Individualizare judiciară


Individualizare judiciară . S.P. 239/27.02.2015. Infracţiune : art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen..

Prin rechizitoriul nr. 458/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. 22418/212/2014, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor O. G.  şi A.  B. , pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen..

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în fapt că inculpaţii O. G. şi A. B., în mod repetat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada 7 – 8 iulie 2014 au deţinut cantitatea totală de 102.000 ţigarete (5.100 pachete), marca Ashima, de provenienţă duty-free şi 3.000 ţigarete (150 pachete), marca Marble, de provenienţă duty-free, nemarcate, în afara antrepozitului fiscal, cunoscând că acestea au provenienţă ilicită, fiind depistaţi în flagrant de organele de poliţie judiciară din cadrul Gărzii de Coastă C, în dimineaţa zilei de 8 iulie 2014.

Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces – verbal de constatare a infracţiunii flagrante, planşa fotografică cuprinzând fixarea aspectelor referitoare la bunurile descoperite în autoturismul C …  şi la domiciliul inculpatului O. G. , proces – verbal de efectuare a percheziţiei autoturismului C…, dovezi privind indisponibilizarea ţigaretelor şi a autoturismului C…, adresa de prejudiciu emisă de ANAF – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice G şi documentele anexă, declaraţiile inculpaţilor O. G. şi A. B. .

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 16.09.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii O. G. şi A. B. precum şi martorul S. E. . Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri în circumstanţiere pentru cei doi inculpaţi.

La solicitarea instanţei, partea civilă A.N.A.F., prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice G – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice C, a depus la dosarul cauzei precizări cu privire la pretenţiile civile formulate în cauză.

La dosarul cauzei au fost ataşate fişele de cazier judiciar ale celor doi inculpaţi.

Analizând întregul material probator administrat în cauză în faza de urmărire penală precum şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a retinut următoarea situaţie de fapt:

În dimineaţa zilei de 8 iulie 2014, în jurul orelor 04:40, organele de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Teritorial al Politiei de Frontieră C., l-au observat pe inculpatul O. G. care se afla în faţa blocului Medeea 2, situat  pe Aleea A din mun. C, acesta având un comportament din care reieşea că aştepta pe cineva.

La orele 05:00, în faţa scării imobilului mai sus menţionat a oprit un autoturism marca Daewoo, model Cielo, cu numărul de înmatriculare CT…. .

În autovehicul se afla o singură persoană de sex masculin, şi anume inculpatul A. B.. Inculpatul A. B. a descărcat din autoturism un sac de rafie, voluminos, de culoare albă, pe care 1-a înmânat inculpatului O. G. .

În acest moment, organele de poliţie au intervenit, solicitându-le celor doi inculpaţi să se legitimeze.

În continuare, poliţiştii au procedat la efectuarea controlului autoturismului C … şi s-a constatat că în compartimentul portbagaj erau mai multe colete ce conţineau ţigări marca Ashima, împachetate artizanal cu bandă adezivă, iar pe bancheta din spate se afla un sac din plastic, de culoare neagră, care de asemenea conţinea ţigări marca Ashima.

Totodată, lucrătorii de poliţie au solicitat inculpatului O. G. să prezinte conţinutul sacului din rafie şi s-a stabilit că acesta era plin cu ţigări marca Ashima.

În continuare, s-a stabilit că ţigaretele identificate în coletele din autoturismul marca Daewoo Cielo care fusese condus de inculpatul A.  B.  precum şi cele din sacul pe care acesta l-a înmânat inculpatului O. G.  sunt marca Ashima, provenienţă duty-free, ambalate în 240 cartoane fiind în cantitate de 48.000 de bucăţi.

Aceste aspecte rezultă din procesul-verbal de constatare întocmit de organele de poliţie din cadrul Serviciului Teritorial al Politiei de Frontieră C. , proces-verbal care a fost semnat de cei doi inculpaţi fără a avea de făcut obiecţii cu privire la cele constatate şi consemnate în cuprinsul acestuia precum şi din planşa foto aferentă .

În continuare, aşa cum rezultă din cuprinsul aceluiaşi proces-verbal precum şi din declaraţiile ulterioare ale inculpatului O. G., acesta a recunoscut că în apartamentul în care locuieşte, şi anume la imobilul situat în mun. C, … (imobil amplasat în faţa blocului unde staţionase inculpatul A. B. cu autovehiculul C …) deţinea şi alte cantităţi de bunuri similare.

Inculpatul O. G. a prezentat organelor de poliţie mai multe colete, ambalate în hârtie albă şi înfăşurate cu bandă adezivă, precum şi o sacoşă din rafie şi o cutie din carton, desfăcută, toate pachetele conţinând un număr total de 54.000 ţigarete, marca Ashima, provenienţă duty-free, ambalate în 270 de cartoane şi 3.000 de ţigarete, marca Marble, provenienţă duty-free, ambalate în 15 cartoane.

În ceea ce priveşte ţigaretele identificate la domiciliul său, inculpatul O. G. a declarat, atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei de judecată, că acestea i-au fost lăsate spre păstrare, în ziua de 7 iulie 2014, de către un bărbat, indicat sub numele de „G”, pe care îl cunoştea de aproximativ o lună şi jumătate, primind în schimb suma de 200 lei.

De asemenea, inculpatul O. G. a declarat: “G nu mi-a spus ce conţineau pachetele respective şi mi-a spus să nu umblu la ele… Nu m-am gândit că în pachetele respective s-ar putea găsi bunuri interzise de lege. Arăt faptul că i-am condus pe poliţişti la domiciliul meu pentru a le arăta coletele respective în momentul în care aceştia mi-au spus că îmi vor sparge uşa.”

Susţinerile inculpatului O. G. relative la faptul că acesta nu ar fi cunoscut ce conţineau coletele găsite la domiciliul său sunt contrazise de planşa fotografică întocmită cu prilejul depistării, în care se poate observa că unul dintre colete, respectiv o cutie din carton, era desfăcută, rezultând în mod evident că inculpatul O. G. cunoştea că respectivele colete conţin ţigarete ambalate în cartoane.

Atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată, inculpatul O. G. a negat existenţa unei relaţii între el şi inculpatul A. B. , susţinând că “am ieşit din casă la ora 06,00 dimineaţa întrucât nu aveam aer, îmi era cald. A.  B. nu mi-a dat niciun sac în ziua de 08.07.2014”(fila 65 ) încercând astfel să acrediteze ideea potrivit căreia prezenţa sa în momentul şi la locul unde s-a aflat inculpatul A. B.  a fost pur întâmplătoare.

Alegaţiile inculpatului O. G.  sunt contrazise însă de constatările organelor de poliţie din care rezultă că inculpatul A. B. a înmânat unul dintre sacii conţinând ţigarete de contrabandă inculpatului O. G., aspect care rezultă din procesul-verbal întocmit cu ocazia depistării, proces-verbal care, aşa cum s-a arătat anterior, a fost semnat de cei doi inculpaţi fără a avea de făcut obiecţii cu privire la cele constatate şi consemnate în cuprinsul acestuia.

Mai mult decât atât, planşa fotografică ataşată procesului-verbal îl înfăţişează pe inculpatul O. G. ridicând sacul din rafie de culoare albă pe care i-l înmânase inculpatul A. B. . Chiar dacă, aşa cum a susţinut avocatul inculpatului O. G. , s-ar admite că această fotografie ar fi fost realizată post-factum, ulterior momentului intervenţiei organelor de poliţie, nu s-ar putea explica motivul pentru care inculpatul O. G. a acceptat să manipuleze sacul respectiv, în condiţiile în care, aşa cum acesta susţine, nu ar fi avut nicio legătură cu inculpatul A. B. sau cu bunurile pe care acesta le transportase.(”Eu nu îl cunoşteam pe A. B.  şi nu am vorbit nimic cu acesta înainte să vină organele de poliţie.”)

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A. B. , şi acesta a negat existenţa vreunei relaţii cu inculpatul O.  G., relatând că ţigaretele de contrabandă care au fost identificate în portbagajul autoturismului său, i-au fost încredinţate de un tânăr necunoscut în zona G C şi “nu m-am gândit în niciun moment că în coletele respective s-ar afla bunuri interzise de lege”

Inculpatul A.  B. a declarat că tânărul respectiv i-ar fi solicitat, în calitate de taximetrist, să efectueze transportul coletelor din zona gării pe A A la blocul unde a fost identificat. De asemenea, a precizat că ar fi urmat să se întâlnească cu acel tânăr în faţa blocului respectiv, de unde acesta ar fi trebuit să preia coletele.

Pentru dovedirea afirmaţiilor sale referitoare la modul în care ar fi fost abordat de persoana care i-ar fi solicitat să livreze coletele, inculpatul a solicitat audierea martorului S.  E. . Audiat fiind, acesta din urmă a relatat următoarele: “În dimineaţa zilei de 08.07.2014, între orele 4-5, mă aflam împreună cu inculpatul A.  B.  în faţa Gării C … În acel moment, inculpatul mi-a spus că a făcut rost de un client… Nu am asistat la nicio discuţie între clientul respectiv şi inculpat, în dimineaţa respectivă… Ulterior m-am întâlnit cu A. B. şi mi-a spus că a avut probleme cu poliţia în cursul zilei respective din cauza acelui client însă nu mi-a dat şi alte amănunte. Arăt că în momentul în care clientul respectiv s-a apropiat de noi, acesta nu avea niciun bagaj.”

Instanţa constată că depoziţia lui S.  E.  nu confirmă susţinerile inculpatului A. B., martorul susţinând că nu a observat niciun fel de bagaj asupra “clientului” respectiv. Or, dacă persoana respectivă ar fi fost cea care i-ar fi solicitat inculpatului A. B.  să transporte coletele în cauză, în mod logic acestea s-ar fi aflat în preajma acesteia iar martorul S.  E.le-ar fi putut observa.

În referire la momentele anterioare intervenţiei organelor de poliţie, inculpatul A. B. a declarat:“când am ajuns la destinaţie, am constatat că nu era nimeni acolo şi m-am apucat să descarc coletele, chiar dacă tânărul respectiv nu îşi făcuse apariţia…Nici nu m-am angajat în vreo conversaţie cu inculpatul O. G.  şi nici nu i-am dat acestuia vreun sac. În momentul respectiv au intervenit poliţiştii”.

Susţinerile inculpatului A.  B.  sunt lipsite însă de orice fundament probator, fiind contrazise de aspectele consemnate în procesul-verbal întocmit de organele de poliţie din care rezultă că inculpatul A.  B.  ”a descărcat din autotusim un sac de rafie voluminos de culoare alb, pe care l-a înmânat numitului O. G. ”, proces-verbal pe care inculpatul l-a semnat fără a avea de făcut obiecţii cu privire la cele constatate şi consemnate în cuprinsul acestuia

De altfel, din perspectivă logică ar fi inexplicabilă acţiunea inculpatului A. B. de a descărca din autoturism bunurile care îi fuseseră anterior remise fără ca pretinsa persoană care îi solicitase să le transporte să-şi fi făcut apariţia pentru a le prelua.

În fine, un alt element de fapt care reflectă nesinceritatea inculpatului A.  B.  constă în aceea că, la data depistării, autoturismul marca Daewoo Cielo pe care îl conducea acesta nu avea niciun fel de inscripţii specifice serviciului de taximetrie, neexplicându-se astfel modalitatea în care presupusul client s-ar fi decis să-l abordeze pe inculpatul A. B. pentru transportarea coletelor în cauză. 

În ceea ce priveşte cantitatea de ţigarete depistată la domiciliul inculpatului O. G., instanţa reţine că din ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă fără putere de tăgadă că inculpatul A. B. ar avea vreo participaţie, în sensul că acesta din urmă ar fi efectuat în mod repetat transporturi de ţigarete de contrabandă la domiciliul inculpatului O. G., rechizitoriul bazându-se pe simple deducţii.

Sigur că momentul din zi în care au fost depistaţi inculpaţii şi modul de operare al acestora poate să genereze suspiciunea că transportul de ţigarete din data de 08.07.2014 nu a fost primul pe care îl realiza inculpatul A. B.  însă o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă.

Or, în cazul de faţă, nu a fost stabilită o legătură certă între inculpatul A. B. şi ţigaretele provenind din contrabandă identificate la domiciliul inculpatului O.  G. , existând posibilitatea ca acest din urmă inculpat să fi fost aprovizionat cu ţigarete şi de alte persoane, dubiul urmând să profite inculpatului A. B. cu privire la acest segment al activităţii infracţionale de care este acuzat.

În baza art. 396 alin. 2 C. proc. pen., analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţii O.  G.  şi A.  B. .

Încadrarea juridică a faptelor reţinută de către instanţă:

Instanţa constată că în şedinţa de judecată din data de 19.01.2015, apărătorii celor doi inculpaţi au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina acestora, din infracţiunea de contrabandă asimilată în formă continuată prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. în infracţiunea de contrabandă asimilată prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006.

În ceea ce priveşte cererea formulată de avocatul inculpatul O. G., instanţa constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, în contextul în care din ansamblul probator administrat în cauză şi analizat anterior a rezultat faptul că acest inculpat a săvârşit la diferite intervale de timp, pe parcursul a 2 zile, şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv – statul, acţiuni care prezintă fiecare în parte conţinutul infracţiunii de contrabandă asimilată.

Cu privire la inculpatul A. B., instanţa constată că cererea formulată de apărătorul acestuia este întemeiată, urmând a fi admisă, având în vedere faptul că din probele dosarului, astfel cum s-a arătat anterior, a rezultat că acesta doar a transportat cantitatea de 48.000 ţigarete cu autoturismul marca Daewoo Cielo, fără a se putea stabili participaţia penală a acestuia în raport cu ţigaretele identificate la domiciliul inculpatului O. G. .

Sub aspect obiectiv s-a apreciat că faptele inculpatului O. G. care, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 7 – 8 iulie 2014 a deţinut la domiciliul său cantitatea de 54.000 ţigarete marca Ashima şi 3.000 ţigarete marca Marble, de provenienţă duty-free, nemarcate, iar la data de 08.07.2014 a fost depistat în flagrant în timp ce prelua de la inculpatul A. B.  cantitatea de 48.000 ţigarete marca Ashima,  de provenienţă duty-free, nemarcate, cunoscând că acestea au provenienţă ilicită,  întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă asmilată în formă continuată prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi fapta inculpatului A. B., care la data de 08.07.2014 a transportat  cu autoturismul marca Daewoo Cielo, având nr. de înmatriculare C-…, cantitatea de 48.000 ţigarete marca Ashima, de provenienţă duty-free, nemarcate, cunoscând că acestea au provenienţă ilicită, fiind depistat în flagrant în timp ce preda inculpatului O. G. aceste ţigarete, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă asmilată prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen..

Sub aspect subiectiv, inculpaţii au acţionat cu intenţie directă, cf. art. 16 alin. 3 lit. a C. pen. .

La individualizarea pedepselor şi la dozarea acestora, instanța a avut în vedere criteriile generale stabilite de art. 74  alin. 1 C. pen. şi anume:  Împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, Natura şi gravitatea rezultatului produs. starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită : prin acţiunile lor inculpaţii au produs un prejudiciu substanţial bugetului consolidat al statului prin eludarea drepturilor de import în privinţa cantităţii totale de 5.250 pachete ţigări pe care aceştia au deţinut-o în vederea obţinerii unor beneficii materiale ilicite. Tulburarea ordinii juridice în sectorul bunei administrări a fiscalităţii materializată prin prejudiciul calculat este accentuată de cantitatea mare de ţigarete pe care inculpaţii au deţinut-o, respectiv amploarea fenomenului contrabandei cu ţigări la nivel naţional.  Natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului. Inculpaţii se află la primul conflict cu legea penală. Conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal . În pofida evidenţei rezultate din ansamblul materialului probator, inculpaţii nu au recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina acestora, încercând să acrediteze ipoteze neverosimile, pentru a se eschiva de la răspunderea penală. Nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. Inculpatul O. G.  are vârsta de 61 de ani, este căsătorit, nu are ocupaţie şi nici loc de muncă, are probleme de sănătate aşa cum rezultă din înscrisurile medicale ataşate; inculpatul A. B. are vârsta de 28 de ani, este necăsătorit, are 1 copil minor din concubinaj, nu are ocupaţie şi nici loc de muncă.

Instanţa a apreciat că în ceea ce-i priveste pe cei doi inculpaţi, scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins numai prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea în regim de detenţie, având în vedere cantitatea mare de ţigarete pe care aceştia au deţinut-o pentru a obţine surse ilicite  de venit (în total 105.000 ţigarete sau 5.250 pachete), atitudinea procesuală a acestora de nerecunoaştere, în ciuda evidenţei probatorii, prin invocarea unor situaţii de fapt neverosimile (de natură a releva o lipsă a conştientizării gravităţii faptelor) şi faptul că inculpaţii nu au ocupaţie şi nici loc de muncă. Instanţa a apreciat că altă modalitate de executare a pedepsei ar fi inaptă să asigure reeducarea inculpaţilor. De asemenea, s-a avut în vedere şi funcţia de exemplaritate a pedepsei ce ar rămâne ineficientă prin stabilirea unei alte modalităţi de executare, aspect de natură a încuraja şi alte persoane predispuse la un astfel de comportament antisocial să adopte o astfel de conduită, în contextul în care contrabanda cu ţigări a devenit un fenomen de amploare la nivel naţional şi nu numai.

Fiind dovedită existenţa faptelor, elementele constitutive ale infracţiunilor  precum şi săvârşirea acestora de către inculpaţi, instanţa a apreciat  că scopul preventiv educativ reglementat de legiuitor poate fi atins prin aplicarea unor pedepse orientate spre mediu, (pedeapsa prevăzută de norma incriminatoare fiind închisoarea de la 2 la 7 ani) şi a aplicat inculpatului A. B. pedeapsa de 3 şi 3 luni închisoare iar inculpatului O. G. pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, în contextul în care în sarcina acestuia din urmă a fost reţinută forma continuată a infracţiunii, cu consecinţa agravării răspunderii penale.

În baza art. 67 alin. 2 C.p., a fost interzisă inculpaţilor, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. p. pe o  durată  de  2 ani, în condiţiile art. 68 alin. 1 lit. c C. p. 

În baza art. 65 alin. 1 C. pen., a interzis inculpaţilor, ca pedeapsă accesorie,  exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C. pen., în condiţiile art. 65 alin. 3 C. pen..

A fost constatată încetarea de drept a măsurilor preventive , dispoziţie executorie, în conform art. 399 alin. 4 C. proc. pen.

În baza art. 404 alin. 4 lit. d rap. la art. 112 alin. 1 lit. a C. pen., a confiscat de la inculpaţii O.  G. şi A. B. cantitatea de 5.100 pachete ţigarete marca Ashima şi 150 pachete marca Marble, depuse la Camera de corpuri delicte a Gărzii de Coastă C., conform dovezii seria AAA nr. ….

În baza art. 404 alin. 4 lit. d rap. la art. 112 alin. 1 lit. b C. pen., a confiscat de la inculpatul A. B. autoturismul marca Daewoo, model Cielo, cu nr. de înmatriculare C …, aflat în custodia Gărzii de Coastă Constanta, în contextul în care s-a dovedit că acest bun ce aparţine inculpatului a servit efectiv la realizarea elementului material al infracţiunii de contrabandă asimilată.

Instanţa a constatat că în cursul urmăririi penale, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcţia Generală a Finanţelor Publice G – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa s-a constituit parte civilă în procesul penal pentru recuperarea prejudiciului cauzat bugetului de stat de către inculpaţii O. G. şi A. B., în cuantum de 55.768 lei (reprezentat de taxe vamale – 3.242 lei, accize – 40.643 lei si TVA – 11.883 lei, datorate bugetului consolidat al statului) precum şi a accesoriilor bugetare calculate de la data de 08.07.2014 până la data plăţii integrale.

La solicitarea instanţei, prin adresa nr. …, partea civilă a indicat în mod distinct care este cuantumul prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului în raport cu cantitea de ţigarete transportată de inculpatul A.  B. (48.000 ţigarete marca Ashima) – 26.274 lei, respectiv în ceea ce priveşte cantitatea de ţigarete identificată la domiciliul inculpatului O.  G. (54.000 ţigarete marca Ashima şi 3.000 ţigarete marca Marble) – 31.150 lei.

Partea civilă a arătat că a solicitat majorarea pretenţiilor civile având în vedere Decizia de regularizare a situaţiei nr. 112/05.02.2015, prin care s-a constatat că în Decizia pentru regularizarea situaţiei nr. 204/08.07.2014 emisă de BVF C. “au fost inversate cantităţile de ţigarete… fapt care a influenţat şi calculul obligaţiilor fiscale”.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă promovată în cauză, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1349, art. 1357 şi art. 1382 C.civ., respectiv existenţa faptelor ilicite comise de către inculpaţii O G şi A B, producerea unui prejudiciu în patrimoniul părţii civile, existenţa raportului de cauzalitate şi vinovăţia inculpaţilor şi s-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 202 din Regulamentul CEE nr.2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, ce prevede că o datorie vamală la import ia naştere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunităţii a mărfurilor supuse drepturilor de import; debitor vamal este şi orice persoană care a dobândit sau deţinut mărfurile în cauză şi care ştia, sau ar fi trebuit să ştie, în mod normal, în momentul achiziţionării sau primirii mărfurilor că ele au fost introduse ilegal.

În ceea ce priveşte noţiunea de datorie vamală în conformitate cu art. 4 pct. 13 din Legea 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, datorie vamală reprezintă obligaţia unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export iar în conformitate cu art. 4 pct. 14 lit. a din aceeaşi lege, drepturi de import reprezintă taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri.

Prin Hotărârea Curţii Europene de Justiţie dată în cauza 24-68 din data de 1 iulie 1969, având ca părţi Comisia Comunităţii Europene împotriva Italiei, s-a statuat că toate taxele, indiferent de modul lor de aplicare, care sunt impuse în mod unilateral asupra mărfurilor ce traversează frontierele, fără a avea regimul strict al taxelor vamale, reprezintă taxe cu efect echivalent. Orice obligaţie pecuniară, indiferent de mărimea, destinaţia şi modul de aplicare, care este impusă în mod unilateral asupra mărfurilor autohtone sau străine, pentru simplul motiv că acestea traversează o frontieră şi care nu este o taxă vamală în sensul strict al cuvântului, este o taxă cu efect echivalent.

Drept urmare, rezultă că hotărârea Curţii Europene de Justiţie se referă şi la acciză şi TVA-ul percepute asupra mărfurilor care traversează frontiera României şi reprezintă taxe cu efect echivalent cu al taxelor vamale, fiind incluse în drepturile de import.

În conformitate cu art. 206/5 lit.b din Legea 571/2003 privind Codul fiscal produsele accizabile sunt supuse accizelor în momentul importului acestora pe teritoriul Comunităţii, iar conform art. 206/6 şi 206/7 lit. d din aceeaşi lege, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum, iar eliberarea pentru consum reprezintă şi importul de produse accizabile chiar şi neregulamentar. La art. 131 lit. a din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se prevede că importul de bunuri reprezintă intrarea pe teritoriul Comunităţii a unor bunuri care nu se află în libera circulaţie în înţelesul art. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene.

Conform art. 136 alin.1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal se prevede că „în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care apare faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

Faptul confiscării bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale, născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul României şi implicit pe cel al Comunităţii Europene.

Pentru aceste motive, instanţa, în baza art. 19 C. proc. pen. rap. la art. 397 C.proc.pen. coroborat cu art. 1357 Cod civil, a obligat inculpatul O. G.  la plata sumei de 31.150 lei către aceasta, cu titlu de daune materiale, sumă la care se vor adăuga accesoriile bugetare calculate de la data de 08.07.2014, până la data achitării integrale a sumei. (faptul ilicit generator de prejudiciu – deţinerea de către inculpatul O. G. la domiciliul său a cantităţii de 54.000 ţigarete marca Ashima şi 3.000 ţigarete marca Marble, de provenienţă duty-free, nemarcate)

În baza art. 19 C. proc. pen. rap. la art. 397 C.proc.pen. coroborat cu art. 1357 şi art. 1382 Cod civil, a admia acţiunea civilă promovată de către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice G – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice C şi a obligat în solidar inculpaţii O. G. şi A. B. la plata sumei de 26.274 lei către aceasta, cu titlu de daune materiale, sumă la care se vor adăuga accesoriile bugetare calculate de la data de 08.07.2014, până la data achitării integrale a sumei. (faptul ilicit generator de prejudiciu – transportul de către inculpatul A. B. a cantităţii de 48.000 ţigarete marca Ashima, de provenienţă duty-free, nemarcate, pe care acesta le-a predat inculpatului O. G.).

În baza art. 274 alin. 2 C.p.p., au fost obligati inculpaţii O. G. şi A. B., la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.