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului din 21.09.2011, din terenul cultivat cu porumb în suprafaţă totală de 2 ha, sola de porumb care aparţine persoanei vătămate (1ha) era integral recoltată mecanic, identificându-se un număr de 127 de rânduri de porumb în lungime de 110 metrii, iar din sola aparţinând inculpatei- aproximativ 60 % a fost recoltată în aceeaşi dată.
În vederea stabilirii prejudiciului, persoana vătămată a solicitat martorului F J , expert autorizat în specialitatea agricultură, să efectueze o expertiză tehnică agricolă al cărei raport a fost încheiat la data de 27.09.2011, valoarea totală a porumbului sustras persoanei vătămate fiind evaluată pentru suprafaţa de 1 ha la suma de 4950,4 lei (7072 kg boabe/ha, preţ de valorificare lei/boabe: 07.lei).
În drept, fapta inculpatei, T F –L , comisă în data de 18.09.2011, pe timp de zi, de a recolta fără drept porumbul aparţinând persoanei vătămate, O P , de pe suprafaţa de 1ha situată în tarlaua 1…., parcela 28…/3 de pe raza comunei F., jud. Galaţi, cauzând un prejudiciu de 3282,5 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt, prevăzute şi pedepsite de art. 208 alin.1 C. pen.-1968.
Elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de luare a producţiei de cereale aparţinând persoanei vătămate, fără consimţământul acesteia, în scopul de a şi le însuşi pe nedrept
Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile şi producerea unei pagube, prin diminuarea patrimoniului persoanei vătămate cu valoarea bunurilor sustrase.
Paguba nu s-ar fi produs în lipsa activităţii infracţionale a inculpatei, dovedind astfel existenţa raportului de cauzalitate.
Pe latură subiectivă, inculpata a săvârşit fapta cu vinovăţie în forma intenţiei directe întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale (ridicarea recoltei care nu-i aparţinea) şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei.
Având în vedere dispoziţiile art. 5 C.pen. care prevăd aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, instanţa urmează a face aplicarea acestor dispoziţii, printr-o analiză globală a Codului penal din 1968 şi a noului Cod penal, prin raportate la limitele de pedeapsă şi cauzele care înlătură răspunderea penală.
Instanţa constată că limitele de pedeapsă sunt mai mici conform Codului penal actual, respectiv pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă, conform disp. art. 228 C.pen., faţă de disp. art. 208 alin.1 C.pen.-1968 (pedeapsa închisorii de la 1 la 12 ani), iar în cazul faptelor prevăzute la art. 228 şi art. 229 alin. 1 şi alin. 2 lit. b şi c C.pen., împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, astfel că, instanţa apreciază că sunt mai favorabile pentru inculpată dispoziţiile Codului penal actual.
Drept consecinţă, în baza art. 386 C. pr. pen, instanţa va schimba încadrarea juridică a infracţiunii deduse judecăţii privind pe inculpata T. F.-L., din infracţiunea de furt, prev. de art. 208 alin. 1 C.pen. (1968) în infracţiunea de furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen.
Instanţa nu poate retine apărarea inculpatei privind nelegala sa sesizare şi lipsa plângerii prealabile pentru a face aplicarea disp. art. 16 alin. 1 lit. e C.pr.pen., întrucat fapta de furt din prezenta cauză, prevăzută de disp. art. 228 alin.1 C.pen., nu este săvârşită între membrii de familie în sensul disp. art. 231 C.pen., astfel cum a susţinut apărătorul din oficiu al inculpatei. Mai mult, instanţa reţine că prin declaraţia dată la organul de cercetare penală, persoana vătămată indică pe inculpată ca autor al faptei de ridicare fără drept a culturii sale de porumb, arătând împrejurările în care a avut loc fapta, ceea ce constituie o veritabilă plângere, ca mod de sesizare a organelor judiciare de către persoana vătămată care a suferit un prejudiciu prin săvârşirea infracţiunii de furt.
De asemenea, instanţa nu poate reţine apărarea inculpatei, potrivit căreia fapta sa nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, fiind în eroare de fapt cu privire la proprietarul recoltei de cereale de pe suprafaţa de 1 ha din parcela 2866/3 pe care inculpata a ridicat-o, nefiind proprietara acelei parcele, pentru a se face aplicarea disp. art. 16 alin. 1 lit. b şi d C.pr.pen., întrucât din probele administrate în cauză (declaraţia martorului C. G., a persoanei vătămate, a martorului L A P, a inculpatei) reiese în mod evident şi fără îndoială că inculpata nu a avut consimţământul numitului C.G. să ridice recolta de pe suprafaţa aparţinând inculpatei şi de pe cea din parcela 2866/3.
Mai mult decât atât, eroarea de fapt este exclusă în caz de îndoială, de cunoaştere nesigură, întrucât la data comiterii faptei, 18.09.2011, inculpata nu ştia sigur că numitul C G foloseşte suprafaţa de 1 ha din parcela 2866/3, după cum rezultă din însăşi declaraţia inculpatei dată în timpul cercetării judecătoreşti (fila 74) în sensul că, la momentul punerii efective în posesie, în iulie 2011, nu cunoştea cine este proprietarul suprafeţei învecinate (parcela 2866/3), iar în anul 2012, când inculpata a depus declaraţie la APIA, aceasta a aflat că C G foloseşte suprafaţa din parcela 2866/3 de pe care inculpata a ridicat recolta de porumb fără a avea consimţământul proprietarului producţiei respective.
Drept consecinţă, instanţa respinge aceste apărări ca nefondate.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Conform fișei de cazier judiciar, inculpata T F –L nu are antecedente penale.
De asemenea, inculpata şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în eventualitatea în care s-ar lua faţă de aceasta o asemenea măsură.
Având în vedere vârsta inculpatei, necunoscută cu antecedente penale, instanţa, în baza art. 5 C. pen. raportat la art. 228 alin. 1 C.pen., va condamna pe inculpata T F –L , la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2700 lei calculată prin înmulţirea unui număr de 180 zile amendă determinat conform art. 62 alin. 2 raportat la art. 61 alin. 4 lit. c C. pen. cu suma de 15 lei corespunzătoare unei zile-amendă stabilită conform art. 62 alin. 3 C. pen.
Inculpata va depune recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, iar în caz de neexecutare cu rea-credinţă a plăţii amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
Pe latura civilă a cauzei, instanţa ia act că persoana vătămată – O P s-a constituit parte civilă cu suma de 5250,4 lei, reprezentând contravaloarea porumbului sustras (4950,4 lei) și costul efectuării expertizei tehnico-agricole (300 lei).
Ȋn dovedirea pretenţiilor materiale, partea civilă a depus la dosarul de urmărire penală un raport de expertiză tehnică-agricolă extrajudiciară, efectuat de expertul autorizat în specialitatea agricultură, F J , care a fost audiat în prezenta cauză în calitate de martor şi factura contravalorii expertizei tehnice agricole în cuantum de 300 lei.
La termenul de judecată din data de 06.08.2014, faţă de imposibilitatea efectuării judiciare a unei expertize tehnico-agricole în anul 2014, în vederea stabilirii prejudiciului persoanei vătămate cauzat de inculpată prin săvârşirea infracţiunii de furt, instanţa, în baza disp. art. 172 alin.7 C.pr.pen., a solicitat informaţii Direcţiei pentru Agricultură G pentru a comunica producţia medie realizată pe raza comunei F , jud. Galaţi, la cultura porumb pe anul 2011 şi preţul mediu de vânzare-cumpărare.
Prin adresa nr. 2327/20.08.2014, au fost comunicate informaţiile solicitate, în sensul că producţia medie de porumb în anul 2011 este de 2000 kg/ha, preţul mediu nefiind furnizat având în vedere că acesta este reglat de raportul dintre cerere şi ofertă.
Preţul de valorificare din raportul de expertiză extrajudiciară efectuat la solicitarea persoanei vătămate (fila 46, dosar up) este de 0,7 lei, iar preţul cu care inculpata a vândut şi cerealele aparţinând persoanei vătămate este de 0,65 lei, conform borderoului de achiziţie nr. 24/18.09.2011.
Instanţa, faţă de situaţia de fapt expusă şi imposibilitatea efectuării judiciare a expertizei tehnice agricole pentru stabilirea cu exactitate a prejudiciului de pe suprafaţa de 1 ha cultură cu porumb cauzat părţii civile, va stabili cuantumul pretenţiilor materiale raportat la preţul de vânzare a cerealelor de către inculpată, conform borderoului de achiziţie nr. 24/18.09.2011, respectiv 0,65 lei/kg.
Conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului din 21.09.2011, suprafaţa de 1 ha aparţinând inculpatei în parcela 2866/4 nu a fost recoltată integral, ci aproximativ 60 %, ceea ce rezultă că inculpata a ridicat recolta de pe o suprafaţă totală de 1,6 ha, din care 1 ha în parcela 2866/3 şi 0,6 ha în parcela 2866/4.
Stabilirea producţiei de cereale nu poate fi raportată la producţia medie din moment ce, conform situaţiei de fapt, declaraţiei inculpatei şi borderoului de achiziţie nr. 24/18.09.2011 prin care inculpata a vândut firmei SC A SRL producţia de cereale ridicată de pe o suprafaţă totală de 1,6 ha, rezultă că producţia de porumb de pe suprafaţa de 1 ha din parcela 2866/3 este de 5050 kg/ha, situată între producţia medie (2000 kg/ha) şi producţia calculată în raportul de expertiză extrajudiciară efectuată la solicitarea părţii civile (7000 kg/ha).
Drept urmare, instanţa,în temeiul art. 19 C. pr. pen. şi art. 397 C. pr. pen., cu referire la art. 1357 C.civ., va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga inculpata la plata către partea civilă, O P , a sumei de 3582,5 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea porumbului sustras (3282,5 lei) și costul efectuării expertizei tehnice agricole extrajudiciare (300 lei). Instanţa va respinge restul pretenţiilor materiale în cuantum de 1667, 9 lei ale părţii civile, având în vedere că nu au fost dovedite.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., instanţa va obliga inculpata la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpată în cuantum de 400 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
