Infracţiuni-Greşita achitare a inculpatului.

 Infracţiuni

 Greşita achitare a inculpatului.

Decizia penală  nr. 586/R/ din 18 iunie 2012

Dosar nr. 2350/111/2010

 Curtea de Apel Oradea

Secţia penală şi pentru cauze cu minori

În mod greşit s-a pronunţat o soluţie de achitare a inculpatului  pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie. F. O. A., neţinându-se seama de probe esenţiale administrate în cursul urmăririi penale, ce au fost  înlăturate  în mod nejustificat ori au fost trecute  cu vederea în întregime, probe care coroborate conduc la stabilirea vinovăţiei inculpatului în cauză.

Asupra recursurilor penale declarate în cauză, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.291 din 21 februarie 2012, pronunţată de Judecătoria Oradea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală a fost achitat inculpatul F.O.A., cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 211 al.2 lit. c şi al.2/1 lit. a,b Cod penal; a infracţiunii prev. şi ped. de art. 85 al.1 din OUG 195/2002, republicată, şi a infracţiunii prev. şi ped. de art. 85 al.2 din OUG 195/2002, republicată.

S-a constatat că inculpatul F.O.A. a fost reţinut şi arestat preventiv din data de 1 septembrie 2005 până la 20 aprilie 2006.

S-a constatat că inculpatul F.O.A. a fost reţinut şi arestat preventiv din data de 1 septembrie 2005 până la 20 aprilie 2006.

În baza art. 211 al.2 lit. c şi al.21 lit. a şi b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul B.M.L. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, la o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art. 85 al.1 din OUG 195/2002, republicat, cu aplicarea  art. 37 lit. b  Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de punere in circulaţie a unui autoturism neînmatriculat, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 85 al.2 din OUG 195/2002, republicat, cu aplicarea  art. 37 lit. b  Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere şi punere în circulaţie a unui autoturism cu număr fals de înmatriculare, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 86 al.1 din OUG 195/2002, republicat, cu aplicarea  art. 37 lit. b  Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autoturism pe drumuri publice fără a poseda permis de conducere, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a raportat la art. 37 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, aceea de  7 ani  închisoare, pe care inculpatul o va executa în regim de detenţie.

În baza art. 71 Cod penal i s-a interzis inculpatului pe durata pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II şi lit. b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 02.09.2005 la 06.03.2008.

În baza art. 346 Cod procedură penală. cu art. 999 Cod civil a fost obligat inculpatul B.M.L. la plata a 39.000 RON, actualizaţi la data plăţii în raport cu rata inflaţiei, reprezentând despăgubiri civile în favoarea părţii civile Direcţia Regională de Poştă Cluj Napoca .

S-a ridicat sechestrul asigurator instituit asupra sumei de 4.000 euro aflată în contul curent 2511.2-52-7412 EUR, cod IBAN RO 047 RNC.B 1500000527410002 deschis la BCR SA Oradea, aparţinând inculpatului F.O.A..

În baza art. 118 lit. b Cod penal  s-a confiscat în folosul statului autoturismul BMW 483 culoare vişiniu, seria şasiu WBAAC11070AB02857 ridicat conform procesului verbal de cercetare la faţa locului fila 2 vol. 2 dosar urmărire penală şi predat în custodie la agent principal V.D. – conform dovezii seria E nr.49567 fila 136 vol. 2 dosar urmărire penală  precum şi a următoarelor obiecte ridicate conform dovezii seria B nr.57497 fila 137 vol.2 dosar urmărire penală constând în  cască de motociclist integrală culoare albă cu vizieră marca Nava; bluză trening cu glugă; material textil culoare neagră cu inscripţia „ D.; geacă fâş material sintetic culoare bleumarin închis cu glugă si fermoar inscripţionată „R”.

S-a restituit în favoarea numitului C.G. obiectele ridicate conform dovezii seria C nr. 0000029 aflată la fila 135 vol.2 dosar urmărire penală constând în : cheie pentru contact şi portieră autoturism cu o bucată verigă metal şi breloc cu inscripţia  PSD România.

În baza art. 191 al.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul B.M.L. la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 191 al.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul B.M.L. la plata sumei de 4.000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea nr. 378/P/2005  s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor F.O.A. pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21 lit. a,b C.pen. conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prevăzută de art. 77 alin. 1 (actual 85 alin. 1)din OUG nr. 195/2002, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare prevăzută de art. 77 alin. 2 (actual 85 alin. 2) din OUG nr. 195/2002 şi B.M.L. pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 21 lit. a,b C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen., conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat prevăzută de art. 77 alin. 1 (actual 85 alin. 1)din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen., conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare prevăzută de art. 77 alin. 2 (actual 85 alin. 2) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prevăzută de art. 78 alin. 1 (actual 86 alin. 1) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen.

Ca stare de fapt, s-a reţinut că în perioada 15 – 21 august 2005, cei doi inculpaţi au supravegheat modul de manipulare a valorilor la Oficiul Poştal nr. 9 din Oradea şi observând că persoanele însărcinate cu acest serviciu, în mod neglijent, aşează gropurile în habitaclul maşinii şi nu în încăperea special amenajată pentru transportul de valori, au luat hotărârea infracţională de a ataca maşina de transport pentru a-şi însuşi sacul valoric. La operaţiunea de supraveghere, inculpaţii au folosit autoturismul marca BMW de culoare vişiniu metalizat cu numere provizorii de înmatriculare de Braşov.

În data de 22.08.2005, în jurul orelor 20.00, inculpaţii, folosind o substanţă lacrimogenă, au atacat părţile vătămate B.T. şi V.T., manipulanţi ai Companiei Naţionale de Poştă, în timp ce efectuau preluarea de valori de la Oficiul Poştal nr. 9 , au sustras din maşina de serviciu cu numărul CJ-03-CPR, un sac valoric (grop) conţinând suma de 390.000.000 lei vechi. După sustragerea banilor, inculpaţii au fugit spre strada A. unde aveau pregătit autoturismul BMW 318 de culoare vişinie, pe care erau aplicate numere provizorii de înmatriculare şi cu care au părăsit câmpul infracţional. Autoturismul a fost condus de inculpatul B.M.L. Inculpaţii s-au deplasat pe strada M. unde au lăsat acest autoturism într-o parcare amenajată, continuându-şi deplasarea cu autoturismul marca Tico,  condus de  inculpatul F.O.  până la garsoniera inculpatului B.M. situată pe strada P. din Oradea, unde au lăsat banii, şi-au schimbat îmbrăcămintea. Câteva zile mai târziu, inculpaţii şi-au împărţit banii în mod egal. Sacul valoric împreună cu numerele provizorii aplicate pe autoturismul BMW au fost aruncate în Crişul Repede de inculpatul B.M.

S-a mai reţinut că în datele de 16.08.2005 şi 28.08.2005, inculpatul F.O. a condus autoturismul BMW cu numere de înmatriculare ce nu-i aparţineau.

Fiind audiat, inculpatul B.M.L., deşi iniţial nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, ulterior a revenit asupra declaraţiilor date menţionând iniţial că a săvârşit infracţiunea de tâlhărie împreună cu inculpatul F.O., revenind apoi asupra acestor declaraţii şi susţinând că inculpatul F.O. nu a participat la această infracţiune.

Pe parcursul derulării cercetărilor, atât în faţa organelor de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată, inculpatul F.O.A. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

În cauză s-a constituit parte civilă Direcţia Regională de Poştă Cluj Napoca, care a solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumei de 39.000 RON (390.000.000 ROL)  reprezentând prejudiciul suferit ca urmare a activităţii infracţionale a inculpaţilor.

Prin sentinţa penală nr. 1/2008 a Tribunalului Bihor, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. c C.pr.pen., s-a dispus achitarea inculpatului F.O.A. pentru toate infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată. Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus condamnarea inculpatului B.M.L. la o pedeapsă de 7 ani închisoare (7 ani închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie şi 3 pedepse de câte 1 an închisoare pentru cele 3 infracţiuni rutiere).

Prin decizia penală nr. 49/A/2008 a Curţii de apel Oradea a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul B.M.L. şi a fost admis apelul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor doar cu privire la dispoziţia de restituire.

Prin decizia penală nr. 654/19.02.2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au admis recursurile Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi inculpatul B.M.L. şi s-au casat atât s.pen. nr. 1/2008 a Tribunalului Bihor şi d.pen. nr. 49/A/2008 a Curţii de Apel Oradea şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Bihor.

Tribunalul Bihor, prin decizia penală nr. 142/P/2010 a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 25.06.2010, având primul termen de judecată la data de 05.10.2010.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului B.M.L. rezultă că acesta este recidivist, iar din fişa inculpatului F.O. rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Instanţa de fond a reţinut că, organele de poliţie ale I.P.J. Bihor au fost sesizate în data de 22 august 2005 cu privire la sustragerea unui grop valoric din autoturismul poştei aflat în faţa Oficiului Poştal nr. 9 .

Astfel, la orele 20,20 un echipaj de poliţie s-a deplasat la Oficiul Poştal nr. 9, constatând că partea vătămată B.T., angajat al Companiei Naţionale de  Poştă, în timp ce efectua preluarea de valori de la Oficiul Poştal nr.9  împreună cu şoferul V.T. a fost pulverizat cu substanţă lacrimogenă de persoane neidentificate care  au sustras din cabina maşinii de serviciu cu nr. CH-03-CPR  un sac valoric (grop) ce conţinea suma de 390.000.000 lei.

În urma cercetărilor efectuate în cauză de organele de poliţie, s-a stabilit că autorii infracţiunii de tâlhărie sunt în număr de doi, că aceştia au fost îmbrăcaţi cu haine de culoare închisă impermeabile (geci de fâş), unul dintre ei fiind mai corpolent şi purtând o cască de motocicletă cu vizetă, având înălţimea de aproximativ 1,80 m – 1,85 m, circa 100-110 kg, iar celălalt era într-o vădită disproporţie cu primul, având o înălţime de 1,65-1,75 m, având o alură atletică şi purtând o glugă pe cap.

Ca mod de desfăşurare s-a reţinut că cei doi autori ai tâlhăriei au supravegheat parcarea din spatele Oficiului Poştal nr.9 pe o durată de circa 5-6 zile, iar în data de 22.08.2005, inculpatul de statură mai mică, având asupra sa un spray lacrimogen a pulverizat substanţa iritantă asupra părţii vătămate V.T., (şoferul autoturismului poştei, ce a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 3 zile  îngrijiri medicale) celălalt inculpat ce purta o cască de motocicletă de culoare albă cu vizetă, a sustras sacul de bani prin portiera dreaptă a maşinii de transport valori.

După sustragerea sacului cu bani, cei doi inculpaţi au fugit spre str. A. unde aveau pregătit autoturismul BMW 318 de culoare vişinie metalizat, pe care erau aplicate numere provizorii de înmatriculare şi numere false de înmatriculare, autoturismul fiind condus de inculpatul care a pulverizat sprayul lacrimogen.

De asemenea, s-a constat faptul că în data de 26 august 2005 a fost identificat pe str. V.C. autoturismul BMW 318 de culoare vişinie metalizat, descrierea caracteristicilor autoturismului rezultând din procesul-verbal de cercetare la faţa locului (fila 1 vol.2 dosar urmărire penală).

Din probele administrate în cauză s-a stabilit că acest autoturism a fost vândut de martorii B.I.M. şi B.N.M. în anul 2004 inculpatului F.O.A., care împreună cu inculpatul B.M.L. au făcut reparaţii la autoturism, fapt atestat de martorii M.A. şi P.Z.

Din declaraţia părţii vătămate B.T. (ce lucra în calitate de agent transport valori Poşta Română) instanţa a reţinut  că în data de 22.08.2005, în jurul orelor 19.45 în timp ce a intrat în Oficiul Poştal nr. 9 pentru a lua un sac de bani a fost chemat de colegul său, şoferul V.T. întrucât i-a fost sustras sacul de bani pe care îl pusese anterior pe scaunul din partea dreaptă a şoferului.

Partea vătămată menţionează  că a aflat de la colegul său V.T. că a fost sprayat de o persoană ce purta pe cap o glugă, în timp ce o altă persoană care a deschis în acelaşi timp uşa din partea dreaptă şi care purta o cască de motociclist pe cap a sustras sacul de bani aflat pe scaunul din partea dreaptă, după care au fugit pe aleea de lângă gardul viu. După cca. 5 minute de la momentul la care a fost strigat de şofer, partea vătămată a anunţat organele de poliţie.

Fiind audiat, inculpatul B.M.L., în declaraţia dată la fila 59 dosar  – vol. II. dosar urmărire penală – a precizat că nu recunoaşte comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa, poziţie pe care şi-a menţinut-o şi la data de 3 septembrie 2005, pentru ca la data de 14 octombrie 2005 să revină asupra declaraţiilor date anterior şi să arate că acesta împreună cu inculpatul F.O.A. sunt autorii infracţiunii de sustragere a sacului cu bani din data de 22 august 2005, că s-au apropiat de autoturismul parcat în apropierea Oficiului poştal nr.9  şi profitând de faptul că unul din însoţitori a coborât şi a intrat în incinta oficiului poştal, a pulverizat cu un spray lacrimogen înspre şoferul ce se afla în autoturism, inculpatul F.O. a luat sacul  cu bani, după care amândoi au fugit pe aleea dintre grădiniţă şi bloc până la autoturismul aflat în capătul  aleii, s-a urcat la volan şi a condus autoturismul marca BMW până la parcarea dintre blocurile aflate pe o stradă paralelă cu str. M. au lăsat autoturismul marca BMW, s-au suit în autoturismul TICO proprietatea inculpatului F.O., s-au oprindu-se la garsoniera sa de pe str. P., de unde s-au despărţit.

Acelaşi inculpat în declaraţia dată la filele 99-100 vol. III dosar urmărire penală a recunoscut că a condus autoturismul marca BMW neînscris în circulaţie, fără numere de înmatriculare şi fără a poseda permis de conducere pe raza municipiului Oradea în mai multe rânduri.

În declaraţiile ulterioare date în instanţă, inculpatul B.M.L. revine asupra tuturor declaraţiilor date în faza de urmărire penală, cu motivarea că a dat acele declaraţii pentru a nu fi implicat fratele său B.Z. care la data săvârşirii infracţiunii se afla în ţară, învederând că nu a săvârşit infracţiunea de tâlhărie împreună cu inculpatul F.O.A., ci împreună cu numitul B.N. şi cu numitul T.

Inculpatul B.M.L. declară faptul că maşina folosită la săvârşirea infracţiunii este  acel BMW de culoare vişinie găsită ulterior de organele de poliţie şi pentru care a cumpărat un motor pe care l-a transportat cu  ajutorul inculpatului F.O. cu autoturism TICO.

De asemenea, inculpatul B.M.L. recunoaşte faptul că a comis fapta de tâlhărie reţinută în sarcina sa, conducând autoturismul marca BMW  în mai multe rânduri, autoturism neînscris în circulaţie, fără numere de înmatriculare şi fără a poseda permis de conducere pe raza municipiului.

Aceste aspecte fiind confirmate de altfel de martorii V.B., M.E., N.C., M.P., D.A.C,.,I.N.,S, A.S.M., R.M., P.A.L., G.I., N.A.R., D.C.A. şi martorii cu identitate protejată I.C.M. şi S.N.E., care  au arătat că, înainte cu 2,3 sau 4 zile de comiterea tâlhăriei au observat un autoturism BMW de culoare vişinie metalizat cu numere provizorii de înmatriculare de Braşov şi două persoane străine, între care exista o vădită disproporţie corporală, unul fiind masiv, cu înălţime 1,80-1,85 m, molet, circa 1 10-120 kg, îmbrăcat cu haine de culoare închisă, care purta pe cap o cască de motocicletă de culoare albă cu vizetă transparentă, iar cealaltă persoană era mai scundă de statură 1,65-1,75 m, atletică, cu glugă pe cap, descris de martori în unele depoziţii ca având părul ondulat, cu menţiunea că, în data comiterii faptei de tâlhărie a fost o zi ploioasă.

Martora cu identitate protejată I.C. în data de 13.10.2005, la sediul I.P.J. Bihor –  a participat la o recunoaştere din grup prin intermediul unui geam protejat cu folie de reflexie, aceasta a recunoscut pe inculpatul B.M.L. ca fiind persoana pe care observat-o în seara zilei de 22.08.2005 fugind dinspre Oficiul Poştal nr.9 înspre strada A. însoţit de o persoană masivă ce purta pe cap o cască de motocicletă şi avea într-o mână un sac pe care se afla aplicată o etichetă de hârtie destul de mare încât să fie observată, persoane ce s-au urcat într-un autoturism BMW.

Martorul cu identitate protejată S.N.E., deşi cu ocazia audierii în faza de urmărire penală a declarat faptul că în data de 22.08.2005, în jurul orelor 19.45 a văzut două peroane, una purtând o cască de motociclist de culoare deschisă şi având în mână o plasă (înalt de aproximativ 1,80-1,85 metri), iar cealaltă persoană mai mică de statură, (de aproximativ 1,60-1,65 metri, având o geacă de fâş de culoare închisă), ce s-au deplasat spre un gard viu, în faza de judecată menţionează că nu îşi aminteşte dacă în aceea zi a observat una sau două peroane întrucât a trecut un interval mare de timp de la data săvârşirii faptei, însă îşi menţine declaraţia dată anterior.

Martorul D.C.A. arată că în anul 2005 se afla la cca. 15 m. distanţă de Oficiul Poştal nr. 9  era seară şi ploua. La un moment dat a auzit strigând „ hoţi, hoţi” şi a văzut doi indivizi care fugeau, individul solid purta o cască de motocicletă, iar celălalt era mai slăbuţ, cei doi dispărând pe o alee, după care a auzit zgomot la pornirea unui motor, iar la scurt timp au sosit organele de poliţie.

Mai arată că ulterior organele de poliţie i-au arătat o cască de motociclist şi o glugă, dar casca arătată nu semăna cu cea purtată de bărbatul mai corpolent şi nici geaca nu semăna întru-totul cu cea purtată de bărbatul mai slab.

Martorul P.M.F. declară faptul că, în timp ce efectua schimbul de expediţie la uşa din spate a Oficiului poştal nr. 9 împreună cu B.T. a auzit şoferul maşinii strigând „T., T. haide că mi-a furat sacul cu bani”, motiv pentru care a ieşit din oficiul poştal împreună cu B.T. şi a constatat că asupra şoferului autoturismului poştei fusese folosit un spray lacrimogen.

De asemenea menţionează faptul că a observat o persoană ce purta o haină neagră având gluga trasă pe cap. I-a atras atenţia această persoană întrucât a ales să treacă printr-o baltă, într-un spaţiu de nici un metru aflat între oficiul poştal şi maşină, deşi putea să ocolească maşina.

În data de 26.08.2005, un echipaj al Poliţiei  Oradea, la orele 15.00, efectuând patrularea pe str. V.C., în dreptul imobilului situat la nr.10, au depistat un autoturism acoperit cu o prelată impermeabilă de culoare albastru închis, sub care a fost identificat un autoturism marca BMW 318 de culoare vişiniu metalizat, fără numere de înmatriculare, cu geamul etrier dreapta spate lipsă, având în portbagaj un motor dezasamblat.

Procedându-se la examinarea seriei de identificare a autoturismului, precum şi a colantului serie B634621 tip RAR şi a colantului conţinând date privitoare la o persoană cu numele D.D.A. cu domiciliul în A.I., organele de cercetare penală au stabilit că în judeţul A. nu există nici o persoană cu numele D.D.G., colantul cu seria B-634621 aparţine unui autoturism Renault Laguna omologat la RAR Dolj în data de_ 02.11.2001, aparţinând numitului V.N. din C., str.V.L. nr.23, fiind transmis ulterior numitului I.M.S., care 1-a rândul său a înstrăinat acest vehicul numitului D.A.M.

În ceea ce priveşte seria de identificare a autoturismului BMW, având următoarele caractere WBAAC11070AB02857, s-a stabilit că autoturismul purtând această serie de şasiu a fost înmatriculat pentru prima dată în Germania, cu numărul KEH-YD86 pe numele D.V. din loc.R. cu dom.în G. data primei înmatriculări fiind 27.04.1989, data radierii fiind 22.01.2003. Plăcuţele de înmatriculare au fost declarate furate/pierdute.

Martorul R.I. a declarat că în anul 2004 a cumpărat autoturismul marca BMW de culoare vişinie fabricat în 1990 cu preţul de 20.000.000 lei pe care la cca. 2 luni l-a vândut numitului B., care era însoţit de încă o persoană care s-a legitimat ca fiind P.D. din D., la data cumpărării maşina avea numere de înmatriculare de M. Acest martor i-a indicat ca fiind cei cărora le-a vândut autoturismul pe B. şi pe B., precizând că B. la data cumpărării autoturismului era mai corpolent având cu cca. 20 kg. mai mult decât la momentul la care a dat declaraţia din  15 mai 2006.

Martorul B.N.M., declară faptul că împreună cu numitul B.I.M. au achiziţionat autoturism BMW de culoare vişinie, pe care l-au cumpărat împreună de la o persoană din Ungaria, autoturism ce avea defecţiuni esenţiale la motor. Au făcut modificări ale aspectului maşinii, în sensul că sub luneta spate au lipit un material de culoare gri spre alb de muşama, imitaţie piele de şarpe, pentru a acoperi locul lăsat de demontarea boxelor şi tot în zona lunetei au montat un parasolar model sită de culoare neagră.

Autoturismul a fost vândut inculpatului F.O.A. însă fără forme legale, pentru suma de aproximativ  700 euro, pe care îl cunoştea din timpul facultăţii fiind colegi.

Acesta declară faptul că în cursul anilor 2004-2005, a văzut acest autoturism în diferite locuri din oraş,  însă nu îşi aminteşte dacă avea sau nu numere de înmatriculare provizorii.

De asemenea martorul B.N. declară faptul că inculpatul F.O.A. i-a propus să comită împreună o faptă constând în jefuirea unei maşini care transportă valori, fără a preciza ceva concret, acesta fiind de altfel pasionat în acel moment de un joc pe calculator în care personajul principal avea tendinţa de a săvârşi infracţiuni.

Cu privire la cele menţionate de inculpatul B.M. martorul declară că nu a participat împreună cu acesta la săvârşirea faptei de tâlhărie, în aceea perioadă fiind plecat într-o excursie şi de asemenea menţionează că nu este adevărat că ar fi mers cu inculpatul F.O. la un tinichigiu auto pentru a repara o tobă, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat la data de 07.09.2005 indicând absenţa comportamentului simulat al martorului B.N.

Martorii S.A.I. şi C.I. menţionează că în cursul anului 2005 la parcul de dezmembrări auto SC C. SRL din B. s-au prezentat două persoane de sex masculin (una de aproximativ 1,65 metri, iar cealaltă de aproximativ 1,70-1,75 metri) ce au cumpărat un motor BMW  pe care l-au cărat cu un autoturism TICO. De asemenea martori menţionează faptul că au fost prezenţi la poliţie la o recunoaştere după fotografii şi au indicat faptul că una din acele persoane care au cumpărat motorul este inculpatul F.O.

În urma autorizaţiilor de percheziţie emise de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 14S/2005 efectuate în data de 01.09.2005, s-a procedat la percheziţionarea inculpaţilor F.O. şi B.M.L., prilej cu care, la acesta din urmă a fost identificată o cască de motocicletă albă, cu vizetă şi numărul de înmatriculare CJ-99-BMW, iar în data de 06.10.2005, în urma percheziţiei domiciliare efectuată la inculpatul B.M.L. a fost identificată o legătură de chei despre care s-a stabilit, în urma experimentului judiciar din 11.10.2005, că se potrivesc la yala şi la contactul autoturismului BMW ridicat de poliţie.

Cu privire la declaraţiile succesive ale inculpatului B.M.L., instanţa a reţinut că acesta deşi a revenit asupra declaraţiilor date anterior, infracţiunea de tâlhărie şi infracţiunile la legea circulaţiei au fost recunoscute de acesta, singura deosebire între recunoaşterea din faza de urmărire penală şi recunoaşterea din faţa instanţei fiind cu privire la identitatea persoanei cu care a săvârşit infracţiunea de tâlhărie întrucât în faza de urmărire penală a indicat drept coautor  pe inculpatul F.O., în timpul cercetării judecătoreşti indicând drept coautor pe numitul B.N.

Sub aspectul laturii obiective, dat fiind caracterul de infracţiune complexă al infracţiunii de tâlhăriei, elementul material al acesteia cuprinde atât actele de executare specifice infracţiunii de furt –deposedarea persoanei vătămată  de bunuri şi trecerea în stăpânirea sa de fapt, cât şi prin acţiunea adiacentă – actele de violenţă exercitate cu scopul de a săvârşi fapta de sustragere. Relaţia de condiţionare între cele două componente ale elementului material, de care depinde calificarea faptei ca tâlhărie, este, de asemenea, întrunită în speţă, inculpatul exercitând violenţă cu ajutorul unui spray lacrimogen, în scopul sustragerii sacului cu bani.

Aspectul de calificare al faptelor este atras de întrunirea circumstanţelor agravante prev. de art. 211 al.2 lit. c şi al.21 lit. a şi b C.pen, tâlhărie săvârşită într-un loc public, de două sau mai multe persoane împreună ( două persoane conform declarţiilor părţiilor vătămate şi martorilor audiaţi).

Sub aspectul laturii subiective, instanţa de fond a constatat  că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, în sensul art. 19 pct. 1 lit. a C.pen. Inculpatul a avut reprezentarea faptei sale şi a consecinţelor păgubitoare asupra patrimoniului părţii vătămate, urmărind însuşirea gropului, faptă de altfel recunoscută de inculpat.

Cu privire la infracţiunile la regimul circulaţiei pe drumurile publice, reţinute  în sarcina inculpatului B.M.L.,  din probele administrate în  cauză, (declaraţii martori oculari, inclusiv declaraţia inculpatului de recunoaştere) instanţa de fond a reţinut  că acesta se face vinovat de comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, cu nr. fals de înmatriculare şi fără a poseda permis de conducere.

Instanţa de fond a reţinut  din coroborarea declaraţiilor martorilor cu declaraţiile de recunoaştere a inculpatului B.M.L.  că autoturismul BMW 318 a ajuns în posesia sa, dat fiind că acesta a dus şi ridicat autoturismul  la reparat iar apoi a şi circulat cu el în mod cert, atunci când l-a dus şi l-a ridicat de la atelierul de reparaţii, iar apoi l-a condus din apropierea locului unde s-a săvârşit fapta şi până la locul unde a fost găsit şi identificat de organele de poliţie după data săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, fapt necontestat de altfel de inculpat.

Prin urmare, în privinţa faptelor inculpatului există probe certe de vinovăţie, prezumţia de nevinovăţie instituită de art.23 alin. 11 din Constituţie, art. 6 CEDO şi art. 52, art. 66 C.pr.pen.  fiind răsturnată.

Pe cale de consecinţă, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele sunt săvârşite de inculpat sunt prevăzute de legea penală, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa a dispus condamnarea acestuia.

La stabilirea şi individualizarea pedepselor aplicate inculpatului s-a avut  în vedere gravitatea faptelor săvârşite de inculpat, starea de recidivă postexecutorie (fiind condamnat anterior la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 3606/1998 a Judecătoriei Oradea, fiind eliberat la 06.12.2000 cu un rest de 565 zile), faptul că prejudiciul cauzat părţii civile nu a fost recuperat, precum şi recunoaşterea inculpatului cu privire la săvârşirea faptelor săvârşite de acesta.

Astfel, în baza art. 211 al.2 lit. c şi al.21 lit. a şi b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, instanţa l-a condamnat inculpatul B.M.L. la o pedeapsă de  7 ani închisoare.

 În baza art. 85 al.1 din OUG 195/2002,( noua numerotare în urma republicării), cu aplicarea  art. 37 lit. b  Cod penal l-a condamnat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de punere in circulaţie a unui autoturism neînmatriculat, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 85 al.2 din OUG 195/2002, republicat, cu aplicarea  art. 37 lit. b  Cod penal l-a condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere şi punere în circulaţie a unui autoturism cu număr fals de înmatriculare, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 86 al.1 din OUG 195/2002, republicat, cu aplicarea  art. 37 lit. b  Cod penal l-a condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autoturism pe drumuri publice fără a poseda permis de conducere, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

Constatând că faptele sunt concurente, fiind săvârşite în concurs real, instanţa de fond în baza art. 33 lit. a raportat la art. 37 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, aceea de  7 ani  închisoare, pe care inculpatul o va executa în regim de detenţie.

În baza art. 71 Cod penal, instanţa de fond a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a şi lit. b Cod penal, pe lângă pedeapsa aplicată. În acest sens, instanţa de fond  a reţinut că natura faptei săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului, recidivist, conduc la concluzia că se impune complinirea funcţiei de eliminare, specifică pedepsei privative de libertate principale, şi prin îndepărtarea inculpatului de la activităţile care presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii de stat, astfel s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza II şi b C.pen., pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C.pen. Referitor la dreptul de a alege, prevăzut de art. 64 lit a teza I C.pen., instanţa de fond a considerat că natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite de inculpat şi faptul că executarea pedepsei se va executa în regim de detenţie, nu este în măsură de a priva inculpatul de acest drept.

În baza art. 88 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 02.09.2005 la 06.03.2008.

Fiind audiat, inculpatul F.O.A., atât în faza de urmărire penală cât şi în cursul cercetării judecătoreşti a declarat că nu a participat împreună cu inculpatul B.M.L. la comiterea infracţiunii de tâlhărie reţinută în sarcina sa, menţionând că în data de la data de 22 august 2005, la orele 20,10, se afla la recepţia Hotelului T., proprietatea părinţilor săi, când a preluat serviciul de recepţioner, unde  a stat până în jurul orelor 21,45-22,00 când a fost schimbat de mama sa, astfel că nu se putea afla la ora 20,10 împreună cu coinculpatul B.M.L. la locul săvârşirii faptei de către acesta.

De asemenea, inculpatul F.O. a declarat că niciodată nu a cumpărat autoturismul marca BMW de la numitul B.N. şi B.I.M. declarând că niciodată nu a condus acest autoturism pe drumurile publice.

De asemenea, acesta declară că în acea zi, în jurul orelor 20,05, în restaurantul hotelului, s-a întâlnit cu numiţii B.Z., B.L., B.S. şi T.R., iar la orele 20,15 s-a întâlnit cu vecinul său, numitul R.P.

În vederea susţinerilor inculpatului privind locul unde se afla între orele 20,00-22,00, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii R.P., B.G.G., D.V., R.P.

Martorul R.P. a declarat faptul că în data de 22.08.2005 la orele 20.15 a mers la Hotel T. şi la recepţie a găsit pe inculpatul F.O. cu care a discutat despre buteliile pe care le adusese la încărcat. Cu privire la exactitatea orei pe care o menţionează (20.15) acesta declară că în holul hotelului, la recepţie, există un ceas şi în aceea zi, ca de fiecare dată când intra în hotel, a observat cât este ceasul, astfel că poate afirma cu certitudine ora la care l-a văzut pe inculpatul F.O. la recepţia hotelului.

Martorul B.G.G. menţionează că în data de 22.08.2005 în jurul orelor 20.00 – 20.15 a predat tura inculpatului F.O.

Martorul T.R.N. menţionează că în data de 22.08.2005, în jurul orelor 19.45 s-a întâlnit la Hotel T. cu  B.L. şi B.Z., iar în jurul orelor 20.00 a apărut inculpatul F.O., acesta părăsind hotelul după orele 21.00 când a mers la Lotus pentru a-şi lua prietena de la serviciu. De asemenea martorul menţionează că inculpatul F.O. s-a întors la hotel împreună cu prietena sa în jurul orelor 22.00 – 22.30 ne mai părăsind hotelul până la orele 02.00 cât a ţinut petrecerea.

Probe directe din care să rezulte participarea certă a inculpatului F.O.A. la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, nu s-au putut administra în cauză, nici în faza de urmărire penală nici în faza cercetării judecătoreşti, nici un martor audiat atât în faza de urmărire penală cât şi în cursul cercetări judecătoreşti nefiind în măsură să identifice persoana corpolentă care purta pe cap casca de motociclist şi care a participat cu inculpatul B.M.L. la săvârşirea faptei de tâlhărie, iar din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă că între orele 20,00-21,30 inculpatul F.O.A. a stat efectiv în incinta Hotelului T., perioadă în care nu a părăsit această locaţie.

Pentru testarea sincerităţii inculpatului F.O. s-a încercat în faza de urmărire penală supunerea inculpatului la examinarea cu utilizarea tehnicii poligraf, însă subiectul a exprimat dorinţa suspendării examinării, invocând acuze vegetative, apoi a manifestat tentative de eludare a probei, după care s-a declarat în imposibilitatea efectuării testării, refuzând continuarea examinării, rezultate consemnate –filele 47-50, vol. III dosar urmărire penală.

 Faptul că inculpatul F.O. nu s-a prezentat la efectuarea testului poligraf, în faza de judecată deşi îşi exprimase anterior acordul în acest sens, invocând diferite argumente la momentul la care instanţa i-a solicitat să menţioneze motivul pentru care nu s-a prezentat pentru efectuarea testului  ( respectiv că nu a avut cunoştinţă de data şi ora prezentării, sau se afla în străinătate, pentru ca în final să menţioneze că nu se va prezenta la efectuarea testului poligraf dacă acesta se efectuează de organele de poliţie) ridică semne de întrebare asupra comportamentului inculpatului, însă refuzul de a se supune testului poligraf nu poate fi interpretat ca probă de vinovăţie împotriva inculpatului câtă vreme testarea comportamentului simulat este condiţionată de consimţământul acestuia, dreptul său la tăcere fiind reglementat de lege.

Audierea inculpatului prin intermediul tehnicii poligraf nu reprezintă altceva decât o declaraţie luata inculpatului în condiţii specifice, înscriindu-se în cadrul mijloacelor de probă prevăzute de art. 69-73 C.p.p. referitoare la declaraţiile luate inculpatului si mai precis reprezintă o aplicare a dispozitiilor art. 72 C.p.p.

Deşi inculpatul F.O. neagă faptul că ar fi fost proprietarul autoturismului BMW folosit la săvârşirea faptei de tâlhărie, declaraţiile martorilor M.A. şi P.Z. în sensul că în cursul anului 2004 au efectuat reparaţii la autoturismul BMW, respectiv înlocuirea  motorului maşinii, reparaţii ce ar fi fost achitate de inculpatul F.O. şi declaraţia martorului B.D. care menţionează că în cursul anului 2003, în timp ce lucra la un atelier auto de pe str. F. din Oradea, inculpatul F.O. a adus un autoturism BMW de culoare vişinie căruia i-a reparat o tobă chiar dacă ar duce la concluzia că inculpatul F.O. este proprietarul maşinii iar declaraţiile sale nu reflectă realitatea cu privire la acest aspect, nu sunt de natură a duce la concluzia că acesta este coautorul faptei de tâlhărie din data de 22.08.2005.

Faţă de considerentele anterior expuse şi faţă de analiza coroborată a materialului probator administrat în cauza, instanţa de fond a apreciat că în prezenta cauză nu s-a făcut dovada certă, concludenta şi nemijlocită a săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului F.O., existând dubii în acest sens.

În Codul de procedură penală român, prezumţia de nevinovăţie este înscrisă între regulile de bază ale procesului penal, în art. 52, statuându-se  totodată că orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.

Prin adoptarea prezumţiei de nevinovăţie ca principiu de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează şi ele libertatea persoanei (dreptul la apărare, respectarea demnităţii umane) s-au produs o serie de restructurări ale procesului penal şi a concepţiei organelor judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces, cu respectarea garanţiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii şi definitive pentru următoarea fază a procesului; la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumţia de nevinovăţie este răsturnată cu efecte „erga omnes” şi hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunţe o soluţie de achitare.

Toate aceste cerinţe sunt argumente pentru transformarea concepţiei asupra prezumţiei de nevinovăţie, dintr-o simplă regulă, garanţie a unor drepturi fundamentale, într-un drept distinct al fiecărei persoane, de a fi tratată ca nevinovată până la stabilirea vinovăţiei printr-o hotărâre penală definitivă.

Având în vedere că, la pronunţarea unei condamnări, instanţa trebuie să-şi întemeieze convingerea vinovăţiei inculpatului pe bază de probe sigure, certe şi întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranţe în privinţa vinovăţiei inculpatului,  se impune a se da eficienţă regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).

Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumţiei de nevinovăţie, un principiu instituţional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C. proc. pen., se regăseşte în materia probaţiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susţinerea vinovăţiei celui acuzat conţin o informaţie îndoielnică tocmai cu privire la vinovăţia făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autorităţile judecătoreşti penale nu-şi pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine şi, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăţiei acuzatului şi să-l achite.

În speţa dedusă judecăţii, instanţa de fond a reţinut că în data de 22.08.2005, în jurul orelor 20,10 inculpatul F.O. a preluat tura la recepţia Hotelului T. unde s-a aflat efectiv până în jurul orelor 21,45 conform depoziţiilor martorilor aflaţi în incinta acestei locaţii, ora comiterii faptei de tâlhărie fiind 20,13, probele administrate ducând la concluzia că, în momentul săvârşirii infracţiunii, inculpatul  nu s-a aflat şi nu se putea afla la locul săvârşirii faptei, astfel că instanţa de fond a apreciat că inculpatul nu este autorul infracţiunii de tâlhărie reţinută în sarcina sa.

Cu privire la infracţiunile la regimul circulaţiei pe drumurile publice, reţinute în sarcina inculpatului F.O. prin actul de inculpare, întrucât din nici o probă nu rezultă că inculpatul F.O.A., ar fi condus autoturismul marca BMW iar faptul că martorii B.N.  şi B.I.  afirmă că au văzut acest autoturism în diferite locaţii din Oradea, nu poate duce la concluzia că inculpatul F.O.A. se face vinovat de comiterea acestor infracţiuni.

În consecinţă, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală a achitat pe inculpatul F.O.A. cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 211 al.2 lit. c şi al.2/1 lit. a,b Cod penal; a infracţiunii prev. şi ped. de art. 85 al.1 din OUG 195/2002, republicată, şi a infracţiunii prev. şi ped. de art. 85 al.2 din OUG 195/2002, republicată.

Cu privire la latură civilă a cauzei s-a constatat că partea vătămată Direcţia Regională de Poştă Cluj Napoca, s-a constituit parte civilă cu suma de  39.000 RON (390.000.000 ROL), reprezentând prejudiciul suferit prin sustragerea gropului.

Instanţa  de fond, în baza art. 346 Cod procedură penală cu aplicarea art. 999 Cod civil a obligat inculpatul B.M.L. la plata a 39.000 RON, actualizaţi la data plăţii în raport cu rata inflaţiei, reprezentând despăgubiri civile în favoarea părţii civile Direcţia Regională de Poştă Cluj Napoca .

A fost ridicat sechestrul asigurator instituit asupra sumei de 4.000 euro aflată în contul curent 2511.2-52-7412 EUR, cod IBAN RO 047 RNC.B 1500000527410002 deschis la BCR SA Oradea, aparţinând inculpatului F.O.A., având în vedere soluţia de achitare dispusă faţă de acesta.

În baza art. 118 lit. b Cod penal  a fost confiscat în folosul statului autoturismul BMW 483 culoare vişiniu, seria şasiu WBAAC11070AB02857, care a fost destinat să servească la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie şi prin care s-a asigurat fuga din câmpul infracţional, infracţiunea neputând fi săvârşită decât cu acest mijloc de transport, autoturism ridicat conform procesului verbal de cercetare la faţa locului fila 2 vol. 2 dosar urmărire penală  şi predat în custodie la agent principal V.D. – conform dovezii seria E nr.49567 fila 136 vol. 2 dosar urmărire penală, precum şi a următoarelor obiecte ridicate conform dovezii seria B nr.57497 fila 137 vol.2 dosar urmărire penală constând în cască de motociclist integrală culoare albă cu vizieră marca Nava; bluză trening cu glugă; material textil culoare neagră cu inscripţia „ DEFONES”; geacă fâş material sintetic culoare bleumarin închis cu glugă si fermoar inscripţionată „REGATA”.

Au fost restituite în favoarea numitului C.G. obiectele ridicate conform dovezii seria C nr. 0000029 aflată la fila 135 vol.2 dosar urmărire penală  constând în  cheie pentru contact şi portieră autoturism cu o bucată verigă metal şi breloc cu inscripţia  PSD România.

Împotriva acestei decizii penale, în termen legal au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea şi inculpatul B.M.L.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei penale nr. 291 din 21.02.2012 pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. 2350/111/271/2010, ca fiind netemeinică şi în rejudecare, după reanalizarea materialului probator, pronunţarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului F.O.A..

În motivele de recurs, s-a arătat că instanţa de fond a pronunţat soluţia de achitare a inculpatului F.O.A. neţinând seama de probe esenţiale administrate în cursul urmăririi penale, pe care le-a înlăturat în mod nejustificat ori le-a trecut cu vederea în întregime, probe care coroborate fiind, conduc la stabilirea vinovăţiei inculpatului în cauză.

Soluţia de achitare a inculpatului are la bază exclusiv declaraţiile unor persoane aflate în anturajul apropiat al inculpatului, a căror poziţie subiectivă se raportează în mod evident favorabil la persoana acestuia, motiv pentru care instanţa avea obligaţia de a le trata cu circumspecţie, în vreme ce elementele probatorii extrinseci, obiective sunt ignorate.

Activitatea infracţională a inculpatului F.O. este clar conturată de vastul material probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti.

Instanţa de fond nu a avut în vedere coroborarea ansamblului materialului probator administrat atât în faza de urmărire penală cât şi în faza cercetării judecătoreşti. Soluţia pronunţată se fundamentează exclusiv pe declaraţiile martorilor, acestea proveneau de la persoane din anturajul foarte apropiat al inculpatului, lipsa vădită a caracterului obiectiv al acestora neconstituind un impediment pentru instanţă în a le retine fără rezerve.

Necoroborarea materialului probator în integralitatea lui şi reţinerea arbitrară a unor aspecte care contravin flagrant unor probe convergente este de natură a încălca principii esenţiale de drept procesual penal. Modalitatea de analiză lacunară a probatoriului a condus la soluţia de achitare a inculpatului F.O. în pofida existenţei unor elemente certe de vinovăţie a acestuia.

Inculpatul recurent B.M.L. a solicitat instanţei admiterea recursului, casarea şi modificarea sentinţei recurate în sensul reţinerii circumstanţelor prevăzute de articolul 74 litera c Cod penal cu corespondent în articolul 76 Cod penal, având în vedere sinceritatea inculpatului.

Examinând hotărârea atacată cu recurs, din oficiu şi potrivit motivelor invocate, raportat la toate motivele de casare prevăzute de art.385/9, curtea  a reţinut că hotărârea criticată este în parte nelegală cu privire la achitarea inculpatului F.O.A., iar cu privire la inculpatul recurent B.M.L. s-a procedat la reindividualizarea pedepsei  aplicată de instanţa de fond.

Instanţa de fond a pronunţat soluţia de achitare a inculpatului F.O.A., neţinând seama de probe esenţiale administrate în cursul urmăririi penale, pe care le-a înlăturat în mod nejustificat ori le-a trecut cu vederea în întregime, probe care coroborate fiind, conduc la stabilirea vinovăţiei inculpatului în cauză.

În mod corect a arătat Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea că soluţia de achitare a inculpatului are la bază exclusiv declaraţiile unor persoane aflate în anturajul apropiat al inculpatului, a căror poziţie subiectivă se raportează în mod evident favorabil la persoana acestuia, motiv pentru care instanţa avea obligaţia de a le trata cu circumspecţie, în vreme ce elementele probatorii extrinseci, obiective sunt ignorate, cu toate că acestea relevă o stare de fapt, contrară celei reţinută de instanţă.

Totodată, activitatea infracţională a inculpatului F.O.A. este clar conturată de vastul material probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti.

De menţionat că, actele pregătitoare, înfăptuite de inculpat, sunt relevate şi se impunea a fi reţinute de instanţa de fond în lumina următoarelor probe:

Martorii B.N.M. şi B.I.M., audiaţi în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de fond, au arătat în mod consecvent faptul că în cursul anului 2004, cel dintâi i-a vândut autoturismul marca BMW de culoare vişinie inculpatului F.O. contra unui preţ de 750 Euro, iar, ulterior, în cursul anului 2005, ambii martori au reperat autoturismul în mod repetat pe raza municipiului Oradea, având plăcuţe cu numere de înmatriculare de Alba sau de Braşov, cu toate că la momentul vânzării, inculpatului i s-a adus la cunoştinţă faptul că acesta nu poate fi înmatriculat în România.

Raportul de constatare nr. 15489/12.09.2005 (fila 83 vol. I dosar urmărire penală), efectuat cu privire la comportamentul martorului B.N. menţionează absenţa comportamentului simulat al acestuia la întrebarea esenţială dacă minte atunci când afirmă că i-a vândut autoturismul inculpatului F.O.

În mod temeinic s-a arătat de parchet că, aceste elemente probatorii, coroborate, certifică legătura dintre inculpat şi autoturismul utilizat la săvârşirea infracţiunilor.

Martorul B.I.M. a arătat faptul că inculpatul F.O., înaintea momentului săvârşirii infracţiunii, i-a adus la cunoştinţă un plan cu privire la un atac asupra vehiculului transportator de valori aparţinând Poştei Române, cu privire la care acesta şi-a manifestat dezaprobarea (f. 141 dosar instanţă şi f. 73 vol. I dosar urmărire penală). Martorul B.N.M.  totodată, relatează cu privire la o propunere a inculpatului, prin care acesta îi relatează despre o afacere din care ar putea ieşi ceva bani, în care rolul martorului ar fi fost să-1 aştepte pe inculpat în maşină cu motorul pornit şi să pornească în trombă la sosirea inculpatului cu banii (f. 78 voi. I dosar urmărire penală, f. 137 dosar instanţă şi f. 121 dosar instanţă în rejudecare).

Martorii relevă în declaraţiile lor faptul că, la scurt timp după săvârşirea tâlhăriei, s-au întâlnit cu inculpatul F.O. în incinta Lotus Supermarket, ocazie cu care interesându-se de soarta autoturismului BMW, inculpatul a afirmat că acesta se găseşte într-o parcare din Oradea acoperită cu prelată, fiind mutat din parcarea de pe str. A.  întrucât un anchetator s-a învârtit în jurul ei.

Inculpatul a lăsat impresia asupra martorilor ulterior momentului săvârşirii tâlhăriei a fost aceea că era foarte agitat. Raportul de constatare nr. 15489/12.09.2005 (fila 83 vol. I dosar urmărire penală), efectuat cu privire la comportamentul martorului B.N. menţionează absenţa comportamentului simulat al acestuia la întrebarea esenţială dacă minte atunci când afirmă că F.O.A. i-a spus în complexul Lotus că autoturismul BMW este ascuns într-o parcare din oraş sub o prelată.

Prin prisma acestor dezvăluiri, apare faptul că inculpatul avea configurată intenţia de a săvârşi infracţiunea într-un mod bine determinat, poziţie subiectivă care capătă relevanţă deosebită în lumina evenimentelor care s-au derulat întocmai cu planul expus.

Legătura dintre inculpatul F.O. şi autoturismul BMW a fost întărită şi de martorii M.A. (f. 43 vol. II dosar urmărire penală şi f. 223 dosar instanţă în rejudecare) şi P.Z. (f. 46 vol. II dosar urmărire penală, respectiv f. 217 dosar instanţă şi f. 224 dosar instanţă în rejudecare), care au declarat faptul că în cursul anului 2004 s-a prezentat la atelierul de reparaţii auto situat în Oradea, str. M., unde aceştia îşi desfăşurau activitatea, un tânăr cu vârsta de aproximativ 28 de ani, bine construit fizic, care le-a solicitat repararea motorului unui autoturism marca BMW de culoare vişinie.

Aceşti martori, în prezenţa martorilor asistenţi, l-au recunoscut din albumul foto pe inculpatul F.O. în persoana acelui tânăr care a prezentat autoturismul spre reparaţie. Martorul P.Z., cu aceeaşi ocazie, 1-a recunoscut pe inculpatul B.M. ca fiind cel care a procurat piesele de schimb, a ridicat autoturismul după executarea reparaţiilor şi a achitat contravaloarea manoperei. Aceiaşi martori au declarat faptul că inculpatul F.O. s-a prezentat la service pe perioada reparaţiilor spre a se interesa de stadiul în care aceastea se găsesc şi, totodată, faptul că cel care a achitat contravaloarea manoperei conducea un autoturism marca DAEWOO TICO. Acest element prezintă relevanţă deosebită întrucât autoturismul TICO apare în cadrul activităţii infracţionale ca fiind unul cu care inculpaţii au părăsit locul săvârşirii tâlhăriei, după ce au abandonat autoturismul BMW, conform declaraţiilor inculpatului B.M. Astfel cum s-a dovedit în cursul urmăririi penale, acest autoturism aparţinea familiei F.O., fiind parcat în mod obişnuit în parcarea Hotel T. stabiliment aflat, de asemena, în proprietatea familiei F.O.

Martorul B.D. (f. 42 vol. II dosar urmărire penală şi f. 192 dosar instanţă), tinichigiu auto, a declarat faptul că numitul „T.” i-a solicitat în cursul anului 2004 să repare toba de eşapament a unui autoturism marca BMW vişiniu înmatriculat în judeţul Alba. Autoturismul aparţinea inculpatului F.O., acesta fiind cel care 1-a adus şi, ulterior, a venit apoi să-1 ridice, deplasându-se cu el.

Martorii C.I. (f. 52 vol. II dosar urmărire penală şi f. 190 dosar instanţă) şi S.A. (f. 58 vol. II dosar urmărire penală şi f. 286 dosar instanţă) au declarat faptul că, în cursul anului 2005, inculpatul F.O. s-a prezentat la parcul dezmembrări auto situat în localitatea B.  în două rânduri şi a achiziţionat un motor BMW contra sumei de 4,5 milioane de lei, ambii martori recunoscându-1 pe inculpatul F.O., în prezenţa martorilor asistenţi, din albumul foto prezentat de organele de urmărire penală. Acesta conducea, conform declaraţiilor, un autoturism TICO, cu prima ocazie prezentându-se singur, iar, ulterior, fiind însoţit de o altă persoană, care 1-a ajutat să transporte motorul BMW achiziţionat. Relevant este faptul că inculpatul s-a prezentat şi a tranzacţionat singur, iar nu în compania sau ajutându-1 pe martorul B.N., astfel cum susţine în unele din declaraţiile sale.

Martorul K.S. (f. 40 vol. I dosar urmărire penală) a declarat în faza de urmărire penală faptul că în vara anului 2005, fiind de serviciu la o spălătorie auto situată în Oradea, str. C. s-a prezentat la spălătorie numitul „T.” conducând un autoturism marca BMW vişiniu cu geamul etrier dreapta spart, autoturism pe care martorul 1-a şi recunoscut la sediul organelor de poliţie.

Această declaraţie se coroborează cu procesul-verbal din data de 01.09.2005, încheiat de organele de poliţie în urma verificării Registrului de evidenţă a autoturismelor spălate la locaţia mai sus arătată, din care rezultă faptul că la data de 28.07.2005 orele 2019 figurează ca intrat la spălare autoturismul marca BMW de culoare vişinie având numărul de înmatriculare CJ- 90 – BMW.

Actele de participare a inculpatului F.O. la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie împreună cu coinculpatul B.M. au fost relevate şi se impune a fi reţinute de instanţă în baza depoziţiilor martorilor V.V., M.E., N.C., M.P., D.A., I.N., A.S., R.M., P.A., G.I., N.A., P.M., D.C. şi martorii cu identitate protejată I.C. şi S.N.

Aceşti martori au declarat faptul că au remarcat prezenţa unui autoturism marca BMW de culoare vişinie având numere de înmatriculare provizării de Braşov staţionând pe str. A., în zona Oficiului Poştal nr. 9 , prezenţă ce s-a făcut simţită cu câteva zile înainte de data săvârşirii infracţiunii. Autoturismul a fost remarcat de martori datorită faptului că a apărut intempestiv, fiind străin de zona respectivă.

Cu aceeaşi ocazie, martorii au constatat prezenţa a două persoane străine, descrierea acestora corespunzând din punct de vedere fizic întrutotul aspectului celor doi coinculpaţi F.O. şi B.M. Aceştia au fost observaţi la momentul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie asigurându-şi scăparea cu ajutorul autoturismului marca BMW de culoare vişinie, parcat cu câteva zile în urmă pe str. A.

Probele mai sus relevate, cu toate că sunt indirecte, sunt menite a construi tabloul complet al activităţii infracţionale a inculpatului F.O. Privite în mod individual, fiecare dintre acestea vine şi contrazice flagrant câte o susţinere a inculpatului, iar, privite în ansamblu, se constată convergenţa lor totală şi lipsa de inadvertenţe, ceea ce impune necesitatea validării acestora de instanţa de recurs şi necesitatea reţinerii vinovăţiei inculpatului.

Elementele probatorii arătate se coroborează, de asemenea, în totalitate cu declaraţiile coinculpatului B.M., în care acesta descrie succesiunea evenimentelor la care a participat alături de inculpatul F.O., probă directă asupra căreia instanţa de fond a trecut cu uşurinţă din considerente lipsite de fundament.

Pe parcursul procesului penal inculpatul B.M. a dat mai multe declaraţii contradictorii cu privire la persoana împreună cu care a conceput şi a dus la bun sfârşit planul infracţional. Acesta în primă fază a negat propria-i participare la săvârşirea infracţiunilor, a continuat prin a recunoaşte şi a-1 inculpa, totodată, pe F.O., după care a revenit cu privire la participarea acestuia din urmă susţinând că a săvârşit infracţiunea de tâlhărie împreună cu martorul B.N.M. şi cu o persoană numită „T.”.

Finalmente, inculpatul B.M. a solicitat organelor de urmărire penală în mod expres la data de 06.02.2007 audierea sa, ocazie cu care s-a întocmit procesul-verbal conţinând declaraţia sa integrală şi amănunţită privind desfăşurarea evenimentelor alături de inculpatul F.O. (fila 79 dosar instanţă). Această declaraţie a inculpatului B.M. nu a fost avută în vedere de instanţa de fond, cu toate că reprezintă o manifestare de voinţă definitivă şi deosebit de relevantă a inculpatului, făcută în prezenţa unui apărător, menită a certifica nota de legalitate şi caracterul benevol al actului.

Instanţa a reţinut, în fundamentarea soluţiei sale doar declaraţiile în care inculpatul B.M. nu făcea amintire despre participarea la activitatea infracţională a inculpatului F.O.

Curtea a considerat că modul în care a procedat instanţa de fond se datorează unei aprecieri greşite a materialului probator.

În condiţiile în care inculpatul B.M. a manifestat o poziţie oscilantă pe toată durata procesului penal cu referire la participarea inculpatului F.O., curtea a reţinut că acele declaraţii se coroborează cu ansamblul materialului probator aflat la dosarul cauzei, administrat atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, în mod evident, declaraţiile care-1 inculpă pe F.O.  se coroborează în totalitate cu declaraţiile martorilor mai sus arătaţi, motiv pentru care această versiune a desfăşurării faptelor prezintă gradul de veridicitate cel mai ridicat şi trebuia reţinută ca atare. Ca element suplimentar, ce trebuia avut în vedere de instanţă, s-a amintit declaraţia inculpatului B.M., aflată la fila 79 dosar urmărire penală, în cuprinsul căreia acesta afirmă cu certitudine şi fără dubiu că, după ce s-a luat faţă de el şi inculpatul F.O. măsura arestării preventive, conştientizând gravitatea faptelor săvârşite şi a sancţiunilor ce le implică, s-a înţeles cu acesta din urmă să nu îl incrimineze.

Revenirea inculpatului B.M. asupra declaraţiilor în care descrie în detaliu şi în mod exhaustiv modalitatea de săvârşire a faptelor împreună cu inculpatul F.O. este motivată de acesta sub diferite pretexte, fapt ce denotă lipsa de fundament a gestului.

În faza de urmărire penală, inculpatul şi-a motivat revenirea asupra declaraţiei iniţiale prin faptul că organele de urmărire penală au exercitat presiuni asupra acestuia. Acest argument este des uzitat în situaţii similare, motiv pentru care trebuie să-1 reţină cu maximă circumspecţie şi doar în cazul în care acesta se coroborează cu elemente probatorii convergente. În speţă, astfel de elemente probatorii lipsesc, motiv pentru care argumentul inculpatului B.M.L. se impunea a fi înlăturat.

Inculpatul a revenit din nou şi îşi motivează gestul într-o manieră uşor lipsită de sens, prin faptul că anchetatorul l-ar fi şantajat cu cercetarea fratelui acestuia, care la acel moment se găsea în Irlanda. Arată, totodată, faptul că nu are nicio explicaţie cu privire la cererea expresă adresată procurorului A.L. la data de 06.02.2007, în care a revenit la varianta expusă iniţial, în care-1 inculpa pe F.O., recunoscând că nu a fost constrâns să dea acea declaraţie.

Prima instanţă a reţinut în considerentele sentinţei faptul că „În declaraţiile ulterioare date în instanţă, inculpatul B.M.L. revine asupra tuturor declaraţiilor date în faza de urmărire penală, cu motivarea că a dat acele declaraţii pentru a nu fi implicat fratele său B.Z. care la data săvârşirii infracţiunii se afla în ţară, învederând că nu a săvârşit infracţiunea de tâlhărie împreună cu inculpatul F.O.A., ci împreună cu numitul B.N. şi cu numitul T.” Explicaţia inculpatului apare în mod evident ca fiind nesinceră întrucât fratele acestuia nu avea nicio legătură cu activitatea infracţională înfăptuită de B.M.L. împreună cu F.O., fratele celui dintâi nefiind anchetat cu privire la tâlhăria ce constituia obiectul dosarului de urmărire penală. Cu toate acestea, argumentaţia inculpatului B.M. a fost reţinută de instanţa de fond.

Gratuitatea gestului revenirii asupra declaraţiei subzistă atâta timp cât susţinerile contrare declaraţiei iniţiale de recunoaştere a faptei şi implicare a inculpatului F.O. nu sunt sprijinite de niciun alt element probator, neputând fi coroborate cu alte probe. Veridicitatea celei dintâi declaraţii a inculpatului este subliniată încă odată de manifestarea expresă de voinţă a acestuia în faţa de organul de urmărire penală, inculpatul solicitând la data de 06.02.2007 audierea sa, ocazie cu care în mod sincer a recunoscut din nou săvârşirea faptelor împreună cu inculpatul F.O., revenind asupra celei de-a doua variante relatate.

Un alt element relevant, căruia instanţa nu i-a acordat importanţa cuvenită, îl reprezintă Raportul de constatare tehnico ştiinţifică asupra comportamentului simulat al inculpatului B.M.L., care evidenţiază modificări psihofiziologice semnificative, caracteristice reactivităţii emoţionale, ce conduc la concluzia prezenţei comportamentului simulat al subiectului cu privire la răspunsul negativ dat întrebării dacă a săvârşit fapta împreună cu inculpatul F.O.

Toate acestea se coroborează cu susţinerea martorului B.N., conform căreia în perioada 12.08.2005 – 23.08.2005 a lipsit din localitatea O., aspect întărit şi de martorul B.I.M., împrejurare care, nici ea, nu a fost reţinută de instanţa de judecată în mod nejustificat, cu toate că reprezintă o informaţie deosebit de importantă care se coroborează cu materialul probator evocat anterior şi este menit a discredita varianta inculpatului B.M. în care-1 inculpă pe B.N. şi-1 exonerează pe inculpatul F.O.

Totodată, curtea  a reţinut că la aspectele care-l  incriminează pe inculpatul F.O., se impune a se adăuga şi împrejurarea reţinerii acestuia faţă de supunerea la testul poligraf prin invocarea diferitelor pretexte, respectiv a zădărnicirii lui. Aversiunea inculpatului faţă de test, în condiţiile în care nu suferea de vreo afecţiune relevantă, prin prisma ansamblului probator mai sus dezvoltat, capătă relevanţă probatorie indirectă defavorabilă şi contribuie la completarea tabloului acuzator în ceea ce-1 priveşte pe inculpat.

În baza materialului probator relevat au căpătat certitudine următoarele aspecte care conduc la ideea vinovăţiei inculpatului F.O.: inculpatul şi-a configurat cu câtva timp înainte ideea săvârşirii tâlhăriei, în modul în care aceasta a fost săvârşită practic; inculpatul a lansat ideea în rândul unor persoane de încredere, în vederea testării poziţiei subiective a acestora cu privire la planul elaborat şi, eventual, a racolării unor coparticipanţi fără de care activitatea infracţională nu putea fi dusă la bun sfârşit;inculpatul a întreprins activităţi pregătitoare constând în achiziţionarea un autoturism BMW de culoare vişinie, neînmatriculabil şi aducerea acestuia în stare de funcţionare, pe de o parte şi, pe de altă parte, observarea amănunţită a modului de lucru a agenţilor care însoţeau valorile ridicate de la Oficiul Poştal nr. 9; inculpatul personal a condus autoturismul BMW de culoare vişinie pe raza localităţii O.;

În activitatea infracţională s-a utilizat autoturismul BMW de culoare vişinie şi autoturismul TICO având aceeaşi culoare şi aparţinând familiei F., parcat de regulă în parcarea Hotel T.; modul de operare coincide în totalitate cu cel elaborat şi expus de inculpat; la locul săvârşirii faptei au fost văzute două persoane a căror caracteristici fizice corespund în totalitate inculpaţilor B.M.L. şi F.O.; martorul B.N. nu putea fi cel de-al doilea participant la săvârşirea infracţiunii din motive obiective.

Soluţia pronunţată se fundamentează exclusiv pe declaraţiile martorilor propuşi în apărarea sa de către inculpatul F.O.A., cu toate că acestea proveneau de la persoane din anturajul foarte apropiat inculpatului care nu sunt obiective.

Necoroborarea materialului probator în integralitatea lui şi reţinerea arbitrară a unor aspecte care contravin flagrant unor probe convergente este de natură a încălca principii esenţiale de drept procesual penal. Modalitatea de analiză lacunară a probatoriului a condus la soluţia de achitare a inculpatului F.O. în pofida existenţei unor elemente certe de vinovăţie a acestuia.

În urma administrării probatoriului, a rezultat că inculpatul BM.L. a înţeles să coopereze cu organele de poliţie recunoscând comiterea infracţiunilor pentru care este învinuit, atitudine ce a fost influenţată atât de claritatea probelor administrate cât şi obţinerea de circumstanţe atenuante care să influenţeze răspunderea sa penală.

Din declaraţia acestui inculpat se desprinde că infracţiunea de tâlhărie a comis-o cu inculpatul F.O.A., a avut o fază preparatorie in care au supravegheat în perioada 15-21 august 2005 modul de manipulare a valorilor la Oficiul Poştal nr.6 şi observând că persoanele însărcinate cu acest serviciu, în mod neglijent aşează gropurile valorice în habitaclul maşinii şi nu în încăperea special amenajată pentru transportul de valori considerând că lesnicios pot intra în posesia gropurilor, au luat hotărârea infracţională de a ataca maşina de transport pentru a-şi însuşi sacul valoric.

În acest sens, iniţial au intenţionat să folosească un autoturism de altă marcă,  însă având la dispoziţie autoturismul BMW 318, al cărui proprietar era coinculpatul F.O.A. şi care nu figura in evidenţele oficiale a vreunei instituţii au hotărât dă se folosească de acest autoturism la comiterea infracţiunii, sens in care au aplicat pe această maşină numere provizorii de Braşov.

Inculpatul B.M.L. mai arată în declaraţia sa că coinculpatul F.O.A. a folosit atât în zilele precedente cât şi în ziua tâlhăriei casca de motocicletă de culoare albă cu vizetă care a fost ridicată cu prilejul percheziţiei din 01.09.2005 de la domiciliu său.

Un alt element important ce rezultă din declaraţia inculpatului este faptul că în momentul tâlhăriei , B.M. a avut asupra sa un spray lacrimogen cu ajutorul căruia a pulverizat o substanţă iritantă asupra părţii vătămate V.T. care a suferit leziuni ale conjunctivei vindecabile in 3 zile de îngrijiri medicale.

Sustragerea sacului de bani a fost realizată prin portiera dreaptă a maşinii de transport valori de către F.O.A..

După acest moment inculpaţii au fugit spre strada A. unde aveau pregătit autoturismul BMW 318 de culoare vişinie, pe care erau aplicate numere provizorii şi cu care au fugit din câmpul infracţional, autoturism care a fost condus de inculpatul B.M.L.. De aici inculpaţi s-au îndreptat pe strada M., unde au lăsat maşina într-o parcare amenajată de unde au luat autoturismul Tico, aparţinând coinculpatului F.O.A..

Apoi inculpaţii s-au deplasat cu autoturismul Tico ce a fost condus de inculpatul F.O. la garsoniera de pe strada P. din O., aparţinând inculpatului B.M.L. unde au lăsat casca şi sacul de bani, iar F.O.A. şi-a schimbat hainele unde avea pregătită o plasă cu haine in acest apartament.

La două sau trei zile după comiterea acestei infracţiuni, inculpatul B.M.L. afirmă că au numărat banii şi au constatat că in sac se afla suma de 350.000.000 lei, împărţind o in două părţi egale, moment in care i-a dat contravaloarea sumei de 600 euro lui F.O.A. cu titlu de preţ pentru autoturismul BMW 318 pe care a înţeles să-l cumpere de la inculpat.

Inculpatul B.M.L. arată în declaraţia sa că a cheltuit banii achiziţionând diferite bunuri de uz personal.

În declaraţie se mai arată că gropul sustras de la Oficiul Poştal nr.6, după ce l-a golit l-a aruncat în râul Crişul Repede  împreună cu numerele de Braşov provizorii ce au fost aplicate pe autoturismul cu care s-a comis tâlhăria.

Inculpatul mai arată că el a acoperit autoturismul cu o prelată pe strada V.C., iar cheile au rămas asupra sa.

S-a mai stabilit cu certitudine că in perioada dinaintea comiterii infracţiunii, în data de 16.08.2005, inculpatul F.O.A. a condus autoturismul BMW 318 cu seria de identificare WBAAC11070AB02857 având numere provizorii de Braşov apoi în data de 28.08.2005, a condus acelaşi autoturism cu numărul de înmatriculare CJ99BMW despre care s-a stabilit că este un număr declarat furat iar în cursul lunii august cu numerele AB03ESV. La acestea se mai adaugă şi că inculpatul a condus această maşină, fie a tractat-o în perioada în care a substituit motorul maşinii la atelierul martorului M.A.

În drept fapta inculpatului F.O.A. de a premedita împreună cu coinculpatul B.M.L. planul infracţional privind tâlhărirea manipulanţilor de valori ale companiei Naţionale de Poşte în timp ce procedează la preluarea şi predarea gropurilor valorice la Oficiul Poştal nr.9 şi de a deposeda în mod violent pe baza planului infracţional conceput prin folosirea unui pulverizator neuroparalizant asupra părţii vătămate V.T., conţinând 390.000.000 lei (39.000 RON), realizează conţinutul infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută şi pedepsită de articolul.211 al.2 litera c, al.2/1 litera a, b Cod penal.

Fapta inculpatului F.O.A. de a conduce în mod reperat autoturismul BMW 318 de culoare vişinie neînmatriculat şi cu numere false de înmatriculare realizează conţinutul infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de articolul 85 al.1 din OUG 195/2002 şi articolul 85 al.2 din OUG 195/2002.

În ce priveşte individualizarea pedepsei inculpatului B.M.L. s-au reţinut prevederile articolului 74 litera c şi articolului 76 Cod penal, constând în atitudinea inculpatului sinceră după săvârşirea infracţiunii, înlesnirea descoperirii coparticipantului F.O.A., iar în favoarea inculpatului F.O.A. articolul 74 litera a şi articolul 76 Cod penal, constând în lipsa de antecedente penale.

 Scopul pedepsei aplicate inculpatului F.O.A. poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestuia, fiind îndeplinite cerinţele legale prevăzute de articolul 86/1 Cod penal.

Faţă de cele de mai sus, curtea în baza articolului 385/15 punctul 2 litera d din Codul de procedură penală, a admis ca fondate recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea şi inculpatul recurent B.M.L., împotriva sentinţei penale nr.291 din 21.02.2012 pronunţată de Judecătoria Oradea care a fost casată şi modificată în sensul că:

S-a  descontopit pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului recurent B.M.L. în pedepsele componente de 7 ani închisoare şi 3 pedepse de câte 1 an închisoare fiecare.

S-au reţinut  prevederile articolului 74 litera c şi articolului 76 Cod penal şi va reduce pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de articolului 211 aliniatul 2 litera c şi aliniatul 2/1 litera a, b Cod penal, cu aplicarea articolului 37 litera b Cod penal până la 6 ani închisoare.

În baza articolului 33 litera a şi articolului 34 Cod penal s-au recontopit  pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani închisoare în regim de detenţie.

Au fost înlăturate  prevederile articolului 11 punctul 2 litera a raportat la articolul 10 litera c din Codul de procedură penală, de achitare a inculpatului F.O.A..

În baza articolului 211 aliniatul 2 litera c şi aliniatul 2/1 litera a, b din Cod penal, cu aplicarea articolului 74 litera a şi articolului 76 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului  F.O.A.,  la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza articolului 85 aliniatul 1 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea articolului 74 litera a şi articolului 76 Cod penal, s-a dispus condamnarea aceluiaşi  inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza articolului 85 aliniatul 2 din OUG 195/2002, cu aplicarea articolului 74 litera a şi articolului 76 Cod penal, s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat  la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza articolului 33 litera a şi articolului 34 Cod penal s-au contopit  pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza articolului 86/1 Cod de procedură penală s-a dispus  suspendarea executării pedepsei aplicată inculpatului de 3 ani închisoare, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 7 ani, stabilit conform art.86/2 Cod penal  şi în baza art. 359 Cod de procedură penală i s-a atras  atenţia inculpatului.

În baza articolului 86/3  alin.1 lit. „a” Cod penal s-a dispus obligarea inculpatului să se prezinte la Serviciul de Probaţiune din cadrul Tribunalului Bihor, pentru a se verifica respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de articolul 86/3 alin.1 lit.b,c,d Cod penal, care au fost impuse în sarcina inculpatului.

În baza articolului 71 Cod penal i s-a interuir  inculpatului pe durata pedepsei închisorii exercitarea drepturilor prevăzute de articolul 64 litera a teza II a şi b Cod penal.

În baza articolului 71 alin.5 Cod penal s-a dispus  suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza articolului 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului F.O.A. durata reţinerii şi arestării preventive din data de 1 septembrie 2005 până la 20 aprilie 2006.

Au fost menţinute  restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

Curtea a respins  cererea formulată de Compania Naţională Poşta Română SA privind înfiinţarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului până la concurenţa sumei de 39.000 lei, aceasta nedeclarând recurs în cauză.

Prin încheierea dată în camera de consiliu din data de 20 iunie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Oradea s-a dispus în baza articolului 196 din Codul de procedură penală, din oficiu, completarea dispozitivului deciziei penale nr.586/R din 18.06.2012 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în sensul că s-a introdus aliniatul : „În baza articolului 346 Cod procedură penală cu aplicarea articolului 999 Cod civil obligă inculpatul B.M.L. în solidar cu inculpatul F.O.A. la plata a 39.000 RON, actualizaţi la data plăţii în raport cu rata inflaţiei, reprezentând despăgubiri civile în favoarea părţii civile Direcţia Regională de Poştă Cluj Napoca cu sediul în localitatea Cluj Napoca, str. Regele Ferdinand, nr. 33, judeţul Cluj.”