Infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută
de art. 174, 176 lit. a Cod penal cu aplicarea art.
75 lit. a Cod penal. Analiza probelor
administrate în cauză. Cerere de schimbare a
încadrării juridice în infracţiuni de loviri
cauzatoare de moarte, prevăzute de art. 183 Cod penal
Sentinţa penală nr.110/P din 02.06.2010
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor V. S. , D. C. C. şi E. I.C ., pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art.174, 176 lit.a Cod penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal faţă de toţi inculpaţii şi cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal pentru inculpatul E. I. C..
În fapt, s-a reţinut prin actul de sesizare că în seara zilei de 27.11.2009 cei trei inculpaţi, împreună au lovit victima P. V. în vârstă de 56 de ani, cu pumnii, cu picioarele şi cu mijloace contondente, în zone vitale ale corpului, timp de 40 de minute cauzând leziuni ce au condus în final la decesul victimei.
Din analiza probatoriului administrat în cursul anchetei penale şi a cercetării judecătoreşti tribunalul reţine următoarele:
Cei trei inculpaţi V. S. , D. C. C. şi E. I.C . locuiesc în sate apropiate pe raza comunelor Bârgăuani şi Dragomireşti, între ei existând o relaţie de prietenie, împrejurare în care deseori se întâlneau la domiciliul inculpatului V. S.
În aceste condiţii, în ziua de 27.11.2009 după amiaza, inculpaţii s-au întâlnit la domiciliul lui V. S. în satul Talpa unde au consumat 2 litri de vin. Ulterior au mers la magazinul din sat „A.F. Herciu” unde au continuat să consume băuturi alcoolice. În jurul orei 17,00 în magazin a intrat victima P. V. care a făcut unele cumpărături şi a consumat un pahar cu vin. Inculpatul V. S., cunoscându-se cu victima i-a cerut să îi cinstească pentru pomenirea fratelui său. Victima le-a cumpărat celor trei inculpaţi o sticlă de vin pe care aceştia au început să o consume. Având în vedere şi cantităţile de alcool anterior consumate, la momentul respectiv cei trei inculpaţi erau în stare vădită de ebrietate. La scurt timp, inculpatul D. C. C. a plecat din magazin pentru a-şi rezolva o serie de probleme, fiind ulterior urmat de inculpatul E. I. C.. În momentul în care victima a plecat din magazin spre casă, inculpatul V. S. care rămăsese singur a plecat şi el împreună cu victima spre casă, cei doi având drum comun. Ajungând în faţa casei sale, inculpatul l-a poftit în casă pentru a consuma restul din sticla de vin oferită inculpaţilor de către victimă. Cei doi s-au aşezat faţă în faţă la o masă, stând pe două paturi aşezate opus, în poziţie paralelă. La scurt timp la domiciliul inculpatului V. S. au venit şi ceilalţi doi inculpaţi. În condiţiile date inculpaţii, la iniţiativa lui V. S., au început să persifleze victima, i-au umblat în sacoşe, au consumat din cumpărăturile acesteia, fapt care a deranjat victima, aceasta căutând să ia poziţie faţă de inculpaţi. La rândul lor inculpaţii, în primul rând V. S., s-au arătat ofensaţi de faptul că victima îndrăzneşte să le facă opoziţie şi au început să o lovească cu mijloace proprii. La scurt timp amploarea agresiunii a escaladat, inculpaţii aplicând victimei lovituri cu mijloace contondente, o coadă de topor, un făcăleţ şi un vătrar din fier. Loviturile au fost atât de intense, aplicate în zona capului, încât victima a început să sângereze. Inculpatul V. S. i-a dat victimei un prosop pentru a se şterge de sânge, însă aceasta nu mai era, fizic, capabilă din cauza loviturilor aplicate.
De menţionat că pe tot timpul agresiunii victima le-a cerut neîncetat inculpaţilor să se oprească, însă aceştia nu au dat curs solicitării. După acest prim episod ce a durat circa 15 minute, inculpaţii au ridicat victima şi au scos-o afară, la ieşirea din casă pantalonii victimei agăţându-se de clanţa uşii. Fără a avea vreo raţiune, inculpatul V.S. a dezbrăcat victima de pantaloni şi au scos-o dezbrăcată afară în curtea casei, unde au reluat agresiunea cu pumnii şi picioarele şi cu un băţ. În aceleaşi condiţii inculpatul V. S. a introdus victimei în anus cotorul unui ştiulete de porumb, gest aprobat de ceilalţi doi inculpaţi. În curtea casei victima a fost agresată timp de 10-15 minute, interval în care cu forţe scăzute le-a cerut inculpaţilor să nu-l mai lovească. În timpul evenimentelor petrecute în curte, inculpatul D. C. C. a plecat spre casă, iar ceilalţi doi inculpaţi au îmbrăcat victima cu o altă pereche de pantaloni şi au abandonat-o peste drum de casa inculpatului V. S., într-un şanţ. Trebuie precizat că evenimentele s-au petrecut în condiţiile în care la acea oră, 19-1930 afară se înnoptase. După plecarea inculpatului E. I. C., V. S. a şters urmele săvârşirii infracţiunii, a încercat să spele urmele de sânge şi a dat pe foc pantalonii victimei.
Victima a fost găsită abia a doua zi dimineaţă în jurul orei 730-800 de tatăl său în timp ce încă era în viaţă, însă la scurt timp a decedat, astfel că serviciul de urgenţă apelat telefonic, sosit la faţa locului, a constatat decesul victimei.
Din concluziile raportului de necropsie se reţine că moartea victimei a fost violentă, fiind cauzată de un puternic şoc traumatic şi hemoragic, consecinţa unui politraumatism cranio-cerebral şi toracic.
Iniţial inculpaţii s-au prevalat de dreptul de a nu da nicio declaraţie conform disp. art.70 Cod procedură penală. Ulterior inculpatul V. S. a depus la dosar un memoriu cuprinzând o descriere a modului cum au fost săvârşite faptele. În aceste condiţii, instanţa a învederat inculpatului că are oricând dreptul de a da declaraţie oral în instanţă, sens în care a şi fost audiat în prezenţa celorlalţi inculpaţi, care au precizat din nou că nu vor să dea declaraţie. Luând cunoştinţă despre susţinerile inculpatului V. S. cu privire la faptă, inculpatul D. C. C. a arătat că doreşte şi el să fie ascultat.
Din declaraţiile inculpaţilor date în instanţă şi în timpul anchetei penale, se reţine că E. I. C. a recunoscut în totalitate faptele pentru care a fost trimis în judecată şi a descris în amănunt activitatea infracţională a coautorilor cu singura precizare în plus că toţi inculpaţii, pe rând ar fi introdus în anusul victimei cotorul de porumb.
Inculpaţii V. S. şi D. C. C. au fost oscilanţi în declaraţii şi au căutat să inducă fiecare din ei faptul că celălalt ar fi lovit victima cu corpuri contondente şi că ei nu se fac vinovaţi de aplicarea loviturilor care au determinat decesul victimei.
Astfel inculpatul V. S. susţine că ceilalţi doi inculpaţi ar fi intrat peste el în domiciliu, au început să umble în sacoşa victimei şi au început să o agreseze. El, susţine inculpatul, i-a dat victimei doar câteva palme şi nu a urmărit uciderea victimei.
La rândul său, inculpatul D. C. C. arată că a avut cea mai mică contribuţie la agresarea victimei, că a plecat în timpul desfăşurării evenimentelor şi că nu a lovit victima cu vreun băţ sau coadă de topor. Arată inculpatul că V. S. a fost cel care a avut întreaga iniţiativă şi din spusele inculpatului E. I. C., inculpatul V. S. ar fi intenţionat să dea foc victimei. Pe fundamentul acestor apărări, inculpatul D. C. C. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art.174, 176 lit.a Cod penal în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art.183 Cod penal deoarece a aplicat doar câteva lovituri cu mijloace proprii fără intenţia de a ucide.
Susţinerile celor doi inculpaţi nu pot fi reţinute. Este dovedit mai presus de orice îndoială rezonabilă că toţi trei inculpaţii au acţionat conjugat în lovirea victimei fiecare dintre ei acceptând atitudinea agresivă a coinculpaţilor şi aplicând la rândul lor lovituri cu mijloace contondente şi cu mijloace proprii în zone vitale de o intensitate mare, lovituri apte să producă rezultatul grav constând în moartea victimei. Astfel pe hainele tuturor celor trei inculpaţi s-au găsit urme de sânge aparţinând victimei, fapt care dovedeşte că fiecare în parte a fost implicat în lovirea activă a victimei. Nici inculpatul V.S. şi nici D.C. C. nu au avut vreun moment iniţiativa de a opri agresiunea sau de a-i împiedica pe ceilalţi doi să lovească victima. După consumarea faptei niciunul dintre inculpaţi nu şi-a pus măcar problema de a anunţa serviciul de urgenţă pentru a se interveni medical asupra victimei. Chiar dacă s-ar admite că inculpaţii nu au acţionat în mod direct cu intenţia de a ucide victima, se reţine din dinamica faptelor, din durata în timp a agresiunii şi din intensitatea loviturilor, zona aplicată şi mijloacele folosite, că inculpaţii au prevăzut şi au acceptat posibilitatea producerii rezultatului grav, constând în moartea victimei. Acest lucru rezultă şi din procesul verbal de confruntare a celor doi inculpaţi V. S. şi D.C. C. din care reiese că inculpaţii au vorbit la telefon în seara respectivă după ora 22, V. S. punându-l în temă pe D.C. C. că victima este în acelaşi loc în care au abandonat-o şi că ar trebui să o mute din acel loc.
Situaţia de fapt anterior expusă rezultă din declaraţiile inculpaţilor, declaraţiile martorilor, procesul verbal de cercetare a locuinţei şi curţii inculpatului V. S., raportul medico-legal de necropsie, planşele foto, precum şi probele materiale constând în corpurile delicte, obiectele de îmbrăcăminte ale inculpaţilor şi ale victimei.
În drept, fapta inculpaţilor care împreună cu intenţie indirectă au aplicat mai multe lovituri victimei P. V., folosind mijloace contondente şi mijloace proprii, în zone vitale ale corpului, pe o perioadă îndelungată de timp pentru a provoca suferinţe fizice victimei, care a decedat ca urmare a leziunilor după mai multe ore în care a agonizat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzute şi pedepsite de art.174, 176 lit.a Cod penal în condiţiile de agravare prev. de art.75 lit. a Cod penal.
Nu se poate reţine că inculpatul D. C. C. ar fi fost în culpă cu privire la rezultatul produs,poziţia sa fiind contrazisă de atitudinea avută în timpul săvârşirii faptei când acţiunile sale au fost în convergenţă cu cele ale celorlalţi inculpaţi, când deşi a sesizat disperarea victimei care cerea să nu mai fie lovită, a continuat agresiunea. De asemenea, inculpatul avea posibilitatea pe parcursul întregii seri după abandonarea victimei să sesizeze serviciul de urgenţă pentru acordarea asistenţei medicale.
În consecinţă este evident că toţi inculpaţii au avut aceeaşi poziţie subiectivă şi au acţionat cu discernământ, fapt constatat prin condiţiile rapoartelor de expertiză psihiatrică.
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor vor fi avute în vedere criteriile de individualizare prev. de art.72 Cod penal, cu precădere gradul ridicat de pericol social al infracţiunii, circumstanţele reale ale săvârşirii faptei, agravanta generală constând în săvârşirea faptei de trei persoane împreună, circumstanţele personale ale fiecărui inculpat, limitele de pedeapsă şi poziţia procesuală a inculpaţilor.
