Sentinţa penală nr. 208/1.04.2011
Deliberând asupra acţiunii penale de faţă :
Prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti nr. 1814/P/2010 din data de 22.09.2010, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate, a inculpatului D. D., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 279 alin.2 Cod penal.
Se reţine în actul de sesizare a instanţei, că deoarece inculpatul nu mai avea calitatea de membru vânător al AJVPS Bacău, ca urmare a neachitării contravaloarea taxelor, s-a dispus măsura revocării dreptului de port şi folosire a armelor letale şi retragerea permisului de armă.
Se mai arată in actul de sesizare , că deşi i s-a adus la cunoştinţă că în termen de 10 zile , să se prezinte la serviciul A.E.S.P.- din cadrul IPJ Bacău, cu permisul şi documentele prin care să facă dovada depunerii la un armurier, acesta nu s-a conformat.
Situaţia de fapt reţinută se probează cu următoarele mijloace de probă indicate în actul de sesizare: proces verbal de sesizare din oficiu (fila 3 dup), proces-verbal şi dovada de ridicare a armelor şi permisului de armă (fila 11-12), dispoziţia de revocare a dreptului de port şi folosire a armelor letale şi retragerea permisului de armă (fl.5 dup), declaraţii martor (fila 19 d.u.p), declaraţiile învinuitului (filal5-17,19 dup).
In cursul cercetării judecătoreşti a fost audiat martorul M. G. (filal4 ).
Pentru lămurirea situaţiei antecedentelor penale ale inculpatului s-a ataşat copie de cazierul judiciar (fila 46).
In faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească inculpatul a recunoscut parţial fapta săvârşită şi nu a propus probe în dovedirea nevinovăţiei.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Prin hotărârea nr. 1/11-02.2010 (fl.23 dos. inst), Consiliul AJVPS Bacău în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 4 şi art. 11 din statut (fl.31dos. inst.), inculpatul a fost exclus din AJVPS – Bacău ca urmare a neachitării cotizaţiei de membru vânător pe anul 2009.
Această decizie a fost comunicată inculpatului, precum şi că poate contesta această decizie în termen de 15 zile de la comunicare ( fl.23 dos. inst.)
Ca urmare a excluderii din AJVPS – Bacău prin dispoziţia I.P.J. Bacău, nr.239927 din data de 17.05.2010, s-a dispus revocarea şi retragerea permisului de armă, nr. 0041571, eliberat la data de 10.09.1988, de I.P.J. Bacău, în baza căruia deţinea următoarele arme de vânătoare: marca IJ 43 E, seria 0663666, calibru 12 şi marca BROWNING, seria 43239, calibru 16 (fila 6 d.u.p.).
2
La data de 01.06.2010, agentul de poliţie C. V., din cadrul Postului de Poliţie A., s-a deplasat la domiciliul inculpatului şi i-a înmânat dispoziţia nr. 239927 din 17.05.2010 prin care i s-a adus la cunoştinţă că în termen de 10 zile de la data luării la cunoştinţă este obligat să se prezinte la Serviciul A.E.S.P., din cadrul I.P.J. Bacău , cu permisul de armă şi documentul care face dovada depunerii armelor şi muniţiei, la un armurier autorizat întocmindu-se în acest sens procesul-verbal nr. 128034 din 01.06.2010 (fila 8 d.u.p.).
Deşi inculpatul a primit personal şi a luat la cunoştinţă despre conţinutul dispoziţiei nr. 239927/2010, acesta nu s-a conformat celor specificate în dispoziţia respectivă, astfel că după trecerea termenului de 10 zile conform art. 34 alin.2 din HG 130/2005, cadrele serviciului AESP Bacău s-au deplasat la domiciliul inculpatului în comuna A, sat C, jud. B la data de 21.06.2010, i-au fost ridicate cele două arme, muniţia aferentă şi permisul de armă seria 0041571 emis la data de 20.09.1988 de IPJ-B. întocmindu-se procesul verbal de confiscare (fila 12 d.u.p) .
Toate probele administrate în cauză şi menţionate anterior converg către ideea că inculpatul este autorul faptei, care de altfel a recunoscut săvârşirea faptei şi a solicitat ca judecata pe tot parcursul procesului penal.
Deoarece fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prevăzută de art. 279 alin. 2 Cod penal are ca situaţie premisă existenţa unei cereri formulate de către acesta pentru prelungirea valabilităţii permisului, cerere care trebuie să fi fost respinsă de către organul competent ori faţă de situaţia de fapt reţinută şi a probelor administrate din prezenta cauză nu rezultă că ar fi existat o asemenea cerere instanţa în baza art. 334 Cod procedură penală urmează să dispună schimbarea încadrării juridice din art. 279 alin. 2 Cod penal în art. 279 alin. 1 Cod penal.
In drept, fapta inculpatului D. D., care a deţinut cele două arme şi muniţia fără drept ca urmare a revocării dreptului de port şi folosire a armelor letale şi retragerea permisului de armă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 279 alin. 1 Cod penal.
Elementul material este realizat prin fapta inculpatului că a deţinut în continuare armele şi muniţia deşi cunoştea faptul că i-a fost revocat acest drept.
Urmarea imediată ca şi element al laturii obiective se realizează prin simpla săvârşire a faptei având în vedere că este o infracţiune de pericol care nu necesită producerea unui anumit rezultat.
Legătura de cauzalitate rezultă din însăşi săvârşirea faptei Instanţa reţine că sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta sub formă de vinovăţie a intenţiei directe, în sensul dispoziţiilor art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal, deoarece el a prevăzut rezultatul faptei sale, relevantă fiind adresa nr. 239927 din data de 17.05.2010 prin care i s-a adus la cunoştinţă faptul că nerespectarea obligaţiei de nedepunere a armelor şi muniţiei la un armurier autorizat şi deţinerea acestora în continuare se pedepsesc conform prevederilor art. 279 Cod penal (fila 6 d.u.p).
3
Constatând că infracţiunile există, că au fost săvârşite de inculpat cu vinovăţia specifică, în baza art. 345 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, instanţa va dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor care fac obiectul judecăţii.
Având în vedere cele expuse, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa închisorii, care să corespundă scopului acesteia, definit prin art.52 din Codul penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 din Codul penal.
In cadrul procesului complex de individualizare a pedepsei, instanţa apreciază ca activitatea infracţională trebuie raportata nu numai la pericolul social concret al faptei comise, dar şi la urmările ei, la ansamblul condiţiilor în care a fost săvârşită, precum şi la orice element de natură să caracterizeze persoana infractorului.
Sub acest aspect, la proporţionalizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru infracţiunea săvârşită, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 al. 1 Cod penal şi va ţine seama, în acest sens, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a Codului penal, de gradul de pericol social concret al infracţiunii având în vedere circumstanţele reale ale faptei şi împrejurările săvârşirii acesteia, de modalitatea de comitere a infracţiunii, de natura acesteia.
Astfel, instanţa reţine că fapta săvârşită de inculpat prezintă un grad de pericol scăzut, nu are antecedente penale, că acesta a fost membru vânător de peste 30 ani, că a recunoscut şi regretat fapta comisă.
Faţă de aceste considerente, prin raportare la dispoziţiile art. 76 alin. 1 lit.a, b,c Cod penal, instanţa va aplica inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 279 alin.l Cod penal.
In ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa reţine că natura faptei săvârşită, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor duc la concluzia existenţei unei nedemnităti în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit. a teza a Ii-a şi lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.
Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigenţele CEDO, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou şi Pîrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcţie de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia.
Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotaţie electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanţa apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
4
Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetăţeni.
Instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins si prin pronunţarea unei hotărâri cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, experienţa unui proces penal şi riscul revocării suspendării cu consecinţa executării pedepsei într-un loc de detenţie, motiv pentru care în baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaţilor, pe durata unui termen de încercare de 2ani şi 6 luni stabilit conform art.82 din Codul penal, pentru fiecare inculpat.
Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei accesorii.
în baza dispoziţiilor art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.
In baza art. 118 alin. 1 lit. f Cod penal urmează să fie confiscate de la inculpatul D. D. cele două arme de vânătoare marca : marca IJ 43 E, seria 0663666, calibru 12 şi marca BROWNING, seria 43239, calibru 16 mm.
In temeiul art. 191 alm.l Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare către stat, urmând să ia act că inculpatul a avut apărător ales.
