Deliberând asupra cauzei penale de faţă:
La data de 28.10.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. …../215/20124 rechizitoriul cu nr. ……/P/2014 din data de 27.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova prin care au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii:
C.M.C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol prev de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f C.p., cu aplicarea art.113 şi urm C.p. şi
– G.A.F., cercetat în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol prev de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f C.p., cu aplicarea art.77 lit. d C.p.
În actul de sesizare al instanţei, în esenţă s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 13/14.05.2014, la locuinţa numitului G.I.T., din comuna Pieleşti, str. ……., jud. Dolj, inculpaţii C.M.C. şi G.A.F. au întreţinut raporturi sexuale cu persoana vătămată S.I.M., fără consimţământul acesteia.
Starea de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei a fost probată cu: proces-verbal de sesizare din oficiu ( fila 11 ), proces-verbal de cercetare la faţa locului ( filele 13-26 ), fişa de asistenţă medicală în UPU ( filele 29-32 ), fişa de constatare preliminară IML Craiova din 14.05.2014 ( fila 41 ), raport de constatare medico-legală nr.1521/08.10.2014 IML Craiova ( fila 42 ), raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1560/07.07.2014 IML Craiova ( fila 47), declaraţie persoană vătămată S.I.M. ( filele 49-51 ), proces-verbal verificare telefon mobil ( filele 52-56 ), declaraţie martor C.A.M. ( filele 57-59 ), declaraţie martor G.I.T. ( filele 60-62 ), declaraţie inculpat G.A.F. ( filele 64-66 ), declaraţie suspect G.A.F. ( filele 67-69 ), declaraţie suspect C.M.C. ( filele 73-75 ),proces-verbal consemnare convorbiri telefonice persoană vătămată S.I.M. ( fila 85 ).
În procedura de cameră preliminară şi în timpul judecăţii
Prin încheierea din data de 02.12.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova cu numărul ……/P/2014 privind pe inculpaţii: C.M.C., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea inf. de viol prev de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f C.p., cu aplicarea art.113 şi urm C.p. şi G.A.F. , trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea inf. de viol prev de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f C.p., cu aplicarea art. 77 lit. d C.p. S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii C.M.C. şi G.A.F.. S-a stabilit termen la data de 30.01.2015 în şedinţă publică.
Prin adresa cu nr. …../17.02.2015 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 92 lei (fila 65 dosar instanţă).
Persoana vătămată S.I.M. a depus la dosaul cauzei o cerere prin care arată că se constituie parte civilă cu suma de 50.000 de lei reprezentând daune morale (fila 98 dosar instanţă).
Persoana vătămată S.I.M. a depus la dosaul cauzei o cerere prin care arată că se constituie parte civilă cu suma de 50.000 de lei reprezentând daune morale (fila 98 dosar instanţă).
La solicitarea instanţei Serviciul de Probaţiune Dolj a înaintat referatul de evaluare al inculpatului inor C.M.C. (fila 99 dosar instanţă).
În şedinţa publică din data de 17.04.2014, în temeiul art. 374 alin. 1 Cpp, instanţa a constatat că este primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită, astfel că s-a dat citire actului de sesizare.
În temeiul art. 374 alin. 2 Cpp, preşedintele a explicat inculpaţilor în ce constă învinuirea ce li se aduce, i-a încunoştinţat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-li-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor, precum şi cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaţilor, persoanei vătămate, martorilor şi celorlalte părţi.
Potrivit art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, inculpatului G.A.F. i s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 374 alin. 4 C.proc.pen. conform cărora poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa situaţie în care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii, potrivit art. 396 alin. 10 c. pr. pen.
Inculpatul G.A.F. a recunoscut în totalitate faptele astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare a instanţei, şi a solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte. Nu a solicitat alte probe.
Conform art. 375 c. pr. pen. instanţa a procedat la ascultarea inculpatului, declaraţia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, după care a pus în discuţie solicitarea inculpatului de judecare numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. (fila 97 dosar instanţă).
Reprezentantul Ministerului Public şi apărătorii inculpaţilor au solicitat, iar instanţa a încuviinţat aplicarea disp. art. 374 alin. 4 C.proc.pen. şi 396 alin. 10 c. pr. pen.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul minor C.M.C., chiar dacă a avut o atitudine sinceră şi cooperantă atât în timpul urmăririi penale cât şi în timpul judecăţii, instanţa apreciază că nu se pot aplica prevederile art. 396 alin. 10 c. pr. pen. întrucât acest text de lege prevede că atunci “Când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.”
De asemenea, art.. 114 c. pen.care reglementează consecinţele răspunderii penale, prevede că:
(1) Faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.
(2) Faţă de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:
a) dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat;
a) dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat;
b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.
b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.
Instanţa constată că art. 396 alin. 10 devine aplicabil numai atunci când se dispune condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei. Ori, faţă de minori nu se poate dispune condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei, deoarece minorilor nu se poate aplica pedeapsă ci numai măsură educativă, aşa cum prevede art. 114 c. pen.
Având în vedere aceste aspecte instanţa nu poate face aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin. 4 c. pr. pen. rap. la art. 396 alin. 10 teza ultimă din c. pr. pen în ceea ce priveşte inculpaţii minori.
În şedinţa publică din data de 17.04.2015 inculpatul minor a recunoscut comiterea faptelor, nici acesta, nici procurorul şi nici celelalte părţi nu au contestat vreo probă din timpul urmăririi penale, astfel că acestea nu au mai fost administrate.
Inculpaţii nu au fost de acord să achite persoanei vătămate suma de bani cu care s-a constituit parte civilă.
Inculpaţii nu au fost de acord să achite persoanei vătămate suma de bani cu care s-a constituit parte civilă.
La solicitarea persoanei vătămate au fost audiaţi martorii C.A.M. şi I.G.C. pentru dovedirea pretenţiilor morale (fila 133, 134 dosar instanţă).
Prin încheierea din data de 05 iunie 2015 instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol întrucât, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei de către doamna avocat ales Preda Simona, pentru inculpat G.A.F., a solicitat achitarea apreciind că în cauză sunt incidente disp. aert. 16 lit. a sau c din c. pr. pen. (fila 141 dosar instanţă).
Prin încheierea din data de 26.06.2015 instanţa a constata că doamna avocat Preda Simona nu-i acordă o apărare reală şi efectivă inculpatului G.A.F., in sensul că a formulat o apărare contrară voinţei inculpatului, astfel că, a dispus emiterea unei adrese către Baroul Dolj, cu solicitarea de a desemna un apărător din oficiu pentru a-i asigura interesele inculpatului G.A.F. in faţa instanţei.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
Potrivit art. 374 alin. 4 C.proc.pen. inculpatul poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, situaţie în care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii, potrivit art. 396 alin. 10 c. pr. pen.
Conform art. 396 alin. 10 c. pr.pen. instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de inculpat, situaţie în care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii
Instanţa respinge cererea inculpatului atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.
Starea de fapt este corect reţinută prin actul de sesizare a instanţei, rezultând din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penal şi însuşite de către ambii inculpaţi.
Astfel, instanţa constată că din probele administrate în cauză rezultă că C.M.C., se face vinovat de comiterea infracţiunii de viol prev de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f C.p., cu aplicarea art.113 şi urm C.p. şi G.A.F., se face vinovat de comiterea infracţiunii de viol prev de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f C.p., cu aplicarea art.77 lit. d C.p.
Instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
În data de 14.05.2014, organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Craiova – Secţia 5 Poliţie Rurală Pieleşti au fost sesizate prin apel 112, cu privire la faptul că, în noaptea de 13/14.05.2014, persoana vătămată S.I.M., în vârstă de 17 ani, din comuna Drăgoteşti, jud. Dolj, a întreţinut raporturi sexuale prin constrângere cu inculpaţii C.M.C. şi G.A.F., la locuinţa lui G.I.T., din comuna Pieleşti, jud. Dolj.
Sesizate, organele de poliţie s-au deplasat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, solicitând examinarea ginecologică a persoanei vătămate S.I.M. şi recoltarea secreţiei vaginale, în vederea efectuării unei expertize medico-legale.
Conform fişei de asistenţă medicală de urgenţă UPU, persoana vătămată S.I.M. a fost adusă în unitate prezentând dureri pelviene post viol, fiind examinată de medicul ginecolog dr. Blendea Daniela, care a constatat leziuni minore la nivelul organului genital şi prezenţa unei secreţii opalescente în vagin. ( filele 29-32 dup )
Conform Raportului de constatare medico-legală nr.1521/08.10.2014 întocmit de IML Craiova, persoana vătămată S.I.M. prezenta o dezvoltare somatică corespunzătoare vârstei de 17 ani, o deflorare mai veche de 8-10 zile, fără leziuni de violenţă, examenul microscopic al secreţiei vaginale evidenţiind capete de spermatozoizi şi spermatozoizi întregi, specifici unui raport sexual, posibil petrecut în noaptea de 13/14.05.2014. ( fila 42 dup )
Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1560/A1/07.07.2014 întocmit de IML Craiova concluzionează că persoana vătămată S.I.M. prezenta tulburări emoţionale specifice unui abuz sexual, putând avea o reacţie de acceptare a relaţiilor sexuale, pentru a evita consecinţe mai grave. ( fila 47 )
Organele de poliţie s-au deplasat la locul faptei, constatând că locuinţa numitului G.I.T. se află în comuna Pieleşti, str……, nr……., jud. Dolj, iar la indicaţia persoanei vătămate S.I.M. a fost identificată încăperea în care se reclama că au fost săvârşite faptele, în sobă fiind identificat un prezervativ folosit şi ambalajul acestuia, cu inscripţia „Vultur”, indicii ale consumării unui raport sexual. ( filele 12-26 dup )
Cercetările efectuate au stabilit faptul că în noaptea de 13/14.05.2014, persoana vătămată S.I.M. a întreţinut raport sexual prin constrângere morală, la locuinţa numitului G.I.T., aflată în comuna Pieleşti, str……, nr……, jud. Dolj.
Circumstanţele în care persoana vătămată S.I.M. a întreţinut raporturile sexuale cu inculpaţii C.M.C. şi G.A.F. rezultă din declaraţiile acestora şi din declaraţiile martorilor C.A.M. şi G.I.T..
Astfel, s-a constatat că în seara zilei de 13.05.2014, în jurul orei 20.00, numita C.A.M., în vârstă de 17 ani, a fost sunată de numitul G.I.T., în vârstă de 18 ani, care i-a propus să se întâlnească, cei doi cunoscându-se de la discotecă şi de pe facebook, la întâlnire urmând să vină şi prietenii lui, motiv pentru care a rugat-o să o invite şi pe prietena ei, persoana vătămată S.I.M..
Numita C.A.M. i-a propus prietenei sale, persoana vătămată S.I.M., cu care se afla împreună în momentul primirii apelului, să meargă împreună la întâlnirea cu prietenul său şi prietenii acestuia, aceasta din urmă fiind de acord.
Numitul G.I.T. a discutat cu inculpaţii C.M.C. şi G.A.F., cei trei hotărând să se deplaseze la locuinţa lui G.I.T., din comuna Pieleşti, profitând de faptul că părinţii acestuia nu erau acasă, unde doreau să întreţină relaţii sexuale cu cele două fete.
Conform declaraţiei martorului G.I.T., intenţia inculpaţilor C.M.C. şi G.A.F. a fost de a întreţine relaţii sexuale cu S.I.M., în ciuda consecinţelor ce ar rezulta din refuzul acesteia. ( filele 61-62 ),
În comuna Drăgoteşti, cele două fete s-au urcat în autoturismul marca Cielo, condus de inculpatul G.A.F., pe bancheta din spate, împreună cu G.I.T., pe bancheta din faţă, dreapta, stând inculpatul C.M.C..
Martorii C.A.M. şi G.I.T. declară că, după ce au ajuns la locuinţă, au stat câteva minute de vorbă şi sub pretextul de a bea apă, au ieşit din încăperea în care se aflau, lăsând-o pe persoana vătămată S.I.M. împreună cu inculpaţii şi au mers în alt imobil, situat în aceeaşi curte, unde au întreţinut raporturi sexuale de comun acord, închizând telefoanele mobile pentru a nu fi deranjaţi.
Rămaşi cu persoana vătămată, cei doi inculpaţi au încercat să o determine să accepte întreţinerea de raporturi sexuale.
Astfel, inculpatul G.A.F. s-a apropiat de persoana vătămată încercând să o sărute, dar a fost refuzat, persoana vătămată spunându-i că are un prieten.
La rândul său, inculpatul C.M.C. i-a cerut să întreţină raporturi sexuale, întrebând-o dacă este virgină.
Starea de fapt prezentată rezultă din declaraţiile persoanei vătămate şi din declaraţiile inculpaţilor, stabilindu-se astfel, faptul că cei doi inculpaţi au dorit de la început să întreţină relaţii sexuale cu persoana vătămată, iar în momentul în care au rămas singuri cu aceasta, profitând de faptul că se aflau într-o zonă retrasă, persoana vătămată neavând posibilitatea de a pleca singură, prin ploaie spre domiciliul său, au încercat să o determine să accepte întreţinerea raporturilor sexuale.
Aşa cum afirmase şi iniţial pe drum, inculpatul C.M.C. i-a spus persoanei vătămate că va întreţine raport sexual cu el, indiferent că vrea sau nu vrea.
În momentul în care a devenit evidentă intenţia celor doi inculpaţi, persoana vătămată a încercat de mai multe ori să o sune pe prietena ei C.A.M., acesta spunându-i la primul apel că vine imediat, după care şi-a închis telefonul mobil,.
Aşa cum rezultă din declaraţiile celor doi inculpaţi, coroborate cu declaraţia persoanei vătămate, S.I.M. nu a avut în nici un moment o atitudine provocatoare şi nu a arătat nicio disponibilitate de a întreţine raporturi sexuale, exprimându-şi clar şi de mai multe ori refuzul, motivat de existenţa unei relaţii cu altă persoană.
Mai mult, persoana vătămată a avut o reacţie emoţională evidentă, ieşind din casă în ploaie şi încercând să ajungă la prietena ei, dar neştiind unde să meargă din cauza faptului că nu cunoştea locul în care se afla şi încercând să o sune pentru a o determina să se întoarcă la ea, simţindu-se vulnerabilă în faţa celor doi inculpaţi.
Cei doi inculpaţi au continuat să o preseze, postându-se în uşă, inculpatul C.M.C. repetându-i că va întreţine raport sexual cu el, chiar dacă nu vrea.
Lipsa de experienţa a persoanei vătămate, minoră în vârsta de 17 ani, în abandon şcolar şi locuind fără mamă, împreună cu tatăl şi bunicul său, precum şi trăsăturile ei psihice, constatate de expertiza psihiatrică, au determinat-o să aibă o atitudine de acceptare a relaţiilor sexuale, pentru a evita consecinţele mai grave, aceasta temându-se că va fi bătută şi lăsată să meargă noaptea, pe jos, până la locuinţa ei din comuna Drăgoteşti.
Cei doi inculpaţi au realizat astfel consecinţele faptelor lor, pe care şi le-au asumat încă dinainte de consumare, când au decis că vor întreţine relaţii sexuale cu S.I.M. indiferent de consecinţe. ( fapt probat de declaraţiile acestora şi de declaraţiile martorului G.I.T. )
După ce inculpatul G.A.F. a ieşit din cameră, la insistenţele inculpatului C.M.C., care i-a spus să se dezbrace şi temându-se de alte consecinţe mai grave, persoana vătămată s-a dezbrăcat de haine, rămânând cu sutienul şi o bluză pe ea şi a întreţinut un raport sexual neprotejat, cu acesta, fapt recunoscut de inculpat.
După ce a întreţinut raportul sexual, inculpatul C.M.C. a ieşit din cameră, spunându-i inculpatului G.A.F. să întreţină şi el raport sexual.
Persoana vătămată a ieşit din cameră, revenind după scurt timp, inculpatul G.A.F. spunându-i să se dezbrace complet de haine. Din declaraţia inculpatului G.A.F. rezultă că persoana vătămată nu a spus nimic, s-a dezbrăcat şi au întreţinut un raport sexual protejat.
Persoana vătămată S.I.M. şi-a exprimat voinţa de a nu întreţine raporturi sexuale cu cei doi inculpaţi, motivând că are o relaţie, atitudinea de pasivitate în faţa insistenţei celor doi inculpaţi fiind determinată de evitarea unor consecinţe mai grave, cum ar fi expunerea publică şi abandonarea în stradă.
Intenţia inculpaţilor a fost evidentă şi recunoscută în declaraţiile acestora, respectiv aceea de a întreţine raport sexual cu persoana vătămată indiferent de consecinţe, inculpaţii asigurându-se ca vor rămâne singuri cu aceasta, intr-un loc retras.
Lipsa consimţământului persoanei vătămate a fost constatată de către cei doi inculpaţi, conform declaraţiilor acestora aceasta exprimându-şi voinţa de a nu întreţine raporturi sexuale, motiv pentru care i-au spus că indiferent de voinţa ei, tot vor întreţine raporturi sexuale.
Din declaraţia martorei C.A.M. rezultă că inculpatul C.M.C., în momentul în care a venit în locul în care întreţinea raport sexual cu G.I.T., a recunoscut că a făcut o greşeală.
De asemenea, martorul G.I.T. a precizat că după ce persoana vătămată a fost lăsată la domiciliu, inculpatul C.M.C. i-a spus că au violat-o, că au înjurat-o şi au ţipat la ea.
Consecinţele au fost evidente, persoana vătămată simţindu-se rău şi cerând medicamente imediat după consumarea raporturilor, fapt constatat de martorii G.I.T. şi C.A.M..
Pe drumul spre casă persoana vătămată a continuat să nu vorbească şi să aibă o atitudine pasivă, părând supărată şi indignată. Aşa cum rezultă şi din expertiza psihiatrică, intensitatea reacţiei emoţionale la abuz, poate fi explicată de comportamentul de acceptare pasivă pentru evitarea unor consecinţe mai grave.
Odată ajunsă la domiciliu, i-a povestit numitei C.A.M. cele întâmplate şi, deoarece se simţea în continuare rău, a fost solicitată ambulanţa, persoana vătămată fiind transportată la Urgenţă.
În timpul urmăririi penale şi în timpul judecăţii inculpaţii au recunoscut comiterea faptelor .
În drept,
În drept, fapta inculpaţilor C.M.C. şi G.A.F., care, în noaptea de 13/14.05.2014, la locuinţa numitului G.I.T., din comuna Pieleşti, str……, nr……., jud. Dolj, au întreţinut raporturi sexuale cu persoana vătămată S.I.M., fără consimţământul acesteia, prin contrângere morală, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de viol prev de art.218 alin.1 şi alin.3 lit. f C.p.
Inculpatului minor C.M.C., i se va face aplicarea art.113 şi urm C.p.
Inculpatul G.A.F. a săvârşit fapta împreună cu inculpatul minor C.M.C., motiv pentru care se va reţine circumstanţa agravantă prev de art.77 lit. d C.p.
Instanţa va da eficienţă disp. art. 396 alin. 10 C.proc.pen. cu privire la judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, având în vedere că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a declarat că le recunoaşte şi le însuşeşte.
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor:
Instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 din actualul C.p., respectiv: gravitatea infracţiunii comise, periculozitatea infractorului care se evaluează după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul minor C.M.C.
Instanţa va avea în vedere disp. art. 115 alin. 2 c. pen. care fac trimitere la criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 din C.p., respectiv: gravitatea infracţiunii comise, periculozitatea infractorului care se evaluează după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Instanţa constată că în data de 14 mai 2014 inculpat minor C.M.C., ns. la data de 29.05.1996 avea vârsta de 17 ani, astfel că faţă de acesta se va aplica o măsură educativă şi nu o pedeapsă.
Art. 114 c. pen. care reglementează consecinţele răspunderii penale, prevede că:
(1) Faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.
(2) Faţă de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:
Instanţa consideră că luarea măsurii internării într-un centru de detenţie pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea ce formează obiectul prezentului dosar constituie un mijloc de reeducare suficient pentru acesta.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare, instanţa are în vedere faptul că infracţiunea de viol a fost comisă cu încă o persoană, respectiv inculpatul G.A.F., profitând de faptul că persoana vătămată nu cunoştea locul în care se află iar fapta a fost comisă pe timpul nopţii. Instanţa mai are în vedere faptul că persoana vătămată, din cauza faptului că nu cunoştea respectivul loc, pe timp de noapte nu avea posibilitatea de a se deplasa în altă parte.
În ceea ce priveşte cuantumul măsurii educativ, instanţa nu poate ignora faptul că persoana vătămată, chiar dacă noaptea se afla într-un loc necunoscut, a avut în permanenţă acces la telefonul mobil, drept dovadă faptul că a contactat-o pe prietena sa, însă nu a apelat SNAU 112.
Având în vedere aceste aspecte,
Având în vedere aceste aspecte,
Având în vedere aceste aspecte,
În baza art. 125 C.pen. cu referire la art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f c. pen. cu aplic. art. 113 şi urm. c. pen.
În baza art. 125 C.pen. cu referire la art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f c. pen. cu aplic. art. 113 şi urm. c. pen.
Va dipune luarea faţă de inculpatul minor C.M.C., a măsurii educative privativă de libertate a internării într-un centru de detenţie, pe o perioadă de 2 ani pentru comiterea infractiunii de viol.
În baza art. 3 şi 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 3 şi 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 3 şi 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul major G.A.F.
Instanţa va avea în vedere disp. art. 74 din C.p., respectiv: gravitatea infracţiunii comise, periculozitatea infractorului care se evaluează după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Instanţa consideră că aplicarea unei pedepse orientate spre minim de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru savârşirea infr. pentru care a fost trimis în judecată, în regim de executare pedepsei constituie un mijloc de reeducare suficient pentru inculpat .
În ceea ce priveşte modalitatea de executare, instanţa are în vedere faptul că infracţiunea de viol a fost comisă cu încă o persoană, minorul C.M.C., profitând de faptul că persoana vătămată nu cunoştea locul în care se află iar fapta a fost comisă pe timpul nopţii. Instanţa mai are în vedere faptul că persoana vătămată, din cauza faptului că nu cunoştea respectivul loc, pe timp de noapte nu avea posibilitatea de a se deplasa în altă parte.
În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei, instanţa nu poate ignora faptul că persoana vătămată, chiar dacă noaptea se afla într-un loc necunoscut, a avut în permanenţă acces la telefonul mobil, drept dovadă faptul că a contactat-o pe prietena sa, însă nu a apelat SNAU 112.
În baza art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f c. pen. cu aplic. art. 77 lit. d din c. pen.
Va condamna pe inculpatul G.A.F. la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infr. de viol.
Având în vedere că inculpatul prin natura faptei săvârşite a demonstrat că nu este demn să exercite o funcţie ce presupune alegerea într-o autoritate publică sau o funcţie electivă publică şi nici o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, aceste funcţii implicând o responsabilitate pe care inculpatul a demonstrat că nu o are în acest moment, i se vor interzice drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d din c. pen.
În baza art. 65 alin. 1 rap. va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d din c. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie, pe toată perioada executării pedepsei închisori, conform art. 65 alin. 3 c. pen.
În baza art. 67 alin. 2 c. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d din c. pen. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe, conform art. 68 alin. 1 lit. b din c. pen.
În baza art. 67 alin. 2 c. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d din c. pen. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe, conform art. 68 alin. 1 lit. b din c. pen.
În baza art. 3 şi 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
Latura civilă
Latura civilă
Prin adresa cu nr. 5153/17.02.2015 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 92 lei (fila 65 dosar instanţă).
Conform art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Din analiza acestor prevederi legale reiese că pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu cert şi care să nu fi fost reparat încă, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa celui care a acţionat.
Fapta ilicită a celor doi inculpaţi constă în aceea în noaptea de 13/14.05.2014, la locuinţa numitului G.I.T., din comuna Pieleşti, str. ………., jud. Dolj, au întreţinut raporturi sexuale cu persoana vătămată S.I.M., fără consimţământul acesteia.
Urmarea imediată constă în provocarea suferinţe psohoce.
Legătura de cauzalitate constă în rezultă din materialitatea faptelor.
În ceea ce priveşte daune morale, din declaraţiile martorilor C.A.M. şi I.G., audiaţi nemijlocit în faţa instanţei la data de 22.05.2015, rezultă că persoana vătămată, după fapta de viol se trezea noaptea foarte speriată, îi era teamă să rămână singură, prezenta dureri de cap.
Rezoluţia nr. 75-7 a CE recomandă indemnizarea prejudiciilor corporale concretizate în neplăceri cum sunt durerile fizice, insomniile, sentimentele de inferioritate, privarea de posibilitatea de a desfăşura anumite activităţi recreative sau in caz de limitare a anumitor activităţi recreative (teatru, activităţi sportive, activităţi tip hobby, etc)
De asemenea, Recomandările Consiliului Europei din 1969 de la Londra subliniază, între altele, că principiul reparaţiei daunelor morale trebuie recunoscut în cazul leziunilor corporale, despăgubirea având rolul de a da o compensare victimei.
În lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, instanţa va stabili întinderea, cuantumul daunelor morale acordate pentru repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, prin apreciere, în raport cu criterii precum consecinţele negative suferite de victimă în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care părţii civile i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.
În acest sens, instanţa are în vedere suferinţa fizică şi psihică încercată de persoana vătămată ca urmare a incidentului, numărul mare de zile de îngrijiri medicale, vârsta înaintată a persoanei vătămate.
Principiul fundamental al răspunderii civile delictuale este acela că fiecare este răspunzător pentru propriile sale fapte şi trebuie să repare prejudiciul pe care l-a adus altcuiva prin săvârşirea acestora.
Pentru ca prejudiciul astfel rezultat să fie susceptibil de reparare, trebuie să întrunească următoarele condiţii: să fie cert şi să nu fi fost încă reparat. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi cu privire la posibilităţile de evaluare. Este întotdeauna cert prejudiciul actual, deci cel deja produs la data când se pretinde repararea lui, de asemenea cel viitor, care, deşi nu s-a produs încă, este sigur că se va produce în viitor, el fiind astfel susceptibil de evaluare. Prejudiciul viitor – care este cert – nu se confundă cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine şi, deci, nu poate justifica acordarea de despăgubiri.
Condiţia ca prejudiciul să nu fi fost reparat trebuie înţeleasă în sensul scopului răspunderii civile delictuale, adică a înlăturării integrale a efectelor faptei ilicite şi, nicidecum, a obţinerii de venituri suplimentare faţă de paguba suferită.
În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru a obţine repararea prejudiciului şi dacă între victimă şi autorul pagubei nu a intervenit o învoială, cel prejudiciat are la îndemână o acţiune în justiţie pentru despăgubiri, guvernată de anumite reguli. Principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, ceea ce înseamnă că autorul pagubei este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar şi beneficiul nerealizat de victimă (lucrum cessans), ceea ce asigură restabilirea situaţiei anterioare.
În baza art. 19 c. pr. pen, art. 397 c. pr.pen. rap. la art. 1.357 C.civ.
În baza art. 19 c. pr. pen, art. 397 c. pr.pen. rap. la art. 1.357 C.civ.
În baza art. 19 c. pr. pen, art. 397 c. pr.pen. rap. la art. 1.357 C.civ.
În baza art. 19 c. pr. pen, art. 397 c. pr.pen. rap. la art. 1.357 C.civ.
Va admite în totalitate acţiunea civilă formulată de partea civilă S.I.M. (fila 98 instanţă) şi obligă inculpatul G.A.F. în solidar cu inculpatul minor C.M.C., acesta din urmă în solidar cu reprezentanţii legali C.D.C. şi E.D. la plata sumei de 50.000 de lei reprezentând daune morale.
Va admite în totalitate acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova (fila 65 instanţă) şi obligă inculpatul G.A.F. în solidar cu inculpatul minor C.M.C., acesta din urmă în solidar cu reprezentanţii legali C.D.C. şi E.D. la plata sumei de 92 de lei cu titlu de daune materiale, reactualizat cu indicele de inflaţie a sumei de la data producerii prejudiciului şi până la data plăţii efective a debitului.
Cheltuieli judiciare
Cheltuieli judiciare
În baza art. 274 alin. 1, 2 din c. pr. pen. obligă inculpatul major G.A.F. la plata sumei de 1025 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 275 de lei reprezintă cheltuieli din timpul urmăririi penale.
În baza art. 274 alin. 1, 2 din c. pr. pen. obligă inculpatul major G.A.F. la plata sumei de 1025 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 275 de lei reprezintă cheltuieli din timpul urmăririi penale.
În baza art. 274 alin. 1, 2, 3 din c. pr. pen va obliga inculpatul minor C.M.C. în solidar cu reprezentanţii legali C.D.C. şi E.D. la plata sumei de 1025 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 275 de lei reprezintă cheltuieli din timpul urmăririi penale.
Cheltuieli efectuate de persoana vătămată
Cheltuieli efectuate de persoana vătămată
În baza art. 276 alin. 1, 4 c. pen. va obliga inculpatul G.A.F. în solidar cu inculpatul minor C.M.C., acesta din urmă în solidar cu reprezentanţii legali C.D.C. şi E.D. la plata sumei de 2.200 lei reprezentând onorariul apărătorului ales Gligă Andi (fila 131 dosar)
Onorarii apărători
Onorarii apărători
În baza art. 274 alin. 1 teza a II-a din codul de procedură penală
În baza art. 274 alin. 1 teza a II-a din codul de procedură penală
Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu: Ţăpuş Iulia Florin în cuantum de 300 de lei (fila 7 dosar), Răducu Anca Mihalea în cuantum de 300 de lei (fila 11 dosar) din tipul judecăţii, Roşca Marian Ovidiu în cuantum de 150 lei (fila 48 dup), Pătra Cristina Mihaela, în cuantum de 200 de lei (fila 71 dup) din timpul urmăririi penale rămâne în sarcina statului.
Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu: Ţăpuş Iulia Florin în cuantum de 300 de lei (fila 7 dosar), Răducu Anca Mihalea în cuantum de 300 de lei (fila 11 dosar) din tipul judecăţii, Roşca Marian Ovidiu în cuantum de 150 lei (fila 48 dup), Pătra Cristina Mihaela, în cuantum de 200 de lei (fila 71 dup) din timpul urmăririi penale rămâne în sarcina statului.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţi şi procuror.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţi şi procuror.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE,
Dipune luarea faţă de inculpatul minor C.M.C., fiul lui …………., născut la data de ……….. in Tâtgu Jiu, judeţul Gorj, domiciliat in comuna Pieleşti, ……………., judeţul Dolj, CNP ……………, a măsurii educative privativă de libertate a internării într-un centru de detenţie, pe o perioadă de 2 ani pentru comiterea infractiunii de viol.
2. În baza art. 218 alin. 1 şi 3 lit. f c. pen. cu aplic. art. 77 lit. d din c. pen.
Condamnă pe inculpatul G.A.F., fiul lui ……….., născut la data de ………. in Craiova, judeţul Dolj, domiciliat in comuna Pieleşti, ……………, jud. Dolj, CNP …………, la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infr. de viol.
În baza art. 65 alin. 1 rap. la art. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d din c. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie, pe toată perioada executării pedepsei închisori, conform art. 65 alin. 3 c. pen.
Admite în totalitate acţiunea civilă formulată de partea civilă S.I.M., fiica lui ……….., născută la data de ……… in mun. Craiova, judeţul Dolj, cu domiciliu in comuna Drăgoteşti,sat ……………, judeţul Dolj, CNP ……………… (fila 98 instanţă) şi obligă inculpatul G.A.F. în solidar cu inculpatul minor C.M.C., acesta din urmă în solidar cu reprezentanţii legali C.D.C. şi E.D. la plata sumei de 50.000 de lei reprezentând daune morale.
Admite în totalitate acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, cu sediul in Craiova, str. Tabaci, nr. 1, jud. Dolj, (fila 65 instanţă) şi obligă inculpatul G.A.F. în solidar cu inculpatul minor C.M.C., acesta din urmă în solidar cu reprezentanţii legali C.D.C. şi E.D. la plata sumei de 92 de lei cu titlu de daune materiale, reactualizat cu indicele de inflaţie a sumei de la data producerii prejudiciului şi până la data plăţii efective a debitului.
În baza art. 274 alin. 1, 2, 3 din c. pr. pen obligă inculpatul minor C.M.C. în solidar cu reprezentanţii legali C.D.C. şi E.D. la plata sumei de 1025 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 275 de lei reprezintă cheltuieli din timpul urmăririi penale.
În baza art. 276 alin. 1, 4 c. pen. obligă inculpatul G.A.F. în solidar cu inculpatul minor C.M.C., acesta din urmă în solidar cu reprezentanţii legali C.D.C. şi E.D. la plata sumei de 2.200 lei reprezentând onorariul apărătorului ales Gligă Andi (fila 131 dosar)
Soluţia se comunică potrivit art. 407 c. pr. pen.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iulie 2015.
