Infractiuni contra persoanei. Infractiuni contra vietii,integritatii corporale si sanatatii.Tentativa la omor. Vatamarea corporala grava.
– art.20 rap.la art.174 alin.1 – 175 alin.1 Cod penal;
– art.182 Cod penal
În speta instanta de fond a schimbat încadrarea juridica a infractiunii de tentativa de omor calificat în infractiunea de vatamare corporala grava .
Infractiunea de vatamare corporala grava este fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile si se pedepseste cu închisoare de la 2 la ani.
Conform art.182 alin.2 Cod penal, daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte:pierderea unui simt sau organ,încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanente fizica sau psihica,slutirea,avortul,ori punerea în primejdie a vietii persoanei,pedeapsa este închisoarea de la 2 la 10 ani.
Din verificarea actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca în mod gresit instanta de fond a dispus schimbarea încadrarii juridice a faptei din art. 20 rap. la art.174 al.1-175 lit. i C.p. cu aplicarea art.37 lit. b C.p., în art. 182 al.2 cu aplic. art. 37 lit. b C.p., în art.182 alin.2 cu aplic.art.37 lit.b C.p.
CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA I-A PENALA, DECIZIA PENALA NR.33/03.02.2010)
Prin sentinta penala nr. 119/05.11.2009 pronuntata de Tribunalul Calarasi – Sectia Penala a fost admisa cererea formulata de inculpatul D. C. – P., prin aparator, si în baza art.334 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrarii juridice a faptei din art.20 rap. la art.174 al.1-175 lit. i C.p. cu aplicarea art.37 lit. b C.p., în art. 182 al.2 cu aplic. art. 37 lit. b C.p. si în baza acestor din urma articole de lege dispunându-se condamnarea inculpatului D. C. P. la 3 (trei) ani închisoare.
S-a mentinut starea de arest a inculpatului si în baza art.88 C.p. deduce preventia acestuia, perioada de la 3.07.2009 la zi.
In baza art.71 C.p. s-a interzis inculpatului, pe durata executarii pedepsei, exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b C.p.
In baza art.169 C.p.p. s-a dispus restituirea bunurilor confiscate, catre inculpat.
A luat act ca partea vatamata V. C. G. nu s-a constituit parte civila în cauza.
A fost obligat inculpatul la 1223.743 lei catre Spitalul Lehliu Gara, cheltuieli efectuate cu parte vatamata.
A fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare catre stat din care 500 lei reprezinta onorariu aparator oficiu (400 lei în faza de urmarire penala si 100 lei în faza de judecata, avocat Gheorghe Ioan).
Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Calarasi din data de 24.07.2003 a fost trimis în judecata, în stare de arest preventiv, inculpatul D. C. P, pentru comiterea infractiunii de tentativa la omor calificat fapta prev. de art.20 rap la art.174 la.1 -175 al.1 C.p. cu aplicarea art.37 lit. b C.p.
În sarcina inculpatului s-a retine prin actul de inculpare ca în ziua de 2.07.2009 pe fondul consumului de alcool, în public, i-a aplicat partii vatamate V. C. G. mai multe lovituri cu un fragment de sticla provenit prin spargerea unui pahar cauzându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viata.
Analizând actele si lucrarile dosarului, respectiv declaratiile partii vatamate, declaratiile martorilor, actele medicale si medico-legale ca si declaratiile inculpatului,instanta retine urmatoarea situatie de fapt.
La data de 02.07.2009 inculpatul D. C. P. a mers la barul SC “XPERT SERVICE 2002” SRL din localitatea sa de domiciliu, unde si-a petrecut mai toata ziua si a consumat bauturi alcoolice împreuna cu prietenii. În jurul orelor 16,00 ramas singur la masa a intrat în discutii cu alti consumatori aflati în local la o alta masa printre care se afla si partea vatamata, V. C. G. si martorii H. M., S. F. N, I. C., N. I. si C. M. G. Inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a încercat sa rezolve cu martorul N. I. o neîntelegere legata de o tranzactie de cereale si crezând ca martorul încearca sa-l pacaleasca a devenit irascibil. Partea vatamata V. C G, aflata în aproprierea martorului, a încercat sa aplaneze conflictul moment în care inculpatul a spart un pahar si cu un ciob rezultat din spargerea paharului a lovit-o pe partea vatamata de mai multe ori în zona capului, lovituri ce au interesat regiunea temporala stânga cu sectiunea compacta a arterei temporale stângi.
Partea vatamata a suferit leziuni si în zona urechii stângi si regiunea latero-cervicala stânga.
Inculpatul l-a lovit în aceasta împrejurare si pe martorul H. M. care la fel a intervenit sa aplaneze conflictul cu acelasi ciob dupa care a fugit acasa.
Dupa plecarea inculpatului martorii au acordat primul ajutor partii vatamate apoi a sesizat politia si salvarea.
Partea vatamata a fost spitalizata la spitalul Lehliu Gara cu diagnosticul “””soc hemoragic. Plaga taiata regiunea temporala stânga cu sectiunea completa a arterei temporale stângi, plaga ureche stânga cu interesarea conductului auricular extern stâng. Plaga taiata regiunea latero-cervicala stânga” unde s-au facut cheltuieli în suma de 1223,743 lei cu care unitatea s-a constituit parte civila.
Leziunile suferite de partea vatamata, au necesitat 25-30 zile de îngrijiri medicale si au pus în primejdie viata victimei. Martorii oculari audiati în cauza au declarat ca fapta s-a derulat în modalitatea aratata mai sus, ca inculpatul era furios si agitat în momentul comiterii faptei din cauza alcoolului consumat si ca desi toti martorii l-au rugat sa se linisteasca acesta a fost greu de potolit.
Audiata partea vatamata a aratat ca a fost lovita de inculpat cu un ciob de sticla provenita prin spargerea unui pahar, ca anterior faptei se întelegea foarte bine cu inculpatul si ca nu întelege atitudinea agresiva a acestuia. Partea vatamata a precizat ca nu are pretentii banesti împotriva inculpatului.
Interogat inculpatul atât în faza de urmarire penala cât si de instanta a recunoscut ca a fost implicat într-un conflict în ziua de 02.07. 2009, ca cel lovit este parte vatamata în cauza cu care anterior se afla în relatii de amicitie, fiind vecini si intentionând chiar s-o cunune pe partea vatamata.
Inculpatul a mai declarat ca si el a fost batut în timpul conflictului fara sa stie de cine.
Instanta a apreciat ca probele administrate în cauza dovedesc vinovatia inculpatului. Certificatul medico-legal releva leziunile suferite de partea vatamata si stabileste numarul de zile de îngrijiri medicale concluzionând ca acestea au pus în primejdie viata partii vatamate .
Tribunalul analizând probele a apreciat ca cererea formulata de inculpat prin aparator prin care se solicita schimbarea încadrarii juridice a faptei este admisibila.
Astfel, ambele infractiuni, cea de tentativa la omor si cea de vatamare corporala grava, au acelasi obiect juridic: viata persoanei fiind legate prin urmarea comuna “punerea în primejdie a vietii persoanei” expresie ce prezinta doua acceptiuni.
Una juridica constând în crearea unui pericol iminent pentru viata persoanei prin punerea în executare a unei actiuni apte de a produce moartea si caracterizata de intentia specifica de omor si una medico-legala constând în crearea unui pericol iminent pentru viata persoanei, pericol ce poate fi imediat, tardiv sau potential, important fiind ca leziunea sa determine moartea, indiferent de modul de îndepartare a lui – tratament sau reactivitatea organica crescuta.
Infractiunea de vatamare corporala grava prev. de art. 182 C.p. în modalitatea punerii în primejdie a vietii persoanei nu poate avea în vedere decât acceptiunea medico-legala a expresiei, iar tentativa la omor pe cea juridica.
Prin urmare aprecierea medio-legala de punere în primejdie a vietii nu poate constitui în speta de fata prin ea însasi un criteriu de încadrare a faptei de tentativa de omor ci cel mult un element de fapt care trebuie în mod obligatoriu coroborat cu circumstantele de ordin juridic-intentia, premeditarea, regiunea vizata si lezata, obiectul utilizat, etc.
Împrejurarea constatata medical ca victima a suferit leziuni care i-au pus în pericol viata nu poate fi retinuta ca argument pentru încadrarea juridica a faptei în tentativa la omor, latura subiectiva fiind aspectul ce deosebeste cele doua infractiuni si trebuie stabilit în raport de toate împrejurarile cauzei.
În speta de fata nu este relevata intentia inculpatului de a ucide, întrucât din dosar rezulta ca el si victima se aflau în relatii de prietenie, ca inculpatul a lovit victima din întâmplare fara a viza o anumita regiune sau organ vital, ca inculpatul se afla într-o stare avansata de ebrietate, care i-a diminuat reprezentarea mentala daca ca zona lezata este sau nu vitala.
Raporturile anterioare dintre autor si victima creeaza puternica îndoiala cu privire încadrarea faptei ca tentativa de omor, punerea în primejdie a vietii partii vatamata survenind ca rezultat mai grav în discordanta cu ceea ce s-a urmarit sau acceptat de autor motiv pentru care fapta inculpatului va fi încadrata de instanta în dispozitiile art.182 c.p. si în baza acestui text de lege a dispus condamnarea inculpatului.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere împrejurarile concrete în care a fost savârsita fapta, pozitia concilianta a partii vatamate care nici nu s-a constituit parte civila în cauza, aspectul ca inculpatul nu a urmarit un scop anume în momentul comiterii faptei, interventia intempestiva a partii vatamate în conflictul iscat între inculpat si martorul N. I. a determinat reactia violenta a inculpatului concretizata în actiunea de lovire a partii vatamate.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Calarasi criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie pentru urmatoarele considerente:
În mod gresit instanta de fond a schimbat încadrarea juridica a infractiunii de tentativa la omor calificat în infractiunea de vatamare corporala grava în situatia în care întregul material probator administrat în faza de urmarire penala cât si în faza cercetarii judecatoresti confirma savârsirea infractiunii prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 – 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal si nu a infractiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.
În dezvoltarea acestui motiv de apel, Parchetul a sustinut ca mijlocul folosit, un ciob de pahar gros din sticla spart în mod special de inculpat pentru a-l folosi drept arma, respectiv întrebuintarea acestui corp taios, apt pentru a servi la suprimarea vietii victimei, precum si repetabilitatea loviturilor, zona vizata (capul si gâtul victimei), denota nu numai intentia de a cauza o vatamare corporala, ci si prevederea si acceptarea celui mai grav rezultat, moartea victimei.
De asemenea, Parchetul a mai sustinut ca instanta de fond si-a motivat solutia exclusiv pe relatiile anterioare dintre parti, inculpatul si victima fiind vecini, fara a exista o stare conflictuala între ei pâna la data savârsirii faptei, ignorând însa, elementele relevante pentru stabilirea încadrarii juridice a faptei: circumstantele savârsirii ei, derularea întregii activitati infractionale a inculpatului, obiectul vulnerant folosit, zona vizata cât si consecintele imediate.
Astfel, intentia inculpatului de a omorî victima rezulta din actiunea materiala specifica infractiunii de tentativa la omor calificat si nu din cea rezultata în raport de dispozitiile art. 182 alin.2 Cod penal.
Cel de al doilea motiv de apel al Parchetului vizeaza gresita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului de 3 ani închisoare, fara ca instanta de fond sa evalueze în concret si la dimensiunile reale pericolul dovedit de inculpat prin agresarea repetata a victimei si a martorului care a încercat sa-l tempereze, cât si manifestarile acestuia înainte de comiterea faptei, respectiv sa analizeze obiectiv atitudinea inculpatului progresiv violenta în limbaj si manifestari.
Considerând ca pedeapsa aplicata inculpatului este invers proportionala cu gravitatea faptei si atitudinea inculpatului, având în vedere si existenta tuturor circumstantelor agravante, Parchetul a solicitat sa se aplice inculpatului o pedeapsa pâna la maximul special prevazut de lege si aplicarea unui spor, impunându-se cu necesitate o reactie ferma din partea autoritatilor.
Examinând actele si lucrarile dosarului prin prisma criticilor formulate cât si sub toate aspectele de fapt si de drept conform art. 371 alin. 2 Cod procedura penala, Curtea constata urmatoarele:
Din verificarea actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca în mod gresit instanta de fond a dispus schimbarea încadrarii juridice a faptei din art. 20 rap. la art.174 al.1-175 lit. i C.p. cu aplicarea art.37 lit. b C.p., în art. 182 al.2 cu aplic. art. 37 lit. b C.p.
În motivarea cererii de schimbare a încadrarii juridice instanta de fond a apreciat ca “raporturile anterioare dintre autor si victima creeaza puternica îndoiala cu privire la încadrarea faptei ca tentativa de omor” dupa ce anterior a mentionat “în speta de fata nu este relevanta intentia inculpatului de a ucide întrucât din dosar rezulta ca el si victima se aflau în relatii de prietenie, ca inculpatul a lovit victima din întâmplare … ca inculpatul se afla întro stare avansata de ebrietate, care i-a diminuat reprezentarea mentala daca zona lezata este sau nu vitala”.
Or, intentia inculpatului de a suprima viata victimei rezulta din materialitatea faptelor (dolus ex re), ca urmare a mijlocului apt folosit – un ciob de pahar gros din sticla spart – având în vedere totodata si zonele vizate (capul si gâtul), cât si urmarea produsa, respectiv numarul de 25-30 zile de îngrijiri medicale, viata acesteia fiind pusa în primejdie, pericolul vital fiind înlaturat numai datorita interventiei chirurgicale si tratamentului medicamentos instituit cu promtitudine.
Aplicarea repetata a loviturilor cu ciobul pe capul si gâtul victimei, forta cu care le-a aplicat, natura obiectului folosit, constituie suficiente elemente din care instanta de fond trebuia sa traga concluzia ca inculpatul a acceptat în mod constient, posibilitatea mortii victimei.
Pentru stabilirea existenti intentiei inculpatului de a ucide, instanta de fond nu a avut în vedere împrejurarile anterioare, concomitente si posterioare savârsirii faptei, neputându-se lua în considerare elemente izolate ca relatiile de vecinatate dintre parti, atâta timp cât consecinta faptei penale are la baza circumstantele reale în care acesta a actionat asupra victimei.
Asadar, relatiile dintre parti, lipsa premeditarii si pozitia concilianta a partii vatamate care nu s-a constituit parte civila în cauza cum a retinut instanta de fond în considerente nu au caracter esential în stabilirea încadrarii juridice si nu modifica conditiile raspunderii penale a inculpatului în savârsirea infractiunii de tentativa la omor calificat.
Mai mult, lovirea repetata si cu intensitate a victimei în zona capului si gâtului cu un obiect apt de a-i produce moartea dovedeste ca inculpatul a urmarit suprimarea vietii acesteia, nicidecum numai un rezultat de vatamare a integritatii corporale a victimei, cum în mod gresit a apreciat instanta de fond.
De asemenea, toti martorii oculari audiati în cauza atât la Parchet cât si la instanta au relatat modalitatea în care s-a comis fapta în circumstantele retinute de altfel si în actul de inculpare, relevând ei însisi atitudinea inculpatului, atitudine pe care însa instanta a interpretat-o eronat si în contradictiune cu toate probele existente la dosarul cauzei.
Nu în ultimul rând, concluziile raportului de constatare medico – legala au evidentiat ca leziunile de violenta care au pus în primejdie viata victimei sunt urmatoarele: plaga taiata în regiunea temporala stânga cu sectiunea completa a arterei temporare stângi; plaga ureche stânga cu interesarea conductului auricular extern stâng; plaga taiata regiunea latero – cervicala stânga, ceea ce releva intentia inculpatului de a suprima viata partii vatamare, aceasta fiind internata în spital în soc hemoragic ca urmare a sectionarii arterei temporale stângi.
În ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de apel, Curtea apreciaza ca o pedeapsa de 4 ani închisoare, ca urmare a reindividualizarii judiciare a acesteia în conditiile art. 72 Cod penal, cu retinerea dispozitiilor art. 74 alin. 2 Cod penal, face a fi îndeplinite prevederile art. 52 Cod penal.
Critica Parchetului în sensul aplicarii unei pedepse pâna la maximul special prevazut de lege si aplicarea unui spor, nu poate determina instanta de apel de a proceda în acest sens.
Potrivit art. 52 Cod penal, pedeapsa este o masura de constrângere si un mijloc de reeducare a condamnatului.
Or, împrejurarea ca inculpatul se afla întro stare avansata se ebrietate în momentul savârsirii faptei de tentativa la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 – 175 lit. i Cod penal, constituie o circumstanta atenuanta în sensul prevazut de art. 74 alin. 2 Cod penal, ca urmare a diminuarii reprezentarii mentale a acestuia datorita situatiei în care se afla.
Potrivit art. 80 Cod penal în raport de starea de recidiva prev. de art. 37 lit. b Cod penal, în care se afla inculpatul, Curtea va coborî pedeapsa sub minimul special prevazut de lege, astfel cum mai sus s-a aratat.
Asa fiind, în conformitate cu art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedura penala a admis apelul declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Calarasi.
A desfiintat, în parte, sentinta penala nr. 119 din data de 5 noiembrie 2009 pronuntata de Tribunalul Calarasi – Sectia Penala si rejudecând în fond:
În baza art. 334 Cod procedura penala a schimba încadrarea juridica din infractiunea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal în art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 – 175 lit. i Cod penal cu aplic. art. . 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 – 175 lit. i Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal si art. 74 alin. 2 – 76 alin. 1 lit. b Cod penal si art. 80 alin. 1 Cod penal a condamnat pe inculpatul D. C. P. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
A facut aplicarea art. 71 – 64 lit. a si b Cod penal.
Fata de natura si gravitatea faptei în conformitate cu art. 65 Cod penal a interzis inculpatului D. C. P.drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.
În conformitate cu art. 160b alin. 3 Cod procedura penala a mentinut starea de arest a inculpatului D. C. P. si a dedus preventia acestuia de la 3 iulie 2009 la zi.
