Domeniu:
Infracţiuni (Infractiunea de influenţare a declaraţiilor prev. de art. 272 alin. 1 Cod penal).
Faptele inculpatului de a pătrunde fără drept şi fără acordul persoanei vătămate în camera de cămin unde aceasta locuia, având în mână un cuţit de bucătărie, şi de a o ameninţa, cerându-i să-şi retragă plângerea depusă la poliţie, după care a lovit-o pe aceasta cu palma în zona feţei, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de trei-patru zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 Cod penal şi ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor prev. de art. 272 alin. 1 Cod penal.
Prin actele de violenţă şi de ameninţare exercitate asupra persoanei vătămate, inculpatul a încercat să o determine pe aceasta să îşi retragă declaraţiile date la poliţie în legătură cu faptele sesizate de aceasta, iar nu pur şi simplu în scopul de a se răzbuna pentru plângerile formulate, fiind realizat un şantaj, însă dat fiind scopul specific, infracţiunea a fost incriminată de legea penală nouă, ca infracţiune de sine stătătoare împotriva înfăptuirii justiţiei.
(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI, SECŢIA A II-A PENALĂ, DECIZIA Nr. 811/A din data de 02.06.2015, Dosar nr. 5015/303/2014 )
Prin sentinţa penală nr.595 din 27.11.2014, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de şedinţă din 23.01.2015, s-a dispus condamnarea inculpatului H.A. astfel:
-la pedeapsa de 100 zile amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind de 50 lei, rezultând amenda în cuantum de 5.000 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe (faptă din 5.03.2014) prev. de art. 193 alin. 1 Cod penal rap. la art. 61 alin. 4 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal rap. la art. 76 alin. 1 Cod penal;
– la pedeapsa de 100 zile amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind de 50 lei, rezultând amenda în cuantum de 5.000 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare (faptă din 5.03.2014), prev. de art. 206 alin. 1 Cod penal rap. la art. 61 alin. 4 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal rap. la art. 76 alin. 1 Cod penal;
– 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată (faptă din 23.03.2014) prev. de art. 233 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi 2 ani pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal, exercitarea acestor drepturi fiindu-i interzisă şi cu titlu de pedeapsă accesorie;
– la pedeapsa de 130 zile amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind de 50 lei, rezultând amenda în cuantum de 6.500 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu (faptă din 30/31.03.2014), prev. de art. 224 alin. 1, 2 Cod penal rap. la art. 61 alin. 4 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal rap. la art. 76 alin. 1 Cod penal;
– 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei (faptă din 30/31.03.2014), prev. de art. 274 Cod penal rap. la art. 207 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, şi 2 ani pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal, exercitarea acestor drepturi fiindu-i interzisă şi cu titlu de pedeapsă accesorie;
– 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată (faptă din 31.03/1.04.2014) prev. de art. 233 Cod penal rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi 2 ani pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal, exercitarea acestor drepturi fiindu-i interzisă şi cu titlu de pedeapsă accesorie;
– la pedeapsa de 130 zile amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind de 50 lei, rezultând amenda în cuantum de 6.500 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu (faptă din 31.03/1.04.2014), prev. de art. 224 alin. 1, 2 Cod penal rap. la art. 61 alin. 4 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal rap. la art. 76 alin. 1 Cod penal.
S-a dispus totodată, achitarea inculpatului H.A. pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. 1 Cod penal (faptă din 30/31.03.2014).
În baza art. 38 alin. 1 Cod penal rap. la art. 39 alin. 1 lit. e, b, c, Cod penal au fost contopite pedepsele cu închisoarea aplicate, la pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare adăugându-se un spor de 1 an închisoare, rezultând pedeapsa de 3 ani închisoare, respectiv pedepsele cu amenda aplicate prin prezenta sentinţă, la pedeapsa cea mai grea de 130 zile amendă (cuantumul unei zile amendă fiind de 50 de lei), adăugându-se un spor de 110 zile amendă (cuantumul unei zile amendă fiind de 50 de lei), rezultând pedeapsa de 240 zile amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 50 de lei, amenda penală fiind în cuantum de 12.000 lei, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare la care se adaugă pedeapsa amenzii penale de 12.000 lei.
În baza art. 91 alin. 1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii şi a pedepsei amenzii sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti pe o perioadă de 2 ani, termen de încercare, stabilit potrivit art. 92 Cod penal, fiind instituite în sarcina acestuia măsurile de supraveghere obligatorii, dar şi obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, pe durata termenului de încercare şi de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 100 de zile, în cadrul Fundaţiei pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare sau în cadrul Administraţiei Domeniului Public sector 6 Bucureşti.
S-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.
Au fost contopite pedepsele complementare aplicate, fiindu-i aplicată pedeapsa cea mai grea a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă O.C. sau de a se apropia de aceasta, prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi o Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal, dar şi pedepsele accesorii potrivit art. 45 alin. 5 Cod penal rap. la art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal.
În baza art. 241 alin. 1 lit. b Cod procedură penală s-a constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpat.
S-a constatat că inculpatul a fost cercetat în stare de reţinere şi arest preventiv de la data 01.04.2014 la data de 27.06.2014.
În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 25 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 1357 C.civ., a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă O.C. şi a fost obligat inculpatul la despăgubiri materiale către partea civilă în cuantum de 6.942 lei şi despăgubiri morale în cuantum de 5000 lei .
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 2.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în noaptea de 05.03.2014, în jurul orei 04:00, în timp ce se afla pe scările principale dintre etajul unu şi parter ale căminului studenţesc P27 din Complexul Studenţesc , situat în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. , sector 6, inculpatul H.A. a îmbrâncit-o pe persoana vătămată O.C. şi i-a dat o palmă peste faţă, după care a prins-o de haine în zona gâtului, a ridicat-o de la pământ şi apoi a trântit-o de sol, iar când aceasta era căzută la pământ a început din nou să o lovească în mod repetat cu picioarele în corp şi a ameninţat-o că o va omorî.
Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele probe: declaraţiile persoanei vătămate şi declaraţiile martorilor M.D.E., P.G.C., N.F. şi P.M.I..
Persoana vătămată O.C. a declarat că, în data de 05.03.2014, în jurul orei 04:00, inculpatul H.D. a venit în camera sa de reşedinţă, fiind în stare de ebrietate. A bătut la uşă până a trezit-o din somn, 1-a invitat în cameră şi a purtat o discuţie civilizată cu el, până când aceasta i-a cerut să o lase să se odihnească, moment în care inculpatul a început să ţipe la ea şi să-i invoce diferite motive de gelozie. Observând starea în care se afla, persoana vătămată a insistat ca inculpatul să plece, fapt ce 1-a deranjat şi mai tare, devenind foarte agresiv.
După ce persoana vătămată a ieşit pe hol pentru a ruga o colegă să sune la poliţie, inculpatul H.D. a ieşit pe hol şi a fugit după aceasta până în dreptul scărilor, loc în care se afla şi martora M.D.E., care a încercat să-1 calmeze, dar inculpatul a devenit şi mai agresiv, a apucat-o de haine şi a trântit-o la pământ. în aceste momente, în apărarea persoanei vătămate, a intervenit şi prietena sa P.G.C., dar inculpatul a reuşit să o bruscheze şi să o lovească. Între timp, la faţa locului, a sosit un echipaj de poliţie care a reuşit să aplaneze conflictul.
Declaraţiile persoanei vătămate au fost susţinute de declaraţiile martorilor M.D.E., P.G.C., N.F. şi M.I..
Martora M D E a declarat că în data de 05.03.2014, jurul orei 04:00, în timp ce cobora de la etajul 3 înspre etajul 2 al căminului P27, a văzut-o pe colega sa de cămin O.C., care locuieşte la camera 219, când se afla pe holul etajului 2 şi fugea de fostul ei prieten H.A.. Cunoştea despre acesta că o lovea, o ameninţa şi o jignea în mod frecvent, iar în acel moment a văzut că o fugărea pe scări, C. coborând către etajul 1 al căminului. Martora a mai arătat că a observat când H. a lovit-o pe persoana vătămată cu palma peste faţă, apoi a luat-o cu mâinile de haine, din zona gâtului, a ridicat-o şi a trântit-o practic de sol. În continuare, la etajul unu al căminului a apărut o altă colegă, pe nume P.G.C. şi un băiat, pe nume I., care au fost de faţă când H. a jignit-o pe persoana vătămată şi a ameninţat-o că dacă îi va face probleme la Emigrări, o va tăia şi o va omorî. Ajunşi la parter, în timp ce ele tot încercau să-1 liniştească pe acesta pentru a o lăsa în pace pe persoana vătămată şi pentru a nu o mai lovi, a apărut şi agentul de pază al căminului, căruia i-a relatat cele întâmplate şi care a sunat la firma de securitate. Aceasta, la rândul ei, a contactat organele de poliţie, ce au ajuns în scurt timp la faţa locului şi au găsit asupra inculpatului telefonul mobil marca Iphone 4S care aparţine persoanei vătămate. Martora în cauză mai declară faptul că inculpatul are de cele mai multe ori un comportament violent, o agresează, o jigneşte şi o ameninţă în repetate rânduri pe persoana vătămată, consumând frecvent băuturi alcoolice şi provocând scandal în cămin.
Martora P.G.C. a declarat că în data de 05.03.2014, în jurul orelor 04:00, se afla la etajul 1 al căminului studenţesc P27 din Complexul Studenţesc „”. A observat, la un moment dat, cum persoana vătămată O.C. a coborât, alergând pe scări în picioarele goale şi a rugat-o să sune la poliţie pentru că inculpatul H.A. o agresa. În acelaşi timp a coborât şi inculpatul, care a început să o împingă, a îmbrâncit-o şi i-a dat o palmă peste faţă, apoi a trântit-o pe jos şi a început din nou să o lovească cu picioarele. Inculpatul a lovit-o de două sau trei ori, apoi au intervenit cei prezenţi şi l-au împiedicat să continue agresiunile. în tot acel timp inculpatul H.A. o ameninţa pe persoana vătămată că o va omorî. La scurt timp, la locul agresiunii a venit agentul de pază al căminului şi organele de poliţie, care au aplanat conflictul.
Martorul P.M.I. a arătat că la data comiterii faptelor, în jurul orelor 04:00-05:00, se afla pe holul de la etajul unu al căminului studenţesc menţionat anterior, în faţa camerei nr. 112, împreună cu P.G.C. şi un prieten de-al său, D.C.M., la care venise în vizită. La un moment dat, martorul a observat-o pe persoana vătămată O.C., care cobora scările spre parter, fiind urmată din spate de inculpatul H.A.. În momentul în care cei doi au ajuns în zona dintre etajul unu şi parter, s-au auzit mai multe zgomote şi lovituri. Pentru care, s-a deplasat împreună cu martora P.C. spre locul în care se aflau cei doi, moment în care a observat cum inculpatul a ridicat-o pe persoana vătămată şi a trântit-o de sol. În acel moment martorul a intervenit şi 1-a ţinut pe A. pentru a nu o mai lovi pe persoana vătămată, încercând astfel să aplaneze conflictul, inculpatul o înjura prin cuvinte care nu pot fi reproduse, încercând mereu o lovească. La scurt timp, în zona conflictului a ajuns şi agentul de pază căminului, care a intervenit pentru a aplana conflictul, apelând firma de securitate al cărei angajat era, sosind în scurt timp la faţa locului şi organele de poliţie. Martorul a mai declarat că ştie despre inculpat că este o persoană foarte recalcitrantă, care de cele mai multe ori o jigneşte şi o ameninţă pe persoana vătămată, relaţia lor fiind una foarte tensionată.
Martorul N.F. a declarat că în noaptea respectivă, în jurul orei 04:00, între persoana vătămată O.C. şi inculpatul H.A. a izbucnit un nou conflict, menţionând faptul că cel din urmă, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, o agresează fizic pe persoana vătămată de cele mai multe ori, conflict în care persoana vătămată era din nou agresată de cetăţeanul tunisian, care o înjura şi o ameninţa că o omoară, fiind din nou în stare de ebrietate. Martorul a mai arătat că incidentul s-a petrecut pe holul scărilor de la etajul 1 şi că a văzut când O.C. era bruscată şi agresată de către inculpat. În aceeaşi împrejurare, a văzut-o pe persoana vătămată disperată şi strigând după inculpat să îi dea telefonul mobil, dar acesta a început din nou să o lovească cu palmele peste faţă, motiv pentru care martorul în cauză a intervenit, încercând să-1 facă să înceteze agresiunea. Deoarece nu a reuşit acest lucru, a solicitat echipa de intervenţie a firmei sale, care la scurt timp a apărut la faţa locului şi au chemat lucrătorii de poliţie.
Inculpatul H.A. a declarat că nu a lovit-o pe persoana vătămată cu palmele peste faţă când se certau şi că doar a mai atins-o cu palmele peste faţă în glumă.
Declaraţiile inculpatului au fost înlăturate întrucât sunt vădit nesincere (inculpatul declarând, în esenţă, că o mai atingea în glumă cu palmele peste faţă pe persoana vătămată), fiind contrazise în mod neechivoc de celelalte mijloace de probă administrate.
În data de 23.03.2014, în jurul orei 23:00, în timp ce se afla în faţa căminului P27 din Complexul Studenţesc din Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. , sector 6, inculpatul H.A. a lovit-o cu pumnii şi picioarele pe persoana vătămată O.C., după care a deposedat-o prin violenţă de telefonul mobil marca Iphone 4S şi de cheile de la uşa de cămin, producându-i un prejudiciu în cuantum de 900 lei, situaţie de fapt ce a fost avută în vedere pe baza mijloacelor de probă administrate şi anume declaraţiile persoanei vătămate şi declaraţiile persoanei vătămate şi declaraţiile martorilor S.E.C., P.G.C., M.M., N.I.M. şi A.A..
Persoana vătămată O.C. a declarat că în data de 23.03.2014, în jurul orei 23:00, a ieşit din cămin cu intenţia de a se întâlni cu o prietenă de-a sa, martora S.E.V., pentru a merge în parc. În faţa căminului, s-a întâlnit cu inculpatul H.A., care era într-o stare avansată de ebrietate. Când a vrut să-1 ocolească, acesta a prins-o de mână, a jignit-o şi a lovit-o cu piciorul în zona coapsei stângi, după care a lovit-o cu palmele peste faţă şi a controlat-o în buzunarele de la vestă, de unde i-a sustras telefonul mobil marca Iphone 4S de culoare albă şi cheia de la camera de cămin. Acestea le-a introdus în buzunarul vestei ce o purta, pe care i-a dat-o unui băiat, identificat ulterior ca fiind martorul M.M., care a plecat cu ea în cămin .
Declaraţiile persoanei vătămate s-au coroborat cu declaraţiile martorilor audiaţi.
Martora S.E.V. a declarat că în data de 23.03.2014, în jurul orei 22:00, după ce vorbise la telefon cu prietena sa O.C. pentru a ieşi în oraş, a coborât la maşină în spatele Clubului Princess şi a sunat-o pe C. pentru a vedea dacă este gata. Când i-a răspuns, persoana vătămată i-a precizat să vină la parterul căminului P27, deoarece fostul său prieten, inculpatul H.A., o lovea. Astfel, s-a deplasat în grabă la cămin, iar când s-a apropiat de persoana vătămată, la circa de 8 metri, 1-a văzut pe H. cum o jignea şi înjura pe persoana vătămată, timp în care a îmbrâncit-o şi a lovit-o cu piciorul în zona spatelui şi cu pumnul în zona feţei. Martora a mai arătat că a văzut când inculpatul a smuls telefonul din mâna persoanei vătămate, iar din buzunarul gecii i-a luat cheile de la camera de cămin. În continuare, prietena sa a plecat de lângă H. şi a venit înspre martoră, după care a sunat la poliţie de pe telefonul său, în scurt timp la faţa locului apărând organele de poliţie .
Martora P.G.C. a declarat faptul că în data de 23.03.2014, nu îşi aminteşte exact ora, afară fiind întuneric, în timp ce se afla în faţa căminului P26, a văzut-o pe persoana vătămată O.C. când a coborât din căminul P27, iar pe inculpatul H.A. cum s-a apropiat de ea şi a lovit-o de două ori cu palma sau cu pumnul în zona feţei. În scurt timp, la faţa locului, a apărut poliţia şi a aflat că persoanei vătămate i se sustrăsese telefonul şi cheia de la cameră de către inculpat. Martora a mai arătat că a bănuit că acel telefon se afla în vesta cu care era îmbrăcat inculpatul, deoarece acesta ruga pe toată lumea să o ia şi să nu o mai lase afară. A văzut apoi că vesta a fost luată de un coleg din cămin care, după ce a făcut o tură prin parcarea din faţa căminului îmbrăcat cu vesta, a intrat în cămin.
Cu privire la telefonul sustras persoanei vătămate de către inculpat, martorul M.M. a arătat că în data de 23.03.2014, în jurul orei 23:00, aflându-se în camera unui coleg de cămin de la etajul 3, a fost contactat telefonic de către inculpatul H.A., care i-a solicitat să coboare în faţa căminului studenţesc pentru a-i da o geacă. Când a coborât, inculpatul i-a indicat o geacă ce se afla pe jos şi i-a cerut să o ia şi să o păstreze la el în cameră. În momentul în care acesta a urcat în cameră, în urma sa a venit A. şi i-a arătat un telefon mobil cu carcasă de culoare albă, ale cărui marcă şi model nu le cunoaşte, pe care i 1-a dat martorului şi i-a solicitat să-1 ascundă. Imediat, inculpatul i-a luat telefonul pe care i-1 dăduse şi 1-a introdus în buzunarul de la aceeaşi geacă, pe care apoi a îmbrăcat-o şi a plecat.
Martorul N.I.M. a declarat că în data de 23.03.2014, crede că în jurul orei 23:00, a auzit nişte zgomote provenind din stradă, motiv pentru care a ieşit să vadă ce se întâmplă. În acel moment a putut observa un grup de mai multe persoane, pe care le cunoaşte din vedere ca fiind studenţi din căminele P26 şi P27, care vorbeau despre faptul că inculpatul numitul H.A. i-ar fi sustras prietenei sale, O.C., un telefonul mobil marca Iphone. Martorul a mai declarat că, personal, nu a văzut nimic legat de aceste aspecte, ci doar a auzit studenţii din cămin vorbind. În continuare, observând că scandalul degenera, a sunat la firma de intervenţie, care a ajuns în scurt timp şi a intervenit la faţa locului, dar nu s-a putut aplana conflictul, motiv pentru care au sunat lucrătorii de poliţie. Au sosit şi aceştia în scurt timp, reuşind să aplaneze scandalul, putând observa cum numitul H.A., în momentul în care i s-a solicitat de către poliţişti să-i însoţească la sediul secţiei în vederea audierii, le-a comunicat faptul că dorea să fie lăsat să meargă în camera sa de cămin pentru a-şi duce geaca pe care o ţinea în mână şi o plasă în care avea o minge de fotbal.
Martorul a precizat că personal nu a văzut nimic legat de cele întâmplate ulterior cu telefonul sustras în acea noapte, dar a auzit prin cămin studenţii vorbind între ei că inculpatul l-ar fi distrus, spărgându-1 într-un moment de nervozitate.
Declaraţiile persoanei vătămate au fost susţinute şi de declaraţiile martorei A A, care a arătat că în noaptea de 30/31.03.2014, în jurul orei 00:10, după ce a fost contactată telefonic de către colega sa de facultate O.C., s-a deplasat la camera acesteia, nr. 219, pentru a sta de vorbă. După câteva minute în cameră a intrat H.A., având în mână un cuţit de bucătărie de mari dimensiuni, cu care a început o ameninţe pe C.. În continuare, acesta a scos două pistoale de jucărie care a continuat să o jignească şi să o ameninţe pe C., pe motiv că i-a făcut probleme şi că a aflat tatăl său din T. că au fost depuse plângeri împotriva lui, forţând-o să meargă la poliţie şi să îşi retragă plângerile, iar el îi va înapoia telefonul mobil sustras în data de 23.03.2014.
Totodată, martora A.A. a arătat că 1-a auzit pe inculpatul H,.A. spunându-i persoanei vătămate că telefonul pe care i 1-a sustras este „rezolvat, e undeva bine şi nu o să-1 mai vezi tu”. Martora a mai arătat că a înţeles afirmaţiile inculpatului menţionate anterior, în sensul acesta a distrus telefonul mobil sustras persoanei vătămate O.C..
Inculpatul H.A. a declarat că nu a lovit-o pe persoana vătămată cu palmele peste faţă când se certau, ci că doar a mai atins-o cu palmele peste faţă în glumă, respectiv că nu i-a sustras telefonul .
Declaraţiile inculpatului au fost înlăturate întrucât sunt vădit nesincere, fiind contrazise în mod clar de celelalte mijloace de probă administrate.
În noaptea de 30/31.03.2014, în jurul orei 0030, inculpatul H.A. a pătruns fără drept şi fără acordul persoanei vătămate O.C. în camera acesteia de reşedinţă nr. 219, cămin P27, Complexul Studenţesc situat în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 10, sector 6, având în mână un cuţit de bucătărie, iar la mijloc două pistoale din plastic, cu care a ameninţat-o pe persoana vătămată, cerându-i să-şi retragă plângerea depusă la poliţie. În continuare, inculpatul a lovit-o cu palma în zona feţei, a trântit-o la pământ şi i-a pus cuţitul în zona gâtului, ameninţând-o cu moartea, după care a zgâriat-o cu cuţitul în zona gâtului şi a mâinilor, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de trei-patru zile de îngrijiri medicale.
Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declaraţiile persoanei vătămate, declaraţiile martorei A A şi certificatul medico-legal.
Persoana vătămată O.C. a declarat că în noaptea de 30/31.03.2014, în jurul orei 0030, în timp ce se afla în camera sa de cămin cu o colegă de facultate, martora A.A., în cameră a venit inculpatul H.A., care a intrat fără să bată la uşă şi fără a avea acordul său sau al colegei de cămin. Acesta avea în mână un cuţit de bucătărie de aproximativ 20 cm, iar la mijloc purta două pistoale cu bile din plastic. În continuare, inculpatul s-a apropiat de persoana vătămată, având cuţitul în mână şi a ameninţat-o că o va tăia dacă nu-şi va retrage plângerile depuse la poliţie. Aflându-se în stare de ebrietate şi fluturând cuţitul prin faţa lor, cele două s-au panicat, cunoscând faptul că acesta era şi consumator de droguri, inculpatul le-a ameninţat pe persoana vătămată şi pe martoră că le va omorî dacă vor părăsi camera. Le-a închis apoi telefoanele amândurora, persoanei vătămate continuând a-i reproşa că i-a creat probleme cu plângerile depuse, după care a venit la aceasta şi i-a pus cuţitul la gât, ameninţând-o din nou că o va omorî.
Persoana vătămată a mai arătat că împreună cu colega sa i-au spus inculpatului că îi vor rezolva problema pentru a putea să-1 calmeze, după care inculpatul H.A. a tăiat-o pe aceasta în zona gâtului în momentul în care a retras cuţitul şi pe ambele mâini când aceasta a încercat să se apere. În tot acest timp a ameninţat-o şi pe colega sa, care a reuşit să fugă la un moment dat, spunându-i că îi va face rău dacă va suna la poliţie. Persoana vătămată a precizat că inculpatul a afirmat că o să plătească trei băieţi pentru a depune declaraţii în favoarea sa, că va avea grijă de ea şi că o să-i creeze probleme. În final, persoana vătămată a arătat că îi este foarte frică de inculpat, fiindu-i teamă să mai locuiască în camera sa din cămin.
Declaraţiile persoanei vătămate au fost susţinute şi de declaraţiile martorei A A, care a declarat în noaptea de 30/31.03.2014, în jurul orei 0010, după ce a fost contactată telefonic de către colega sa de facultate O.C., s-a deplasat la camera acesteia, 219, pentru a sta de vorbă. După câteva minute în cameră a intrat inculpatul H.A., având în mână un cuţit de bucătărie de mari dimensiuni, care a început să o ameninţe pe C.. În continuare, acesta a scos două pistoale de jucărie cu care a continuat să o jignească şi să o ameninţe pe persoana vătămată, pe motiv că i-a făcut probleme şi că a aflat tatăl său din T.că au fost depuse plângeri împotriva lui, forţând-o să meargă la poliţie şi să îşi retragă plângerile, iar el îi va înapoia telefonul mobil sustras în data de 23.03.2014. Martora declară faptul că a ameninţat-o şi pe aceasta pentru a nu suna la poliţie, afirmând că o va omorî, creându-i astfel o stare de frică, atât mai mult deoarece avea acel cuţit în mână, cu care a zgâriat-o pe C. în zona gâtului şi a mâinii, fiind foarte agitat şi nervos. A mai declarat, de asemenea, faptul că inculpatul a ameninţat-o pe persoana vătămată cu moartea, exercitând presiuni asupra acesteia pentru a o determina să meargă la poliţie şi să-şi retragă plângerile depuse.
Din certificatul medico-legal nr. Al/2835/2014, eliberat de Institutul Naţional de Medicină L “Mina Minovici” Bucureşti, a reieşit că persoana vătămată O.C. prezintă excoriaţii cervicale şi la membrele superioare, care au putut fi produse la data de 31.03.2014 prin zgâriere cu corp dur cu margini şi/sau vârf ascuţit, posibil corpul delict incriminat – cuţit şi necesită un număr de trei-patru zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul H.A. nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, declarând că în noaptea de 30/31.03.2014 a fost în camera de cămin a fostei sale prietene O.C., a intrat cu acordul acesteia şi au stat de vorbă, în acel moment fiind de faţă şi o altă persoană de sex feminin (fiind vorba de martora A A). Aceasta din urmă a ieşit la un moment dat din cameră şi i-a lăsat singuri, motiv pentru care nu-şi explică de ce această persoană nu a sunat la poliţie, dacă ar fi agresat-o în vreun fel pe prietena sa. După un timp, inculpatul a plecat în camera sa, întorcându-se apoi în camera persoanei vătămate, timp în care aceasta ar fi putut anunţa poliţia dacă ar fi agresat-o. În acea noapte a rămas la prietena sa şi au dormit împreună până a doua zi la ora 1400, iar dimineaţa la ora 0600 a venit şi colega de cameră P.C., care i-a văzut că dormeau împreună.
Inculpatul a mai declarat că a avut discuţii cu persoana vătămată pentru a-şi retrage plângerea, dar că nu a ameninţat-o şi că aceasta i-a spus că a aflat că nu îşi poate retrage plângerea, motiv pentru care inculpatul i-a comunicat că, dacă e nevoie, va plăti el un avocat care să o ajute cu acest aspect. Inculpatul nu a recunoscut faptul că a intrat în camera prietenei sale cu un cuţit sau două pistoale de plastic, declarând că a avut asupra sa doar un pistol din plastic cu apă, cu care ei se jucau. A mai precizat faptul că zgârietura din zona gâtului persoanei vătămată este posibil să se fi produs în timp ce s-au jucat sau chiar ca aceasta să şi-o fi făcut-o singură. În final, inculpatul a arătat că nu crede că zgârietura din zona gâtului persoanei vătămată a fost produsă cu un cuţit.
Declaraţiile inculpatului H.A. au fost înlăturate întrucât sunt vădit nesincere (inculpatul declară, în esenţă, că s-a jucat cu persoana vătămată şi, astfel, s-au produs leziunile suferite de persoana vătămată), fiind contrazise fără putinţă de tăgadă de celelalte mijloace de probă administrate.
În noaptea de 31.03/01.04.2014, în jurul orei 0030, inculpatul H.A. a pătruns în camera de reşedinţă a persoanei vătămate O.C., nr., cămin P, Complexul Studenţesc , situat în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr, sector 6, i-a sustras acesteia prin violenţă şi ameninţare, cartela SIM cu nr. de apel din telefonul marca Blackberry, cu seria IMEI 3, refuzând ulterior să părăsească această cameră la solicitarea expresă a persoanei vătămate.
Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declaraţiile persoanei vătămate, respectiv declaraţiile martorelor A.A. şi P.G.C..
Persoana vătămată O.C. a arătat că în seara zilei de 31.03-01.04.2014, în jurul orei 2200, s-a întâlnit din nou cu inculpatul H.A., care a întrebat-o ce a rezolvat cu poliţia, deoarece vroia să rezolve problema plângerilor depuse. După aproximativ o jumătate de oră, H. a bătut la uşa de acces în camera de reşedinţă a persoanei vătămate, aceasta i-a permis accesul în cameră şi au discutat despre ora când vor merge la poliţie, după care a părăsit camera. După o altă jumătate de oră inculpatul a revenit, fiind nervos deoarece aflase că persoana vătămată fusese din nou la poliţie şi dăduse declaraţii cu privire la cele întâmplate în seara precedentă. În cameră a venit şi martora P.G.C., inculpatul încercând să o convingă pe aceasta din urmă să părăsească camera, deoarece dorea să vorbească doar cu C. şi cu A. C. a refuzat, iar acesta s-a enervat, cele trei spunându-i să iasă din cameră şi să se calmeze, întrucât le era teamă.
Persoana vătămată a mai arătat că inculpatul H.A. a părăsit camera, în ciuda insistenţelor sale şi, nervos fiind, i-a luat telefonul mobil marca Blackberry, aflat pe masă, şi 1-a pus în buzunar. La cererea persoanei vătămate de a-i restitui telefonul, inculpatul a împins-o şi îmbrâncit-o, refuzând să i-1 înapoieze. În continuare, inculpatul a aruncat, într-un final, telefonul pe masă şi a scos din acesta cartela SIM, pe care a luat-o, a continuat să o ameninţe pe persoana vătămată, după care a părăsit camera, Ulterior, din cauza stării de temere provocată de acţiunile inculpatului, persoana vătămată a plecat împreună cu martora A A la aceasta în cameră, la etajul . După o jumătate de oră, inculpatul a venit în dreptul uşii de acces în camera martorei A.A. şi a început să bată cu picioarele şi cu pumnii în uşă, continuând ameninţările. De acolo a putut suna la poliţie, iar un echipaj de poliţie a ajuns în scurt timp la faţa locului.
Declaraţiile persoanei vătămate au fost susţinute şi de declaraţiile martorei P.G.C., care a arătat că în noaptea de 31.03/01.04.2014, în jurul orei 2340, a fost chemată de martora A.A., colegă de cămin, să vină în cameră, la insistenţele lui H., pentru a confirma faptul că acesta a stat de vorbă cu poliţia în faţa căminului. Martora s-a deplasat în cameră, a confirmat cele spuse de inculpat, după care a observat faptul că inculpatul H.A. discuta cu persoana vătămată O.C. în legătură cu problema privind dosarul penal în care acesta era cercetat, dorind să afle cine a dat declaraţii cu privire la faptul că acesta a tăiat-o cu cuţitul cu o seară în urmă. Deşi îi spunea lui H. să termine şi să coboare împreună, el insista să plece doar aceasta. Martora nu a plecat şi, astfel, a văzut cum inculpatul a pus telefonul mobil al C. pe masă şi a sustras cartela SIM din acesta, împingând-o apoi pe persoana vătămată spre geam. Ulterior, martora a reuşit să-1 scoată afară din cameră. Aceasta a declarat că nu cunoaşte ceea ce s-a întâmplat mai departe.
Declaraţiile persoanei vătămate şi ale martorei P.G.C. au fost susţinute şi de declaraţiile martorei A A, care a declarat că în seara zilei de 31.03/01.04.2014, în jurul orei 2330, în timp ce se afla în camera persoanei vătămate O.C., inculpatul H.A. a intrat în cameră, având un comportament agresiv, le-a întrebat care dintre ele a sesizat organele de poliţie şi de unde cunoşteau lucrătorii de poliţie că acesta a tăiat-o cu cuţitul pe persoana vătămată în zona gâtului. În timp ce acesta se afla în cameră, i-a cerut să o cheme pe P.G.C., care locuia la camera 219, pentru a le confirma că lucrătorii de poliţie au discutat cu acesta în faţa căminului. În timp ce P.G.C. a ajuns în cameră, H.A. i-a luat C. telefonul mobil şi a intenţionat să plece, însă, la intervenţia lor de a-i înapoia bunul, inculpatul a scos cartela SIM din telefon şi i-a luat-o, apoi i-a aruncat telefonul pe masă, a împins-o pe persoana vătămată înspre fereastră, a ameninţat-o că o va omorî dacă va sesiza fapta la poliţie.
Martora a mai arătat că, deşi inculpatul nu vroia să părăsească camera, totuşi martora P.G.C. a reuşit să-1 tragă afară din cameră. În continuare, C. a rugat-o să-i permită să meargă să doarmă la ea, motivând că-i era frică să rămână în cameră. Martora a înţeles faptul că acesteia că îi era teamă ca inculpatul să nu revină şi să o lovească. În aceeaşi noapte, în jurul orelor 0l00, inculpatul H.A. a contactat-o telefonic şi i-a cerut să-i transmită C. să coboare în faţa căminului pentru a-i înmâna cartela. Refuzându-1, acesta a venit în scurt timp la camera sa de cămin, numărul 427, a bătut în uşă, apoi a lovit cu picioarele şi cu pumnii în aceasta, întrucât a văzut că era încuiată şi nu putea pătrunde în interior. În timpul loviturilor aplicate, având în vedere că uşa era confecţionată din metal, inculpatul a spart vizorul şi a ameninţat-o cu acte de violenţă, spunându-i că o va arunca pe geam. Între timp, persoana vătămată a sunat de pe telefonul martorei la numărul de urgenţă 112, moment în care la faţa locului a apărut un echipaj de poliţie.
Inculpatul H.A. nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, declarând că în noaptea de 31.03/01.04.2014 persoana vătămată 1-a chemat la ea în cameră pentru a sta de vorbă despre cum pot rezolva cu plângerea depusă la organele de poliţie, după care a coborât şi s-a întors apoi să-i ducă acesteia o cartelă SIM ce se afla la el, a bătut la uşă, iar martora A.A. a chemat organele de poliţie. A mai precizat că aceste fapte s-au petrecut în camera 427 a martorei A A, fără a le ameninţa în vreun fel pe acestea, după care în scurt timp un echipaj de poliţie, sosit la faţa locului, 1-a condus la sediul unităţii de poliţie. A mai declarat că nu a lovit-o pe persoana vătămată O.C. şi că în momentul în care lucrătorii de poliţie i-au pus în vedere să o lase în pace pe aceasta şi să-i restituie telefonul, s-a conformat. A mai precizat că nu a lovit-o niciodată pe persoana vătămată când se certau, şi doar a mai atins-o palmele peste faţă, în glumă. A declarat că nu a luat vreodată telefonul mobil şi cheile de la camera persoanei vătămate, fără acordul acesteia.
Declaraţiile inculpatului H.A. au fost înlăturate întrucât sunt vădit nesincere (inculpatul declară, în esenţă, că s-a jucat cu persoana vătămată şi, astfel, s-au produs leziunile suferite de persoana vătămată), fiind contrazise fără de celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Instanţa de fond a constatat că, în drept:
1. Faptele inculpatului H.A., care în noaptea de 05.03.2014, în jurul orei 0400, în timp ce se afla pe scările principale dintre etajul unu şi parter ale căminului studenţesc P27 din Complexul Studenţesc „”, situat în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. , sector 6, cu intenţie, a îmbrâncit-o pe persoana vătămată O.C. şi i-a dat o palmă peste faţă, după care a prins-o de haine în zona gâtului, a ridicat-o de la pământ şi apoi a trântit-o de sol, iar când aceasta era căzută la pământ a început din nou să o lovească în mod repetat cu picioarele în corp şi a ameninţat-o că o va omorî, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, respectiv ameninţare prev. de art. 193 alin. 1 şi art. 206 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b şi art. 38 alin. 1 Cod penal.
2. Fapta inculpatului H.A., care în data de 23.03.2014, în jurul orei 2300, în timp ce se afla în faţa căminului Pdin Complexul Studenţesc din Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr., sector 6, cu intenţie, a lovit-o cu pumnii şi picioarele pe persoana vătămată O.C., după care a deposedat-o prin violenţă de telefonul mobil marca Iphone 4S şi de cheile de la uşa de cămin, producându-i un prejudiciu în cuantum de 900 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b C.pen..
3. Faptele inculpatului H.A., care în noaptea de 30/31.03.2014, în jurul orei 0030, cu intenţie, a pătruns fără drept şi fără acordul persoanei vătămate O.C. în camera acesteia de reşedinţă nr. , cămin P, Complexul Studenţesc situat în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. , sector 6, având în mână un cuţit de bucătărie, iar la mijloc două pistoale din plastic, a ameninţat-o pe persoana vătămată, cerându-i să-şi retragă plângerea depusă la poliţie, după care a lovit-o pe aceasta cu palma în zona feţei, a trântit-o la pământ şi i-a pus cuţitul în zona gâtului, ameninţând-o cu moartea, apoi a zgâriat-o cu cuţitul în zona gâtului şi a mâinilor, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de trei-patru zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 C.pen., şi răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei, prev. de art. 274 rap. la art. 207 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b şi art. 38 alin. 1 C.pen.
În ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj, prev. de art. 207 alin.1 Cod penal, instanţa reţine că, privitor la faptele săvârşite în noaptea de 30/31.03.2014, în sarcina inculpatului H.A. a fost reţinută şi această infracţiune, constând în aceea că inculpatul a ameninţat-o pe persoana vătămată, cerându-i să-şi retragă plângerea depusă la poliţie, după care a lovit-o pe aceasta cu palma în zona feţei, a trântit-o la pământ şi i-a pus cuţitul în zona gâtului, ameninţând-o cu moartea, apoi a zgâriat-o cu cuţitul în zona gâtului şi a mâinilor, cauzându-i leziuni traumatice.
Întrucât, infracţiunea de şantaj nu poate avea o existenţă de sine stătătoare faţă de infracţiunea de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei, această din urmă acţiune absorbind în mod natural infracţiunea de şantaj, în cauză s-a dispus achitarea faţă de inculpatul H.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 Cod penal.
4. Fapta inculpatului H.A., care, în noaptea de 03/01.04.2014, în jurul orei 0030, cu intenţie a pătruns în camera de reşedinţă a persoanei vătămate O.C., nr. 219, cămin P27, complexul Studenţesc „”, situat în Bucureşti, Splaiul Independenţei, , sector 6, i-a sustras acesteia prin violenţă şi ameninţare, cartela A cu nr. de apel din telefonul marca Blackberry, cu seria EI 881849, refuzând ulterior să părăsească această cameră la solicitarea expresă a persoanei vătămate, întruneşte elementele constitutive infracţiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b C.pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului H.A., instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.74 C. pen. şi anume gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială/ incidenţa circumstanţelor atenuante sau agravante.
În ceea ce priveşte cele două infracţiuni de tâlhărie calificată, instanţa a apreciat că acestea nu prezintă o gravitate însemnată, raportat la circumstanţele în care au fost comise. S-a reţinut că cele două infracţiuni nu au fost comise pentru satisfacerea unor nevoi materiale, ci din cauza unor neînţelegeri între inculpat şi persoana vătămată (ce au avut o relaţie de prietenie de aproximativ 2 ani) şi din intenţia inculpatului de a o determina pe persoana vătămată să aibă o anumită conduită (de a relua relaţia de prietenie). De altfel, cartela SIM, luată în noaptea de 31.03/01.04.2014, este un bun de o mică valoare patrimonială, inculpatul intenţionând să verifice numerele de apel stocate/ accesate de persoana vătămată.
În ceea ce priveşte infracţiunea de lovire sau alte violenţe, din data de 05.03.2014 instanţa a avut în vedere consecinţele concrete asupra stării de sănătate a părţii civile, care nu a prezentat acte medicale sau un certificat medico-legal din care să rezulte leziunile suferite şi eventualul tratament medical urmat.
Cu privire la infracţiunile de violare de domiciliu şi răzbunare pentru ajutor dat justiţiei, instanţa a reţinut gravitatea concretă a acestora, determinată de scopul urmărit de inculpat de a exercita presiuni asupra părţii civile, pentru a o determina pe aceasta să-şi retragă acuzaţiile împotriva ei sau de a da declaraţii neconforme cu realitatea pentru a nu fi cercetat şi condamnat în prezenta cauză.
Cu privire la persoana inculpatului, instanţa a avut în vedere faptul că a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, acesta nerecunoscând săvârşirea faptelor, precum şi faptul că are o vârstă tânără (27 ani), studii superioare, masterand, profesia inginer, nu este căsătorit şi nu are copii, este integrat social, precum şi faptul că nu are antecedente penale. Totodată, afirmaţiile martorilor că inculpatul a mai produs scandaluri în cămin nu pot fi avute în vedere, deoarece sunt prea vagi/imprecise pentru a caracteriza conduita generală a inculpatului, iar pe de altă parte, nu au fost constatate nemijlocit de martori, ci cunoscute de la persoane nedeterminate.
Instanţa de fond a aplicat inculpatului şi pedepsele complementare şi accesorii, potrivit art. 67 alin. 1 C.pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa a constatat că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Sub acest aspect, instanţa a reţinut că natura şi gravitatea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată comisă de inculpat, astfel cum aceasta a fost detaliată mai sus, conduc la concluzia nedemnităţii în participarea şi organizarea comunităţii din care face parte, deci la nedemnitatea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă O.C. sau de a se apropia de aceasta, pe o perioadă de 2 ani., prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal.
Natura faptelor săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei.
În ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunilor săvârşite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i s-a interzis inculpatului exerciţiul acestui drept.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanţa de fond a constatat că, pe parcursul procesului penal, persoana vătămată O.C. s-a constituit parte civilă cu suma de 6 942 lei, astfel: 5.592 lei, reprezentând diferenţa dintre contravaloarea contractului de închiriere din data de 01.05.2014, încheiat cu persoana fizică D.A., pe o perioadă de un an de zile şi valoarea chiriei pe care persoana vătămată o achita la cămin pe un an de zile, 450 lei reprezentând contravaloarea celor 9 şedinţe de consiliere psihologică efectuate de către persoana vătămată şi suma de 900 lei, reprezentând contravaloarea telefonului mobil sustras şi că prejudiciile au fost dovedite de partea civilă, motiv pentru care au fost admise.
În ceea ce priveşte prejudiciul moral suferit de partea civilă, instanţa a reţinut că aceasta a avut parte de suferinţe psihice şi emoţionale în urma acţiunilor de violenţă şi ameninţare săvârşite de inculpat, manifestând în acest sens un dezechilibru emoţional, caracterizat prin stări de agitaţie, dispoziţie tristă şi izolare faţă de cei din jurul său, acestea rezultând din necesitatea de a fi consiliată de un psiholog, dar şi din raportul de evaluare psihologică ataşat.
S-a mai reţinut că suferinţele cauzate părţii civile nu au fost grave, putând fi depăşite într-o perioadă de timp scurtă, astfel că instanţa a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă cu privire la prejudiciul moral.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi partea civilă O.C..
Parchetul a criticat sentinţa sub aspectul legalităţii soluţiei de achitare, arătând în esenţă că în raport de considerentele expuse se impunea schimbarea încadrării juridice, iar nu achitarea, dar şi sub aspectul legalităţii şi temeiniciei circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului şi a pedepsei aplicate pentru infracţiunea de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei, pedeapsa fiind prea blândă în opinia Ministerului Public.
S-a mai arătat că instanţa a omis să dispună confiscarea specială a contravalorii cuţitului de bucătărie şi a celor două pistoale cu bile folosite la săvârşirea faptelor din data de 30./31.03.2014 şi omisiunea de a menţiona o distanţă în legătură cu obligaţia de a nu se apropia de persoana vătămată.
La dosarul cauzei a fost înregistrată la 9.03.2015, cererea părţii civile de retragere a apelului, cerere ce a fost transmisă prin fax şi aflată la fila 44, Curtea însă nu poate avea în vedere această retragere dat fiind că nu a fost formulată personal de parte şi nici prin înscris autentic.
Analizând sentinţa penală atacată, prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea apreciază apelul declarat de Parchet ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Se reţine că inculpatul H.A. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 1 C.pen., a două infracţiuni de ameninţare prev. de art. 206 alin. 1 C.pen., a două infracţiuni de tâlhărie calificată prev. de art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d C.pen., respectiv prev. de art. 233 C.pen. rap. la art. 234 alin. 1 lit. d şi f C.pen., a unei infracţiuni de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 C.pen., a unei infracţiuni de şantaj prev. de art. 207 alin. 1 C.pen. şi a unei infracţiuni de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei prev. de art. 274 rap. la art. 207 alin. 1 C.pen.
Astfel, prin rechizitoriul nr.3797/P/2014 din data de 28.04.2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti au fost reţinute în fapt următoarele:
1. În noaptea de 05.03.2014, inculpatul H.A. în timp ce se afla pe scările principale dintre etajul unu şi parter ale căminului studenţesc P din Complexul Studenţesc , a îmbrâncit-o pe persoana vătămată O.C. şi i-a dat o palmă peste faţă, după care a prins-o de haine în zona gâtului, a ridicat-o de la pământ şi apoi a trântit-o de sol, iar când aceasta era căzută la pământ a început din nou să o lovească în mod repetat cu picioarele în corp şi a ameninţat-o că o va omorî.
2. În data de 23.03.2014, în jurul orei 2300, inculpatul H.A. în timp ce se afla în faţa căminului P din Complexul Studenţesc, a lovit-o cu pumnii şi picioarele pe persoana vătămată O.C., după care a deposedat-o prin violenţă de telefonul mobil marca Iphone 4S şi de cheile de la uşa de cămin.
3. În noaptea de 30/31.03.2014, în jurul orei 0030, inculpatul H.A. cu intenţie, a pătruns fără drept şi fără acordul persoanei vătămate O.C. în camera de cămin în care aceasta locuia având în mână un cuţit de bucătărie, iar la mijloc două pistoale din plastic, a ameninţat-o pe persoana vătămată, cerându-i să-şi retragă plângerea depusă la poliţie, după care a lovit-o pe aceasta cu palma în zona feţei, a trântit-o la pământ şi i-a pus cuţitul în zona gâtului, ameninţând-o cu moartea, apoi a zgâriat-o cu cuţitul în zona gâtului şi a mâinilor, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de trei-patru zile de îngrijiri medicale.
4. În noaptea de 03/01.04.2014, în jurul orei 0030, inculpatul H.A. a pătruns în camera de cămin în care locuia persoana vătămată O.C. şi i-a sustras acesteia prin violenţă şi ameninţare, cartela A cu nr. de apel din telefonul marca Blackberry, cu seria EI 9881849, refuzând ulterior să părăsească această cameră la solicitarea expresă a persoanei vătămate.
Curtea constată că prima instanţă a dat dovadă de rol activ în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor cauzei pe bază de probe, efectuând o cercetare judecătorească completă, menită să garanteze aflarea adevărului judiciar, a analizat coroborat şi exhaustiv probele administrate şi a stabilit în mod corect situaţia de fapt.
Procedând la reevaluarea materialului probator administrat în cauză, Curtea apreciază în consens cu prima instanţă ca fiind dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul a comis faptele de care este acuzat, declaraţiile persoanei vătămate fiind confirmate sub toate aspectele de martorii oculari audiaţi. De altfel, inculpatul recunoaşte faptul că la datele respective s-a întâlnit cu persoana vătămată, cât şi faptul că între cei doi au existat neînţelegeri, însă minimalizează violenţele comise asupra acesteia, arătând că „a atins-o cu palma peste faţă în joacă”, susţinerile sale fiind însă în contradicţie cu materialul probator şi prin urmare, în mod just înlăturate de prima instanţă, situaţia de fapt, nefiind contestată în apel.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor, Curtea remarcă în prealabil caracterul just al criticii formulate de parchet în apel în sensul că deşi prima instanţă a menţionat că infracţiunea de şantaj prev. de art. 207 al. 1 Cod penal, reţinută în legătură cu faptele din noaptea de 30/31.03.2014, nu poate avea o existenţă de sine stătătoare, fiind absorbită în mod natural de infracţiunea de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei, cu alte cuvinte că fapta a fost greşit încadrată de procuror, a dispus în mod eronat achitarea, deşi fapta în materialitatea sa există şi a fost comisă de inculpat cu vinovăţie, situaţie în raport de care erau incidente dispoziţiile art. 386 Cod procedură penală.
Pe de altă parte, fapta inculpatului H.A. de a pătrunde fără drept şi fără acordul persoanei vătămate O.C. în camera de cămin unde aceasta locuia, având în mână un cuţit de bucătărie, iar la mijloc două pistoale din plastic şi de a o ameninţa, cerându-i să-şi retragă plângerea depusă la poliţie, după care a lovit-o pe aceasta cu palma în zona feţei, a trântit-o la pământ şi i-a pus cuţitul în zona gâtului, ameninţând-o cu moartea, apoi a zgâriat-o cu cuţitul în zona gâtului şi a mâinilor, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de trei-patru zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 Cod penal şi ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor prev. de art. 272 alin. 1 Cod penal.
Astfel, se constată că prin actele de violenţă şi de ameninţare exercitate asupra persoanei vătămate, inculpatul a încercat să o determine pe aceasta să îşi retragă declaraţiile date la poliţie în legătură cu faptele sesizate de aceasta, iar nu pur şi simplu în scopul de a se răzbuna pentru plângerile formulate, fiind realizat un şantaj, însă dat fiind scopul specific, infracţiunea a fost incriminată de legea penală nouă, ca infracţiune de sine stătătoare împotriva înfăptuirii justiţiei.
Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, Curtea apreciază că instanţa de fond a evaluat doar parţial particularităţile cauzei şi gravitatea extremă a faptelor comise, reţinând în mod eronat în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante.
Relevant în sensul criticilor parchetului este perseverenţa cu care inculpatul a acţionat, evidenţiată de numeroasele lovituri aplicate victimei şi atitudinea repetat violentă a inculpatului faţă de victimă, aceasta fiind practic, hărţuită de inculpat după ce a intenţionat să pună capăt relaţiei pe care cei doi o aveau, ceea ce denotă un potenţial criminogen extrem de ridicat al inculpatului. De altfel, edificatoare este uşurinţa cu care inculpatul a exercitat violenţele folosind inclusiv un cuţit, deşi se aflau şi alte persoane de faţă şi lipsa oricărei ulterioare căinţe, aspect ce reiese din minimalizarea acţiunilor sale şi justificările pe care acesta le-a oferit, elemente ce trebuie să se reflecte în mod corespunzător în pedepsele aplicate.
Reevaluând în aceste coordonate circumstanţele cauzei, Curtea constată necesitatea reindividualizării pedepselor aplicate inculpatului pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, cu excepţia infracţiunilor de tâlhărie. Din această perspectivă, Curtea notează că circumstanţele reale şi personale relevate în cele ce preced denotă o periculozitate sporită a persoanei inculpatului şi reclamă aplicarea unei pedepse corespunzătoare, în cauză nefiind justificată reţinerea de circumstanţe atenuante.
În ceea ce priveşte infracţiunile de tâlhărie, Curtea consideră că în raport de prejudiciul minim cauzat persoanei vătămate, cât şi faptul că mobilul acestora a fost de a o constrânge pe aceasta la o anumită conduită, iar nu de a-i cauza prejudicii materiale, pe care inculpatul nu le-a urmărit, deşi este indubitabil că a acceptat producerea lor, fiind corect reţinută incidenţa art. 75 al. 2 lit. b Cod penal.
Se impune a se sublinia faptul că deşi prima instanţă a reţinut în considerentele hotărârii incidenţa agravantei prev. de lit. f a al. 1 art. 244 Cod penal în privinţa infracţiunii de tâlhărie calificată comisă la data de 30.03/01.04.2014, încadrare de altfel reţinută şi prin rechizitoriu, a omis să reţină acest text şi în dispozitiv, omisiune ce urmează a fi complinită în apel.
Este adevărat că prima instanţă nu a dispus confiscarea specială a contravalorii cuţitului de bucătărie şi a celor două pistoale cu bile folosite la săvârşirea faptelor din data de 30./31.03.2014 şi nu a menţionat o distanţă în legătură cu obligaţia de a nu se apropia de persoana vătămată, însă aceste aspecte nu constituie erori de judecată în lipsa oricăror repere în funcţie de care să poată fi stabilită o valoare cel puţin estimativă a bunurilor respective, precum şi în lipsa oricărei dispoziţii legale care să stabilească obligaţia instanţei de a stabili o limită a distanţei respective.
Aşa fiind, Curtea în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond, va descontopi pedeapsa rezultantă şi va repune în individualitatea lor pedepsele componente, va schimba încadrarea juridică a faptelor din infracţiunile de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei prev. de art. 274 rap. la art. 207 al. 1 Cod penal şi de ameninţare prev. de art. 206 al. 1 Cod penal, în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor prev. de art. 272 Cod penal.
Va înlătura circumstanţele atenuante şi în consecinţă, va dispune condamnarea inculpatului H.A. la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe (faptă din 5.03.2014), 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare (faptă din 5.03.2014), 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu (faptă din 30/31.03.2014), 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (faptă din 30/31.03.2014), reţinând încadrarea juridică a infracţiunii de tâlhărie calificată (faptă din 31.03/1.04.2014) astfel cum a fost trimis în judecată inculpatul, îl va condamna pe acesta la 2 ani închisoare pentru săvârşirea acestei infracţiuni şi va aplica inculpatului H.A. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1 an şi 4 luni închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare în regim de detenţie.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei.
În lipsa unor motive scrise, apelul părţii civile nu poate fi analizat de o manieră concretă, astfel încât urmează a fi respins, iar partea obligată la cheltuieli judiciare.
