Infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în forma continuata şi spălare a banilor prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 41 a

-Infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în forma continuata şi spălare a banilor prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 Cod penal –

Înşelăciunea. ,,(1) Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust  şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi  o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(3) Inducerea sau menţinerea în eroare a un ei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.

(5) Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20  de ani şi interzicerea unor drepturi.”

Art. 41 alin. 2 Cod penal ,,Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale, dar în realizarea aceleaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă , fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.”

Art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 (1) Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei

art. 33 lit. a Cod penal, ,, Concurs de infracţiuni există:

a)când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele.

Există concurs chiar dacă una dintre infracţiuni a fost comisă pentru  săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.

Complicitate la înşelăciune prev. de art. 26 ,,Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei , că va tăinui  bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.”

Art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal. Înşelăciunea. ,,(1) Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust  şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi  o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.”

(Tribunalul Bihor-Secţia penală – Sentinţa Penală Nr. 71/P/2015)

Constată ca cercetările în prezenta cauza au demarat ca urmare a denunţurilor formulate de către P.M.O. în data de 02.12.2008, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei Locale pentru aplicarea lefilor fondului funciar. Urmărirea penala a fost începuta prin rezoluţiile din data de 24.02.2010 faţă de învinuiţii H.V. şi P.S. sub aspectul comiterii infracţiunilor de fals în declaraţii prev. de art. 292 Cod penal 1968.

Prin ordonanţa nr. 9148/P/2008 din 06.02.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a reţinut ca faptele comise realizează elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 şi 5 Cod penal 1968 şi fals în înscrisuri sub semnătura privata prev. de art. 290 Cod penal 1968 şi, întrucât prejudiciul produs a fost stabilit la suma de 1.550.500 euro, s-a dispus declinarea competentei de soluţionare în favoarea DNA Serviciul Teritorial Oradea (fila 42 vol. I up). 

Dosarul de urmărire penala declinat a fost înregistrat la DNA Oradea sub numărul 17/P/2012, iar prin ordonanţa din 21.02.2012, procurorul din aceasta unitate de parchet a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de P.S., H.V., M.V. şi L.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, disjungerea cauzei şi declinarea competentei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea pentru continuarea cercetărilor faţă de învinuiţii P.S. şi H.V.cu privire la săvârşirea infracţiunilor de fals în declaraţii prev. de art. 292 Cod penal 1968.

Împotriva acestei soluţii a formulat plângere P.M.O. în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de aplicare a legilor fondului funciar în temeiul art. 278 Cod de procedură penală 1968.

Prin sentinţa penala nr. 13/P/29.01.2013, Tribunalul Bihor a admis plângerea împotriva ordonanţei de mai sus pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza procurorului în vederea continuării cercetărilor şi începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune. (vol. I filele 29-33).

În motivarea sentinţei s-a arătat că ansamblul probator dovedeşte fără echivoc că suprafeţele din cele trei titluri de proprietate respectiv, T.P…. T.P…. şi T.P….., au fost înscrise a doua oară în CF, în mod nelegal, prin mijloace frauduloase, astfel încât ar fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în contracte prin mijloace frauduloase.

După reluarea cercetărilor şi finalizarea urmăririi penale, procurorul a întocmit rechizitoriul nr. 17/P/2012 din 27.01.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor şi a dispus trimiterea în judecata a inculpatelor L.V. pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3si 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 în condiţiile concursului de infracţiuni prev. de art. 33 lit. a Cod penal, respectiv P.E. pentru comiterea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 şi 2 Cod penal.

În fapt, în sarcina inculpatei L.V. s-a reţinut că ar fi indus şi menţinut în eroare, în perioada 2002–2005, mai mulţi funcţionari din cadrul Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Bihor, J.O.–Cartea Funciară şi O.C.P.I. cu ocazia solicitării de a aviza şi recepţiona documentaţiile cadastrale întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale a imobilelor în cauză, respectiv solicitării de intabulare, în mod ilegal, prin mijloace frauduloase, în Cartea Funciară a Titlurilor de proprietate nr…… emis pe seama numitei K.V. M., nr.—- emis pe seama numitei P.S. şi nr.—–, emis pe seama numitei V.I., fiecare de câte două ori, obţinând dreptul de proprietate asupra imobilelor reprezentând teren arabil intravilan şi extravilan în suprafaţă totală de 88.600 mp, faţă de 44.300 mp cât i s-ar fi cuvenit în realitate, cauzând un prejudiciu total în cuantum de 1.550.500 euro în dauna Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Oradea. De asemenea, în sarcina aceleiaşi inculpate s-a mai reţinut ca ar fi transferat, prin vânzare fictivă către M.V, în luna septembrie 2004, suprafaţa de 10.000 mp, înscrisă în Titlul de proprietate nr.—–, cu care inculpata se intabulase în mod ilegal a doua oară în luna iunie 2004, respectiv de a proceda, în luna ianuarie 2006, la schimbul imobiliar al terenului în suprafaţă de 10.000 mp, înscris în Titlul de proprietate nr.——- cu care se intabulase, în mod ilegal a doua oară în luna martie 2005, în scopul ascunderii originii ilicite a celor două terenuri obţinute în mod fraudulos. În sarcina inculpatei P.E. s-a reţinut ca ar fi falsificat tabelele anexe la Hotărârea nr.—/2004, respectiv adăugat Titlului de proprietate nr.3041/1997 emis pe numele V.I. în categoria titlurilor de proprietate corectate, şi menţiunea „Corectat” în titlul de proprietate respectiv, schimbând amplasamentul terenului din parcela nr….. intravilan Oradea, în sola 288, parcela…. extravilan Oradea, prin aceasta ajutând-o pe inculpata L.V. să se intabuleze de două ori cu suprafaţa de 10.000 mp, în dauna Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Oradea, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. 1 şi 2 din Codul penal. 

În cauza, s-a constituit parte civila Comisia Locala de aplicare a Legilor fondului funciar Oradea prin Primarul Municipiului Oradea solicitând în cursul urmăririi penale obligarea inculpatei L.V. la plata sumei de 1.550.500 euro reprezentând paguba creata prin comiterea infracţiunii de înşelăciune (fila 342 up).

Inculpata P.E. a contestat acuzaţiile aduse prin rechizitoriu atât în declaraţia luat în cursul urmăririi penale cât şi al judecaţii .

Inculpata L.V. a contestat acuzaţiile aduse în declaraţiile din 15.11.2013 şi 24.12.2013, după care începând cu data de 23.01.2014, a uzat de dreptul la tăcere atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecaţii.

Prin aparatorul ales I.I., inculpata L.V. a solicitat instanţei la termenul de judecata din data de 06.04.2015, anterior terminării fazei cercetării judecătoreşti, sa se pronunţe asupra excepţiilor invocate in cursul camerei preliminare prin memoriul scris depus la Tribunalul Bihor în data de 24.03.2014  şi anume, sa se pronunţe asupra nelegalităţii soluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusa prin acelaşi rechizitoriu prin care a şi fost sesizata instanţa. În încheierea de camera preliminară, s-a reţinut ca cererile şi excepţiile invocate prin memoriul amintit au fost formulate după împlinirea termenului fixat în cauza potrivit art. 344 alin. 2 Cod de procedură penală, iar judecătorul de camera preliminata din cadrul Curţii de Apel Oradea soluţionând contestaţia formulata a adăugat în considerentele încheierii nr……ca aspectele invocate de inculpata nu sunt întemeiate şi nu se circumscriu normelor legale invocate în susţinere şi, mai mult de atât, majoritatea nu pot fi invocate în aceasta faza a procedurii camerei preliminare.

Evident, în raport cu dispoziţiile art. 371 Cod de procedură penală coroborate cu prevederile art. 396 şi 328 alin. 3 Cod de procedură penală, invocarea aceloraşi excepţii în faza judecaţii nu este cu nimic mai justificată. Obiectul judecaţii intr-o cauza în care instanţa a fost sesizata cu rechizitoriu se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare conform dispoziţiei de trimitere în judecata, astfel încât dat fiind caracterul lor inadmisibil, excepţiile reiterate în aceasta faza a procesului penal vor fi respinse.

Inculpata L.V. a mai invocat excepţia lipsei calităţii procesual active în cauza a părţii civile Comisia Locala de aplicare a Legilor fondului funciar Oradea, însă instanţa reţine ca aceasta este o apărare de fond a cărei analiza trebuie circumscrisa soluţionării acţiunii civile şi verificării condiţiilor de exercitare a acesteia.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În data de 02.12.2008, P.M.O. în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Aplicare a Legii 18/1991 a formulat trei denunţuri învederând organelor judiciare împrejurarea ca în cazul fiecăruia dintre titlurile de proprietate nr. …..1995 eliberat în favoarea numitei K.V.M, nr……/1997 eliberat în favoarea numitei P.S. şi nr. /1997 eliberat în favoarea persoanei decedate V.I. au fost întocmite cate două documentaţii cadastrale ce au condus la intabularea de cate două ori a suprafeţelor de teren prevăzute în titlurile amintite (astfel încât Comisia Locala pentru aplicarea legilor funciare Oradea a fost prejudiciata prin diminuarea în mod corespunzător a suprafeţelor de teren pe care le avea la dispoziţie în vederea reconstituirii dreptului de proprietate către persoanele indreptatite. 

În ce priveşte primul titlu de proprietate menţionat, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta ca acesta a fost eliberat la data de 23.02.1995 de către Comisia Judeţeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bihor în urma validării dreptului de proprietate al numitei K.V. în baza adeverinţei nr. 732 din 25 ianuarie 1992 emisă de Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Oradea (fila 20 vol. II up) şi a vizat reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului reprezentând teren arabil extravilan Oradea, în suprafaţă de 10.000 mp, în parcela ……

În 23.10.2003, K.V.M., prin mandatar H.V. conform procurii speciale autentificată sub nr. ……..2003, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. /2003 a înstrăinat dreptul de proprietate deţinut asupra terenului arabil extravilan Oradea, în suprafaţă de 10.000 mp, din parcela …….în favoarea inculpatei L.V.

În data de 24.11.2003 a fost întocmit de către expert P. D. planul cadastral de amplasare şi delimitare a corpului de proprietate pentru imobilul dobândit conform titlului de proprietate nr. 1995 pentru suprafaţa de 10.000 mp (creându-se 8 parcele cu numerele cadastrale …….

La data de 12.02.2004, K.V. formulează, prin notar L.F., cerere către Judecătoria Oradea prin care solicita intabularea nr. topo……în baza titlului de proprietate nr……/1995.

Prin încheierea nr…….2004 a Judecătoriei Oradea – Cartea Funciara s-a admis cererea numitei K.V. de dezlipire a suprafeţei de 1.000 mp (din înscrisuri rezulta ca suprafaţa menţionata este o simpla eroare materiala, suprafaţa reala fiind cea de 10.000 mp) din nr. topo……, s-au constituit nr. cadastrale …….. şi s-au transcris în CFNDF ……..Oradea, conform lucrării cadastrale întocmite de către P.D .

A doua zi, este înregistrata la Judecătoria Oradea – Cartea Funciara cererea inculpatei L.V. de intabulare, singura menţiune fiind referirea la parcela……Oradea.

Prin încheierea nr…….2004 a Judecătoriei Oradea–Cartea Funciară, s-a aprobat intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastrale …… proprietatea lui K.V.  în favoarea inculpatei L.V.

Ca atare, la data de 13.02.2004, inculpata L.V. devenea proprietara asupra suprafaţei de teren reconstituita prin titlul de proprietate amintit.

Ulterior, la mai puţin de  1 an, inculpata L.V. începe demersurile frauduloase pentru a proceda intabularea a doua oara a suprafeţei de teren reconstituita în favoarea numitei K.V. prin titlul de proprietate nr. ….1995. Astfel, deşi din înscrisuri rezulta dincolo de orice îndoiala ca inculpata era deja intabulata în luna februarie 2004 asupra imobilului cumpărat de la K.V. în data de 01.02.2005 este înregistrat la Oficiul de cadastru şi publicitate Bihor planul de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate înscris în acelaşi Titlu de proprietate nr. ……/1995 din aceeaşi parcelă…..şi tot pentru suprafaţa de 10.000 mp, doar ca de aceasta data imobilul a fost amplasat pe alte numere cadastrale şi în alta locaţie.

Martorul C.F. expertul topograf ce a efectuat aceasta noua documentaţie cadastrala pentru acelaşi titlu de proprietate, a susţinut ca „în perioada 2004-2005, la solicitarea şi în baza documentelor puse la dispoziţie în copie de către numita L.V. respectiv titlurile de proprietate nr. …  /1995 emis pe seama numitei K.V., cartile de identitate ale beneficiarei dreptului de proprietate şi declaraţiile proprietarei, am întocmit documentaţia cadastrala pentru imobilul înscris în titlu respectiv în suprafaţa de 10.000 mp reprezentând teren extravilan zona administrativa O şi S., parcela la scara 1:10.000 … după întocmirea documentaţiei cadastrale şi achitarea contravalorii serviciilor de topografie de către L.V., i-am predat acesteia documentaţiile în vederea avizării şi recepţionării acestora de către OCPI Bihor” … „pentru întocmirea documentaţiei topografice a fost necesara deplasarea mea în teren pentru măsurători împreuna cu LV şi aceasta a fost cea care mi-a indicat amplasamentul terenului care urma sa facă obiectul documentaţiei topografice”

Pe lângă documentaţia cadastrala întocmita de către martorul C.F., inculpata L.V. a mai depus în vederea intabulării acelaşi contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr……2003, adeverinţa nr…../1992 în care este menţionata suprafaţa de 1,99 ha  şi o declaraţie autentificata din 02.03.2005 data de către H.V. în care acesta afirma, în calitatea sa de reprezentant al numitei K.V., ca terenul arabil în suprafaţa de 1 ha înscris în Titlul de proprietate  nr. ……../1995 nu este intabulat şi nici nu s-a cerut intabularea lui.

Precizam ca, cu ocazia primei intabulări, declaraţia necesara privind situaţia intabulării terenului a fost data de către K.V.

Audiat fiind, H.V. a declarat ca o cunoaşte de mai multa vreme pe K.V. şi, în acest context, în anul 2003 a fost rugat sa o ajute cu vânzarea unui teren din Oradea pe care îl dobândise prin reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru care K.V. a fost căutata de către o femeie din Oradea pe nume L.V. S-a întocmit o procura de reprezentare la un notar din Lipova, după care s-a întâlnit cu inculpata L.V. în Oradea, a încheiat cu aceasta contractul de vânzare cumpărare în anul 2003, a primit suma stipulata în contract, suma pe care a predat-o numitei K.V.. Ulterior, în cursul anului 2005, H.V. a fost contactat telefonic de către L.V. care l-a rugat sa meargă la Arad pentru a semna încă un document la notar deoarece s-a omis ceva în anul 2003, ocazie cu care s-a întocmit şi semnat declaraţia amintita, cu menţiunea ca H.V. susţine ca ar fi semnat-o fără sa o citească şi fără sa conştientizeze semnificaţia acesteia.

În ce priveşte adeverinţa nr. /1992, aşa cum rezulta din adresa nr. /2014 a Comisiei Locale de aplicare a legilor fondului funciar Oradea, aceasta a fost eliberata în data de….  1992 pentru suprafaţa de 0,74 ha şi modificata în data de……1992 cu menţiunea suprafeţei de 1 ha. Comisia a precizat ca aceasta modificare atestata de aplicarea stampilei instituţiei şi consemnarea datei de modificare, a fost înscrisa şi în registrul de eliberat adeverinţe şi a prezentat duplicatul din arhiva instituţiei arătând totodată ca exemplarul de la fila  nu poarta menţiunile Comisiei, fiind un fals. 

În urma acestor demersuri, terenul în suprafaţa de 10.000 mp dobândit în baza titlului de proprietate nr…… /1995 a fost intabulat a doua oara, de data aceasta în CFNDF …. nr. cadastral …., proprietar L.V. prin încheierea nr. nr. /2005.

Inculpata L.V., în apărarea sa, a susţinut in declaraţia din ……2013 (ca ar fi aflat de la H.V. cu prilejul încheierii contractului de vânzare cumpărare din 2003 ca K.V. ar deţine în realitate 2 ha de teren în Oradea şi „ca-mi vinde tot terenul” (fila 285), ca s-a „întâlnit ulterior cu H.V. care a ridicat de la Primăria Oradea adeverinţa nr. /1992 şi am depus diligentele pentru recuperarea diferenţei de teren” şi, în continuare, „despre faptul că numita K.V. din Lipova ar deţine în proprietate o suprafaţă de teren şi fiind femeie în vârstă nu poate lucra această suprafaţă, am aflat de la  conducerea Asociaţiei Lucrative ……. SRL, suprafaţa respectivă fiind de 2 hectare în zona fostei localităţi….. Am fost la K.V. acasă şi am întrebat-o pe aceasta dacă este de acord să vândă terenul şi cu acea ocazie K.V. mi-a spus că ea are cunoştinţă de faptul că trebuia să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru 2 hectare teren, dar titlul de proprietate era eliberat pe numele său doar pentru o suprafaţă de un hectar.” … „topograful C.F. a putut identifica amplasamentul suprafeţei de 1 ha, existând pe verso-ul adeverinţei notari cu privire la tarla, parcela şi sola.

Aceste susţineri sunt vădit contradictorii cu declaraţiile celorlalte persoane audiate în cauza, precum şi cu înscrisurile administrate, concluzia ce se desprinde din ansamblul probator fiind aceea ca inculpata LV, în cunoştinţa de cauza a pregătit cu minuţiozitate intabularea pentru a doua oara a suprafeţei de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul  ……/1995 în favoarea numitei K.V., prin inducerea în eroare a funcţionarilor din cadrul Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Bihor, Judecătoria Oradea – Cartea Funciara şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Bihor prezentându-le o documentaţie obţinuta fraudulos şi neconforma cu realitatea pentru a obţine în proprietate o noua suprafaţa de teren la care nu era în mod vădit indreptatita cauzând în acest fel un prejudiciu Comisiei Locale pentru aplicarea legilor fondului funciar echivalent cu contravaloarea terenului pentru care a obţinut intabularea în mod nelegal.

Aceeaşi modalitatea de acţiune a fost întrebuinţata de către inculpata L.V.şi în cazul titlului de proprietate nr. …/1997. Astfel, în urma reconstituirii dreptului de proprietate, în cursul anului 1997, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bihor a emis Titlul de proprietate nr……1997 în favoarea numitei P.S. pentru suprafaţa totala de 6,43 ha, situată în extravilanul municipiului Oradea în parcele diferite, cu numerele topografice ……

Potrivit declaraţiei date în calitate de învinuita de către P.S. „în anul 2003 i-am vândut lui L.V. toate cele trei suprafeţe de teren, dar de actele care s-au întocmit s-a ocupat daor L.V., căreia i-am dat toate actele pe care le deţineam cu privire la cele trei terenuri. Eu nefiind în tema cu circulaţia terenurilor şi modul de tranzacţionare al acestora, nu am avut cunoştinţa ce acte trebuiau întocmite şi am avut încredere totala în L.V., însoţind-o pe aceasta la instituţiile abilitate şi semnând, la cererea ei, orice documente pe care mi le prezenta” .

Aşa cum rezulta din conţinutul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul……/2003 încheiat intre P.S. şi L.V., prima a vândut celei de a doua imobilul în natura reprezentând teren arabil în extravilan în suprafaţa de 24.300 mp parcela ……. situat în Oradea dobândit prin reconstituire  conform titlului de proprietate nr……./1997, precum şi imobilul teren în suprafaţa de 20.000 mp teren arabil în extravilan parcela …….situat în Oradea  dobândit prin reconstituire conform aceluiaşi titlu.

A doua zi, în 19.03.2003, inculpata L.V. a solicitat Judecătoriei Oradea–Cartea Funciară, intabularea suprafeţei de 2,43 ha achiziţionata de la P. S., anexând cererii o copie a Titlului de proprietate nr…/1997, documentaţia cadastrala realizată de topograful N. P. şi declaraţia lui P.S. de primă intabulare autentificată sub nr……/2003.

Prin încheierea nr. …./2003, a fost admisa cererea inculpatei L.V. şi s-a intabulat aceasta suprafaţa de teren în CFNDF nr…… Oradea, nr. cadastral …..Oradea.

În anul 2004, inculpata L.V. în baza actului de dezmembrare autentificat şi a documentaţiei cadastrale, a dezlipit suprafaţa de 19.300 mp din suprafaţa de 24.300 mp, înscrisă în CF nr……. Oradea, după care suprafaţa dezlipită, dezmembrată în 11 numere cadastrale, a fost transcrisă în CFNDF de la…… la …. Oradea, în favoarea altor persoane, conform actelor translative de proprietate încheiate în acest sens, iar suprafaţa de 5.000 mp, rămasă în CF nr. …… Oradea, a fost înstrăinată de inculpata L.V. în favoarea fiului său, L.I.B. în luna ianuarie 2006, în baza contractului de schimb imobiliar autentificat sub nr. …….2006.

După circa un an, inculpata a început demersurile frauduloase pentru a intabula a doua oara suprafaţa achiziţionata. În acest sens, în data de 7 aprilie 2005, inculpata L.V. a solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor, în calitate de cumparator, eliberarea unui duplicat de pe titlul de proprietate nr……..1997, motivând că a pierdut exemplarul original După eliberarea duplicatului titlului de proprietate nr. ……1997 inculpata L.V. a solicitat întocmirea unei noi documentaţii cadastrale pentru acelaşi teren pe care îl cumpărase de la P.S. în luna martie 2003 şi a apelat, ca şi în cazul anterior, la alt topograf decât cel care s-a ocupat prima data de documentaţia cadastrala, C.C., căruia i-a cerut să întocmească documentaţia cadastrală pentru terenul în suprafaţă de 24.300 mp nr. topo…… înscris în Titlul de proprietate nr. ………1997, în numele lui P.S.

În continuare, aşa cum rezulta din susţinerile lui P.S în cursul anului 2005, inculpata L.V. i-a solicitat acesteia sa dea o declaraţie autentica în legătura cu vânzarea – cumpărarea terenului din anul 2003 precizând ca ii este necesara pentru intabularea terenului în cartea funciara (fila 134.Ulterior, notarul P.F. a cerut în numele inculpatei LV intabularea suprafeţei de …… mp.

Prin Încheierea nr…./.2005, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în baza documentaţiei cadastrale depuse, a dispus ca suprafaţa de 24.300 mp teren extravilan din imobilul cu nr. topo. ……sa se constituie în nr. cad. ….. şi sa se transcrie în CFNDF nou ……. Oradea, cu titlul de reconstituire în favoarea P.S.

Din motive ramase necunoscute, fără a se putea exclude teama descoperirii actelor sale cauzata de împrejurarea ca împotriva sa au fost iniţiate cercetări de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea pentru comiterea unor fapte asemănătoare, inculpata nu a finalizat aceasta a doua intabulare, demersurile sale fiind sistate la nivelul anului 2005.

Ulterior, în cursul anului 2009, aceasta a reluat aceste demersuri, însă deşi în cererea întocmita în data de …….2005 s-a prezentat în cererea de eliberare a duplicatului titlului de proprietate ca şi cumparatoare a terenului respectiv, nu a mai încercat intabularea suprafeţei respective de teren pe numele sau, ci a contactat-o pe  P.S. împreuna cu martorul M.T. şi i-a cerut „sa le vânda un teren în suprafaţa de câţiva metri patrati, fără o valoare prea mare, pe care l-as fi deţinut L.V. întreg terenul deţinut de mine în proprietate”.

Astfel, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr…….2009 P.S. vindea lui M.T. suprafaţa de 24.300 mp, înscrisă în CF NDF nr. ……. Oradea, nr. cadastral……folosindu-se ca documentaţie actele procurate de inculpata L.V. în anul 2005, respectiv documentaţia cadastrală întocmită de topograful C.C. în anul 2005 şi titlul de proprietate nr……1997 DUPLICAT, iar la data de 2 iunie 2009, martorul M.T. a devenit proprietar al suprafeţei de 24.300 mp, intabulată a doua oară ca urmare a demersurilor întreprinse şi a actelor obţinute de inculpata  L.V .

Martorul M.T. a arătat în declaraţia data la urmărire penala ca „pe L.V. o cunosc din anul 1996, cu care am desfăşurat relaţii de afaceri, ulterior devenind prieteni. În cursul anului 2009, nu mai reţin exact data, L.V. a venit împreună cu P.S. la mine şi mi-a spus că PAPP SILVIA are de vânzare un teren şi dacă sunt interesat să îl cumpăr, explicându-mi şi amplasamentul terenului în suprafaţă de 2,4 ha, acest  teren fiind amplasat la aproximativ 2-3 km spre Nojorid, de Cartierul ….. din Oradea. De toate formalităţile şi obţinerea de documente în vederea tranzacţiei de vânzare-cumpărare s-a ocupat L.V. eu suportând doar cheltuielile pentru documentaţia cadastrală.” .În declaraţia data în cursul judecaţii (fila 165 vol. II fond), martorul a circumstanţiat afirmaţiile sale susţinând ca de fapt iniţiativa vânzării-cumpărării a aparţinut lui P.S. care avea nevoie de bani şi ca inculpata L. nu a fost implicata cu nimic în aceasta tranzacţie, apoi învederându-i-se contradicţiile a revenit şi a arătat ca „lucrurile s-au întâmplat aşa cum am declarat la urmărire penala”. Or, date fiind aceste contradicţii, precum şi relaţiile apropiate dintre inculpata L.V. şi martorul Meşter Traian, instanţa va reţine ca depoziţia sa trebuie înlăturata ca nesincera.

Referitor la cea de a doua operaţiune de intabulare, inculpata LV a susţinut ca nu îşi mai aduce aminte în ce împrejurări l-a contactat pe topograful Crăciun Cristian, în ce împrejurări i-a cerut martorei P.S. sa dea declaraţie autentica prin care a susţinut ca terenul respectiv nu a făcut obiectul intabulării şi ca nu îşi mai aminteşte nici împrejurările în care martorul M.T. ar fi cumpărat acest teren de la P.S.

La fel ca în cazul manoperelor utilizate în cazul intabulării frauduloase a suprafeţei titlului ……1995, rezulta cu evidenta din ansamblul probator administrat ca inculpata L.V. a întreprins toate demersurile prealabile celei de a doua intabulari pe deplin conştienta ca acţiunile sale au un caracter ilicit, scopul urmărit fiind tocmai dobândirea dreptului de proprietate asupra unor noi suprafeţe fără a fi indreptatita.

În cazul celui de al treilea titlu de proprietate indicat în denunţurile Primarului Municipiului Oradea, din probele administrate rezulta ca a fost reconstituit dreptul de proprietate de către Comisia de aplicare a legilor fondului funciar Oradea în favoarea persoanei V.I., în baza adeverinţei nr…..1992, eliberându-se Titlul de proprietate nr. ……..1997, pentru imobilul reprezentând teren arabil intravilan Oradea, în suprafaţă de 10.000 mp, din parcela ……

În luna martie 2002, V.I. în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr……..2002, a înstrăinat dreptul de proprietate asupra terenului dobândit în favoarea inculpatei L.V. Menţionam ca inculpata L.V. este nepoata de sora a vânzătoarei V.I..

În luna octombrie 2002, în baza documentaţiei depuse, respectiv copia titlului de proprietate nr. ……1997, documentaţia cadastrală întocmită de topograful autorizat N.P. prin care s-a atribuit imobilului reprezentând teren arabil intravilan în suprafaţă de 10.000 mp, nr. cadastral …… Oradea şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……2002 inculpata a solicitat intabularea dreptului de proprietate pe numele său a terenului achiziţionat de la V.I. în suprafaţă de 10.000 mp, înscris în CF NDF nr…….Oradea, nr. cadastral …….. Oradea, cererea fiind admisa prin încheierea nr. ………2002 a Judecătoriei Oradea–Cartea Funciară.

Daca în primele două situaţii, inculpata a speculat doar disfunctionalitatile OCPI Bihor şi lipsa de colaborare dintre topografi (cerându-le efectuarea aceleiaşi lucrări pentru locaţii diferite), de aceasta data, inculpata a procedat intr-o maniera uşor diferita, obţinând ajutorul indispensabil chiar a unui lucrător din cadrul OCPI Bihor.

Astfel, în scopul reluării operaţiunii de intabulare a aceluiaşi titlu de proprietate nr. …….1997 eliberat în favoarea lui V.I., s-a trecut la falsificarea lui prin înscrierea unei menţiuni de corectare nereale, respectiv bararea menţiunii iniţiale de amplasare a suprafeţei primita în parcela …… şi trecerea ca fiind corecta a parcelei ……..

Inculpata P.E., angajata a OCPI Bihor, a recunoscut ca a efectuat corectura mai sus menţionata (pe care a prezentat-o spre semnare directorului adjunct G.F.), însă a negat ca tot ea ar fi trecut ca şi temei al acestei corecturi vreo hotărâre a Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar Ulterior, a revenit asupra poziţiei sale şi a arătat ca e posibil sa fi trecut tot ea şi numărul ……al hotărârii din corectura titlului, însă a făcut referire la volumul foarte mare de munca şi posibilitatea intervenirii unor erori . 

De asemenea, inculpata P.E. a negat ca acţiunea sa ar fi fost determinata de vreo înţelegere cu inculpata L.V., ci a susţinut ca acţiunea sa ar fi avut ca şi temei „un proces verbal la primărie”, ce nu a fost însă identificat.

Caracterul fraudulos al acestei corecturi este dovedita de lipsa documentaţiei necesare efectuării acestei operaţiuni, de datele comunicate de către Prefectura Bihor, şi Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar Oradea care au comunicat ca potrivit datelor arhivate, acest titlu nu a suferit nicio corectura.De altfel, analiza tabelelor anexa la Hotărârea nr. ……2004 (indicata ca şi temei al corecturii în titlul de proprietate nr. ……1997) al Comisiei judeţene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum şi a adresa de înaintare către Comisie, dovedesc ca manoperele de falsificare s-au extins şi asupra acestor înscrisuri (inclusiv prin inserarea unor file nenumerotate cu afectarea continuităţii logice a expunerilor iniţiale) – filele ……..

În cursul lunii mai 2004, inculpata L.V. le-a contactat pe martorele A. M., V.E, V.F şi B.F.C, fiicele persoanei decedate V.E. şi verisoarele sale, cerându-le să se deplaseze împreună la un notar public, pentru a semna nişte acte necesare intabulării terenului cumpărat de la mama lor în anul 2002. Dintre cele patru surori, martora V.F. a refuzat „foarte ferm de a merge împreuna cu ea la notarul public” ,astfel încât la notar s-au prezentat doar  celelalte trei surori, semnând mai multe documente pregătite dinainte de notarul public.

Deşi martorele amintite susţin ca nu îşi aduc aminte sa fi solicitat dezbaterea succesiunii după mama lor V.I., în fapt, la acea data a fost semnata cererea de deschidere a procedurii succesorale privind pe defuncta V.I., iar notarul public a dat o încheiere finală, prin care masa succesorală, compusă din suprafaţa de 10.000 mp, arabil situat în extravilanul municipiului Oradea, judeţ Bihor, dobândit de defunctă cu titlu de reconstituire în baza Legii 187/1991, conform titlului de proprietate nr. …… din ……1997, eliberat de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, judeţ Bihor, tarla …… parcela ……., în cotă de  ……. cu scara 1:10.000, neînscrisă la CF, evaluat la ………. lei ii  revenea numitei B.F.C.

În cadrul aceleiaşi proceduri notariale, inculpata L.V. a dat şi o declaraţie de martor în care a susţinut ca „am cunoscut-o pe defuncta V.I., mama finei mele şi ştiu că a avut numai trei fete. Când a murit era văduvă.”

În continuare, prin certificatul de mostenitor şi act de partaj succesoral nr. ……..2004 a fost atribuita în mod distinct în favoarea moştenitoarei B.F.C. potrivit partajului intervenit intre părţi, suprafaţa de 10.000 mp, arabil, situat în intravilanul municipiului Oradea dobândit de defuncta cu titlu de reconstituire în baza legii nr. 187/1991 „conform titlului de proprietate nr. ………/1997 eliberat de Comisia Judeţeana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, judet Bihor, parcela …….., neînscris în CF”.

În aceeaşi zi de 24 mai 2004 şi la acelaşi notar public, intre martora B.F.C. şi inculpata L.V. a fost încheiat şi un contract de donaţie, autentificat sub nr……2004, prin care prima îi dona celei de a doua imobilul moştenit.

Martora B.F. a susţinut ca „tot cu ocazia semnării acelor acte la notar în ……. 2004, eu am observat ca mi s-a cerut ca numai eu sa semnez un contract de donaţie, prin care donam acea suprafaţa de teren vânduta de mama mea în anul 2002, către L.V.. Eu am întrebat-o pe L.V. ce este cu acest act, deoarece eu nu puteam sa donez ceva ce nu este al meu şi mai ales ca ştiam despre faptul ca acel teren ce urma sa îl donez fusese vândut de mama mea lui L.V. cu doi ani în urma, la care L.V. mi-a spus ca numai prin acest act de donaţie se poate intabula cu acel teren cumpărat de la mama mea în anul 2002” .Martora a contestat de asemenea ca ar fi „formulat vreo cerere de corectare a titlului de proprietate emis pe seama mamei mele V.I. … vreau sa învederez instanţei ca la data respectiva pamantul era deja vândut şi nu vad de ce as mai fi făcut o cerere de corectare titlu”

Martorul M.D.S. notarul public ce a redactat şi autentificat actele de mai sus, a arătat în declaraţia data ….ca nu îşi aminteşte cine s-a prezentat anterior în 21.05.2014 cu înscrisurile necesare şi nici cine a prezentat copia legalizata a titlului de proprietate nr. ……./1995, falsificat anterior prin corectarea frauduloasa a parcelei suprafeţei în cauza.

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Oradea–Cartea Funciară sub nr. ……2004, inculpata L.V. a solicitat din nou intabularea dreptului de proprietate asupra celor 10.000 mp depunând ca şi documentaţie:  titlul de proprietate nr. …….1997 falsificat, documentaţia cadastrală întocmită de topograful C.F. prin care suprafaţa de 10.000 mp amplasata în parcela ……, i s-a atribuit nr. cadastral …. Sînmartin, avizată tehnic de OCPI Bihor cu nr. ………2004 (declaraţia martorei B.F.C. de primă intabulare, contractul de donaţie autentificat la notarul public M.D.S. sub nr. ……..2004 certificatul de moştenitor şi act de partaj succesoral nr. …….2004 .

În aceeaşi zi, prin Încheierea nr. ……..2004, Judecătoria Oradea–Cartea Funciară, la cererea inculpatei L.V., a dispus ca suprafaţa de 10.000 mp, cu nr. cadastral …….. Sînmartin, să fie înscrisă în CF NDF nr. …… Sînmartin .

Ca şi în cazul titlului de proprietate nr. ……./1995, martorul C.F. a susţinut ca „în perioada 2004-2005, la solicitarea şi în baza documentelor puse la dispoziţie în copie de către numita L.V. respectiv titlurile de proprietate nr. … 3041/1997 emis pe seama numitei V.I. cartile de identitate ale beneficiarei dreptului de proprietate şi declaraţiile proprietarei, am întocmit documentaţia cadastrala pentru imobilul înscris în titlu respectiv în suprafaţa de 10.000 mp reprezentând teren extravilan zona administrativa Oradea şi Sanmartin, parcela …….. la scara 1:10.000 … după întocmirea documentaţiei cadastrale şi achitarea contravalorii serviciilor de topografie de către L.V., i-am predat acesteia documentaţiile în vederea avizării şi recepţionării acestora de către OCPI Bihor …… … pentru întocmirea documentaţiei topografice a fost necesara deplasarea mea în teren pentru măsurători împreuna cu L.V. şi aceasta a fost cea care mi-a indicat amplasamentul terenului care urma sa facă obiectul documentaţiei topografice” .

Inculpata L.V. a susţinut ca „titlul de proprietate nr. ……1997 a fost corectat în urma demersurilor făcute de verisoara mea B.F.C. care îmi este fina de cununie în vederea măririi suprafeţei trecuta în titlul de proprietate de la 1 la aproximativ 3 hectare. Eu nu m-am implicat în nici un fel în corectarea acestui titlu, ci doar am sfătuit-o pe B.F. ce demersuri sa facă şi la ce instituţii, în unele situaţii chiar însoţind-o la asemenea instituţii … demersurile verisoarei mele B.F. cred ca au avut un rezultat pozitiv pentru ca numai aşa îmi pot explica ca ulterior B.F. mi-a donat 10.000 mp în parcela ….. cu numerele topo …… … B.F.  mi-a donat o suprafaţa de ……mp pe considerentul ca se considera datoare faţă de mama mea şi probabil ca urmare a dorinţei lui V.I.” .

Evident, declaraţia sa este în contradicţie cu probatoriul administrat, dar mai ales cu declaraţiile martorilor B.F. C. şi C.F. ce se coroborează pe deplin intre ele, dovedind ca inculpata LV a fost autorul fiecăreia dintre manoperele frauduloase prin care s-a realizat inducerea în eroare a instituţiilor menţionate pentru atingerea scopului urmărit, respectiv cel al intabulării pentru a doua oara a aceleiaşi suprafeţe de teren şi al dobândirii în mod ilicit a unui beneficiu reprezentat de echivalentul valorii acestor terenuri.

De altfel, chiar declaraţiile inculpatei sunt în măsura sa contureze aceasta stare de fapt, în condiţiile în care recunoaşte ca după ce a cumpărat suprafaţa de 10.000 mp trecuţi în titlul de proprietate nr. ……/1997 de la V.I., a acceptat donaţia aceleiaşi suprafeţe de teren deţinute în baza aceluiaşi titlu de proprietate, dar amplasata de aceasta data în alta locaţie. Subliniem ca menţiunea de corectare nu a privit cuantumul suprafeţei reconstituire ci doar amplasamentul, iar în aceste condiţii inculpata L.V. nu a explicat şi nici nu este în măsura sa explice cum ar fi fost posibil sa dobandeasca de la membrii familiei V. 20.000 mp deşi era pe deplin conştienta ca titlul de proprietate a fost emis doar pentru jumătate din aceasta suprafaţa (subliniem ca inculpata a avut o îndelungata şi consistenta activitate în domeniul intermedierilor imobiliare, reflectata şi de sentinţa penala nr……../2014 a Judecătoriei Oradea, definitiva prin decizia penala nr. ……/2015 a Curţii de Apel Oradea).

Referitor la acuzaţiile aduse prin rechizitoriu de săvârşire a infracţiunii de spălare de bani, instanţa reţine ca terenul dobândit prin intabularea ilicita a titlului nr……../1995 a făcut obiectul unui schimb intre inculpata L.V. şi fiul acesteia L.I. prin contractul autentificat sub nr. …./.2006. Conform acestui contract, fiul inculpatei reprezentat în faţa notarului public tot de către inculpata dădea, cu titlu de schimb, un imobil, respectiv o garsonieră compusă dintr-o cameră şi dependinţe, de 34 mp, inculpatei L.V. iar aceasta ii transmitea în schimb dreptul de proprietate asupra mai multor imobile terenuri situate în intravilanul şi extravilanul municipiului Oradea, respectiv ….. de parcele, cu suprafeţe cuprinse între ….. mp şi ….. mp, totalizând …. Mp,inclusiv suprafaţa de „10.000 mp, nr. cadastral ….. înscris în CF NDF nr. ….. Oradea”, suprafaţa înscrisă în Titlul de proprietate nr. …../1995, cu care inculpata  s-a intabulat a doua oară în …../2005 .

Inculpata L.V. nu a contestat efectuarea acestui schimb, însă a susţinut ca schimbul de imobile a fost motivat de împrejurarea ca anterior, părinţii inculpatei i-au înmânat în mod repetat mai multe sume de bani pentru a cumpăra terenuri pentru nepotul lor preferat, L.I.

Aceste susţineri au fost întărite atât prin declaraţia martorului M.T.care a arătat ca L.I. era preferatul bunicilor (deşi fotocopiile actelor de donaţie efectuate de către bunicii B.C şi B.C. depuse de către inculpata în apărare, dovedesc contrariul – cât şi prin declaraţia martorului L.I. ce a susţinut ca garsoniera proprietatea sa „a fost plătita cu bani proveniţi de la bunici. Am făcut schimb cu mama mea, primind în schimb în locul garsonierei mai multe terenuri extravilane, proprietatea ei. Mama a fost cea care a cerut sa facem schimbul pentru a se respecta dorinţa bunicilor care doreau sa fiu proprietar de terenuri” 

Argumentele martorului L.I. în susţinerea motivelor şi scopului  tranzacţiei, dincolo de caracterul subiectiv al poziţiei sale în raport cu inculpata L.V., nu sunt deloc convingătoare, ci dimpotrivă. Chiar depoziţia sa vine sa dovedească natura fictiva şi simulata a acestui schimb, câtă vreme atât garsoniera cât şi terenurile respective, ar fi fost cumpărate în principal din banii bunicilor destinaţi nepotului preferat. Pe de alta parte, disproporţia mai mult decât evidenta de valoare dintre imobilele ce au făcut obiectul schimbului vine sa intareasca odată în plus aceasta concluzie.

Ca atare, instanţa reţine ca inculpata LV a fost conştienta ca este posibil ca acţiunile sale infracţionale sa fie descoperite şi, în contextul începerii urmăririi penale împotriva sa în anul 2006 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, a efectuat demersuri pentru a-şi asigura produsul infracţiunii prin înstrăinarea lui către persoane de încredere.

Aceasta modalitate de acţiune este regăsita şi în cazul suprafeţei de 10.000 mp obţinuta fraudulos de către inculpata L.V. în baza titlului de proprietate nr. ……/1997 falsificat. Astfel, pentru a ascunde originea ilicită a acestuia, inculpata L.V. a încheiat cu martorul M.V. un contract de vânzare-cumpărare fictiv, autentificat de sub nr……./16.09.2004.

Martorul a susţinut ca, fiind angajat al inculpatei L.V. şi al martorului M.T., inculpata a luat decizia de a nu-i mai plăti salariul cuvenit pentru a nu-l cheltui pe băuturi alcoolice şi jocuri de noroc, urmând a-l pune deoparte. Ulterior, în toamna anului 2004, inculpata L.V. i-a propus martorului sa ii dea în schimbul sumei strânse în mod arătat mai sus un teren „în aceste condiţii la indicaţia şi insistentele inculpatei L.V. m-am deplasat cu aceasta la un notar unde am semnat actul prin care cumparam de la L.V. pentru suma de 25 milioane lei un teren în suprafaţa de 10.000 mp în zona Cihei Sanmartin … eu nu mă achitat nicio suma de bani pentru acel contract de vânzare cumpărare încheiat la notar, mă gândesc ca LV a fost cea care a achitat taxele notariale şi taxele de vânzare cumpărare. Tot L.V. a fost cea care mi-a spus ca daca voi avea intenţia sa vand terenul vreodată este mai bine sa îl împart în mai multe parcele, deoarece poate fi vândut mai uşor, iar eu, pentru faptul ca nu m-a interesat în nici un fel acel teren, am fost de acord cu parcelarea celor 10.000 mp. De formalităţile şi operaţiunile de parcelare şi intarusare a parcelelor s-a ocupat numai L.V., tot ea fiind cea care achitat taxele eferente acestor operaţiuni … LV mi-a spus sa-i vandlui M.T. terenul pe care mi-l daduse L.V. … am mers împreuna cu Meşter Traian la un notar unde am semnat actele de vânzare cumpărare a terenului” Aceleaşi afirmaţii sunt reluate şi în declaraţia data în faţa instanţei când martorul a adăugat ca a lucrat acel teren cultivându-l un an .

Acest martor este un apropiat al inculpatei L.V. şi al martorului M.T., fiind angajatul acestora timp de circa 12 ani, astfel încât  declaraţia sa trebuie analizata din perspectiva gradului de subiectivitate aferent relaţiilor pe care le-a avut cu inculpata L.V.

Însă, traseul urmat dreptul de proprietate al terenului – de la L.V. până la M.T., faptul ca martorul M. era la rândul sau o persoana apropiata şi aflata în relaţii oarecum de subordonare faţă de inculpata LV, ca L.V.a continuat sa se ocupe de teren în vederea unei mai bune valorificari ulterioare (procedând la parcelarea acestuia), ca aceeaşi inculpata L.V. s-a ocupat de plata taxelor aferente atât vânzării cumpărării cât şi parcelarii terenului în cauza, din nou relaţia foarte apropiata dintre L.V. şi M.T., toate acestea reliefează caracterul fictiv al tranzacţiilor ce au avut ca şi obiect suprafaţa de 10.000 mp obţinuta de inculpata L.V. după falsificarea titlului de proprietate nr. ……./1997.

Ca atare, instanţa va reţine faptele inculpatei L.V. de a induce şi menţine în eroare, în perioada 2002–2005, funcţionarii din cadrul Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Bihor, Judecătoria Oradea–Cartea Funciară şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor, cu ocazia solicitării de a aviza şi recepţiona documentaţiile cadastrale întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale a imobilelor în cauză, respectiv solicitării de intabulare, în mod ilegal, prin mijloace frauduloase, în Cartea Funciară a Titlurilor de proprietate nr……1995 emis pe seama numitei K.V.M., nr. …../1997, emis pe seama numitei P.S. şi nr. ……1997, emis pe seama numitei V.I., fiecare de câte două ori, dobândind în acest fel dreptul de proprietate asupra imobilelor reprezentând teren arabil intravilan şi extravilan în suprafaţă totală de 88.600 mp, faţă de 44.300 mp cât i s-ar fi cuvenit în realitate, cauzând un prejudiciu în dauna Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Oradea reprezentat de contravaloarea terenurilor intabulate ilicit, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni unice de înşelăciune în forma continuata.

În privinţa cuantumului prejudiciului, instanţa reţine ca inculpata L.V. a invocat din nou cu prilejul cuvântului pe fond nelegalitatea mijlocului de proba a expertizei topografice şi de evaluare întocmita de către expertul L.C. în cursul urmăririi penale dat fiind ca acesta nu avea la data efectuării expertizei calitatea de expert evaluator ci doar calitatea de expert autorizat topograf, fiind reluate totodată şi celelalte argumente invocate în faza camerei preliminare când inculpata a formulat aceeaşi cerere.

Însă, pe de o parte, temeinicia dispoziţiei de constatare a legalităţii administrării probelor din cursul urmăririi penale a judecătorului de camera preliminara nu mai poate fi pusa în discuţie în faza judecaţii, caracterul legal al acestui mijloc de proba fiind stabilit cu caracter definitiv, iar pe de alta parte se constată ca în cadrul declaraţiei de expert luata în cursul judecaţii (când nu i se mai contestat calitatea de expert judiciar autorizat pentru efectuarea de evaluări imobiliare – fila 26 vol. II fond) acesta a precizat ca îşi menţine întrutotul poziţia exprimata în concluziile expertizei, cu menţiunea ca valoarea acelor terenuri a fost chiar mai mare decât cea indicata în raportul de expertiza. Pentru aceste motive, instanţa va reţine ca valoarea prejudiciului reţinut în rechizitoriu, respectiv echivalentul a 1.550.500 euro, produs prin săvârşirea faptelor descrise, este dovedit.

De asemenea, instanţa va reţine ca faptele inculpatei L.V., de a transfera, prin vânzare fictivă către martorul M.V., în luna septembrie 2004, suprafaţa de 10.000 mp, înscrisă în mod fraudulos în CFNDF nr…… Sanmartin nr. cadastral ……. respectiv de a proceda, în luna ianuarie 2006, la schimbul imobiliar al terenului în suprafaţă de 10.000 mp, înscris în mod fraudulos în CF NDF …..Oradea nr. cadastrale de la …..la ……, în scopul ascunderii originii ilicite a celor două terenuri obţinute în mod fraudulos, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, în formă continuată.

Sub aspectul stabilirii legii penale mai favorabile, instanţa reţine ca noul cod penal are un caracter mai favorabil inculpatei, în primul rând din perspectiva limitelor de pedeapsa prevăzute în noua lege pentru infracţiunea de înşelăciune al cărei maxim special este mai mic decât minimul special stipulat de art. 215 alin. 5 Cod penal, iar aceasta disproporţie de cuantum nu este înlăturata nici daca se are în vedere sporul obligatoriu de pedeapsa în cazul reţinerii concursului de infracţiuni.

La individualizarea pedepselor pe care le va aplica inculpatei L.V., instanţa va avea în vedere complexitatea acţiunilor derulate de către inculpata, numărul persoanelor implicate în acţiunile sale, faptul ca a speculat cu determinare şi în mod repetat anumite disfunctionalitati ale instituţiilor publice, starea de pericol  generata de faptele sale prin atingerea adusa sentimentului de securitate al circulaţiei juridice a terenurilor, faptul ca toate aceste acţiuni nu au fost generate decât de dorinţa de imbogatire depăşind cu mult orice necesitate rezonabila, conduita inculpatei ulterioara comiterii faptelor constând în încercarea de ascundere a acestora, de determinare a unor persoane sa depună mărturie în favoarea sa – a se vedea în principal martorul M.T. cu a sa depoziţie vădit nesincera. Tot ca şi criteriu de individualizare a periculozităţii inculpatei trebuie amintit, chiar daca nu a făcut obiectul sesizării, fapta sa de minţi în faţa notarului cu privire la numărul moştenitoarelor persoanei decedate V.I, matusa sa.

Faţă de cele de mai sus, în baza art. 244 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 şi art. 5 Cod penal o va condamna pe inculpata L.V. pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune în forma continuata la o pedeapsa principala de 4 ani închisoare. În baza art. 67 Cod penal va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal pe o durată de 3 ani, reţinând ca modalitatea de comitere a infracţiunii justifica şi impune interdicţia dreptului de a fi aleasa în autorităţile publice sau în orice alta funcţie publica, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat. În baza art. 65 Cod penal va interzice inculpatei şi drepturile prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal cu titlu de pedeapsa accesorie

În baza art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal o va condamna pe aceeaşi inculpata pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani în forma continuata la o pedeapsa principala de 3 ani închisoare şi în baza art. 67 Cod penal în va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal pe o durată de 3 ani, pentru aceleaşi motive. În baza art. 65 Cod penal va interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal cu titlu de pedeapsa accesorie.

Reţinând ca fiind realizate condiţiile concursului de infracţiuni, în baza art. 38, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 45 Cod penal va contopi pedepsele de mai sus în pedeapsa rezultanta de 5 ani închisoare, precum si interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b Cod penal pe o durata de 3 ani cu titlu de pedeapsa complementara şi interzicerea aceloraşi drepturi cu titlu de pedeapsa accesorie.

În ce o priveşte pe inculpata Pop Eugenia în sarcina căreia s-a reţinut prin rechizitoriu ca ar fi ajutat-o în modul descris pe inculpata L.V. la comiterea unui actul material de înşelăciune având ca obiect suprafaţa din titlul de proprietate nr. ……./1997, instanţa reţine ca, epuizarea săvârşirii acestui act material a avut loc în data de …….. când s-a dispus de către Judecătoria Oradea intabularea dreptului de proprietate al inculpatei L.V. asupra suprafeţei de 10.000 mp cu numărul cadastral nr. ….. Sanmartin în CFNDF nr. …… Sanmartin.

Acest moment al epuizării a fost avut de altfel în vedere şi de către procuror în actul de sesizare câtă vreme s-a reţinut ca participaţia inculpatei P.E. s-a limitat la aceasta fapta.

Este adevărat ca potrivit art. 154 alin. 2 Cod penal ce a reluat prevederile art. 122 alin. 2 Cod penal 1968, termenele de prescripţie încep sa curgă de la data săvârşirii infracţiunii, cu menţiunea ca în cazul infracţiunilor continuate încep sa curgă de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. Însă, aşa cum arătam mai sus, inculpata P.E. nu a fost trimisa în judecata pentru comiterea unei infracţiuni continuate ci pentru o infracţiune simpla, caz în care devin incidente prevederile din teza I al art. 154 alin. 2 Cod penal.

Ca atare, momentul de la care trebuie calculat termenul de prescripţie al răspunderii penale este data de 07.06.2004.

În raport de acest moment, avându-se în vedere dispoziţiile mai favorabile din noul cod penal referitoare atât la limitele de pedeapsa cât şi la instituţia prescripţiei răspunderii penale, instanţa va constata ca termenul de prescripţie s-a împlinit la data de 07.06.2014.

Întrucât inculpata P.E.a cerut în mod expres în prezenta aparatorilor săi aleşi sa nu se continue procesul penal faţă de ea, instanţa în baza art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală va înceta procesul penal faţă de inculpata sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la înşelăciune prev. de art. 48 Cod penal raportat la art. 244 alin. 1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Sub aspectul soluţionării laturii civile a cauzei, instanţa reţine ca excepţia lipsei de calitate procesuala active a părţii civile Comisia Locala pentru aplicarea legilor fondului funciar, excepţie invocata de către inculpata LV, este neîntemeiata.

Potrivit art. 19 alin. 2 Cod de procedură penală, acţiunea civila se exercita de persoana vătămata care se constituie parte civila împotriva inculpatului. În cauza, Comisia locala a formulat denunţ prin reprezentantul ei, P.M.O. invocând calitatea sa de persoana vătămata, iar ulterior, s-a constituit parte civila împotriva inculpatei. Ca atare, condiţiile de procedibilitate impuse de Codul de procedura penala sunt realizate din aceasta perspectiva. De asemenea, se constată ca au fost respectate şi termenele prevăzute de art. 20 alin. 1 şi 2 Cod de procedură penală.

Pe de alta parte, se constată ca potrivit art. 52 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 modif., comisia locala este autoritatea publica cu activitatea administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publica cu autoritate administrativ jurisdictionala. Potrivit alineatului 2 al aceluiaşi text de lege, comisia judeteana şi cea locala au, în limitele competentei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva şi, când e cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sa, pe baza unui mandat conventional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat. Ca atare, comisia locala este o persoana cu personalitate juridica, având capacitate de exerciţiu, situaţie în care poate sta în judecata în nume propriu şi, deci poate avea calitate procesuala activa.

Referitor la pretenţiile formulate de către partea civila, instanţa reţine ca dispoziţiile art. 25 alin. 2Cod de procedură penală consacra regula subsidiarităţii reparării pagubei produse prin plata unei despăgubiri băneşti, stipulând ca atunci când este posibil repararea prejudiciului material are loc prin restituirea lucrului.

În speţa, instanţa constată ca de la data comiterii fiecărui act material al infracţiunii de înşelăciune şi până în prezent, instanţa civila a fost sesizata deja cu acţiuni prin care s-a urmărit restabilirea situaţiilor anterioare manoperelor frauduloase ale inculpatei L.V.

Astfel, prin sentinţa civila nr. ……2008 pronunţata de către Judecătoria Oradea în dosarul nr. ……2007, definitiva şi irevocabila prin neapelare, a fost anulat planul de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate înregistrat la OCPI Bihor sub numărul 8048/2005, a fost anulata încheierea OCPI nr. …..2005 şi s-a dispus sistarea colii de CF NDF nr……. Oradea în care a fost înscris în mod fraudulos a doua oara titlul de proprietate nr. ……./1997 eliberat în favoarea lui P.S.

De asemenea, prin sentinţa civila nr. …..2011 pronunţata de către Judecătoria Oradea în dosarul nr. ……2010, definitiva şi irevocabila prin decizia civila nr. ……..2012 pronunţata de către Tribunalul Bihor, s-a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. ……./1997 eliberat de Comisia Judeteana Bihor de aplicare a Legii 18/1991 eliberat pentru suprafaţa de teren situata pe raza teritoriala a comunei Sînmartin, însă identificat cu acelaşi număr de tarla ….., parcela A ……. care se află in competenta si aria administrative a Comisiei locale Oradea de aplicare a L.18/1991, nulitatea absoluta a planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate nr. ……….2004 prin care s-a înfiinţat nr. cadastral 2002 pentru suprafaţa de 10.000 mp, nulitatea absoluta a intabularii efectuate in baza acestui plan de amplasament in C.F. …….. Sînmartin si dispune sistarea acestei coli de carte funciara, nulitatea absoluta a tuturor actelor subsecvente emise in temeiul acestor acte nule absolute, acte subsecvente intabulate prin incheierile nr……..2005, respectiv nr. ……..2005 in c.f……. Sînmartin, c.f. ……. Sînmartin, c.f…….. Sînmartin, c.f…….. Sînmartin si s-a dispus sistarea acestor coli de carte funciară.

Ca atare, în prezent, singurul prejudiciu pretins şi rămas nerecuperat este cel cauzat prin intabularea frauduloasa a doua oara a titlului de proprietate nr. ……1995, respectiv prin înscrierea suprafeţei de 10.000 mp în CF NDF …..Oradea nr. cadastral …….. În consecinţa, în baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală va desfiinţa ca fiind false  documentaţia cadastrala înregistrata la OCPI Bihor sub nr……..2005,  intabulările efectuate în CF NDF nr. …….Oradea nr. cadastral ……… şi a tuturor actelor subsecvente şi va dispune sistarea acestei coli de carte funciara şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, dar şi a celei de spălare de bani prin care acelaşi imobil a fost transferat martorului L.I. în vederea ascunderii originii ilicite. Întrucât, pretenţiile părţii civile au vizat contravaloarea acestor imobile cu privire la care fie s-a dispus deja, fie instanţa va dispune restabilirea situaţiei anterioare prin prezenta hotărâre, va respinge cererea părţii civile de obligare a inculpatelor la plata contravalorii terenurilor în cauza. De asemenea, ţinând cont de împrejurarea ca latura civila este soluţionata în întregul ei prin restabilirea situaţiei anterioare în urma condamnării autorului infracţiunii de înşelăciune, nu se mai impune a fi lăsate nesoluţionate pretenţiilor părţii civile vizând-o în particular pe inculpata P.E.

Întrucât inculpata L.V. va fi obligata la plata cheltuielilor judiciare, în  baza art. 404 al. 4 lit. c Cod procedură penală va menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa procurorului din …..2013  sechestru pus în aplicare de către organele de urmărire penala prin procesul verbal din …….2013

În ce priveşte dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, instanţa reţine ca acestea nu sunt incidente în prezenta cauza în condiţiile în care bunurile ce au făcut obiectul spalarii de bani au fost sau vor fi restituite părţii civile.

În baza art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală va obliga pe inculpata LV la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, iar în baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală va obliga pe inculpata P.E. la plata sumei de 6.000 lei în favoarea statului cu titlu de cheltuieli judiciare.