Infracţiuni prevăzute în legi speciale. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală. Neutilizarea trusei standard pentru prelevarea probelor biologice de sânge.
Art.79 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002
Ordinul nr. 376/10.04.2006 al Ministrului Sănătăţii
În cazul infracţiunii prevăzute de art.79 alin.1 din O.U.G. 195/2002, comisă după data punerii în aplicare a Ordinului nr.376/ 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial nr.363/26 aprilie 2006, neutilizarea trusei standard prevăzută de acest act normativ nu poate atrage sancţiunea anulării valorii probatorii a rezultatelor probelor biologice de sânge , ce au fost recoltate prin folosirea vechii metode de prelevare, denumită cea clasică, dacă au fost respectate toate dispoziţiile metodologiei clasice de recoltare. Anularea valorii probatorii a rezultatelor nu s-ar putea produce decât în condiţiile prevăzute de art. 21 din aceleaşi norme metodologice, deci în situaţia în care ar fi utilizate alte metode de analiză pentru determinarea alcoolemiei , ori dacă s-ar produce modificarea metodei oficiale.
Decizia penală nr. 24, din 19.01.2010
Prin sentinţa penală nr.78 pronunţată de Judecătoria Pucioasa la data de 28.03.2009 în dosarul nr.1760/283/2007, s-a dispus, în baza art. 79 alin.1 din OUG 195/2002 condamnarea inculpatului T.G., la pedeapsa de 1 an închisoare, iar în baza art. 81. Cod penal a fost suspendată condiţionat executarea acesteia.
În baza art. 82 Cod penal s-a fixat termen de încercare de 3 ani şi s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83.Cod penal, în baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit.a teza II şi lit.b Cod penal, iar în baza art. 71 alin. ultim, pe durata suspendării executării pedepsei principale, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că la data de 29.11.2006, cu ocazia unui accident de circulaţie în care inculpatul a fost implicat, s-a constatat că acesta a condus pe raza oraşului Pucioasa autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare DB-73-ZZZ, în condiţiile în care în prealabil consumase băuturi alcoolice, având o alcoolemie care depăşea pragul minim admis de lege.
Situaţia de fapt a fost reţinută de instanţa de fond coroborând menţiunile din buletinul de analiză toxicologică, care indică o alcoolemie de 2,45 g/l imediat după producerea accidentului şi cele indicate de alcooltest – de 1,04 mg/l în aerul expirat, cu declaraţia inculpatului, care a recunoscut consumul unei cantităţi de alcool anterior producerii accidentului, precum şi cu declaraţiile martorilor N.M. şi D.I., referitoare la modul de recoltare a probelor biologice.
Prima instanţă a înlăturat apărarea inculpatului privind valoarea greşită a rezultatului alcoolemiei, pretins datorată nerespectării dispoziţiilor legale privind folosirea trusei standard pentru prelevarea probelor biologice.
Astfel, s-a observat de prima instanţă că, potrivit actelor medicale existente la dosar, coroborate cu declaraţiile martorilor D.I. şi N.M, recoltarea probelor biologice s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art.6 din Ordinul 376/2006, care reglementează modalitatea recoltării probelor biologice până la dotarea cu trusa standard. Dispoziţiile art.30 din acelaşi ordin, prevăd că utilizarea trusei standard se va face după dotarea unităţilor sanitare cu aceasta, dotare care ar fi trebuit făcută în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.
Or, în aceste condiţii, faptul că la data la care s-a făcut recoltarea probelor biologice inculpatului unitatea sanitară nu era dotată cu trusa standard, nu poate constitui un motiv pentru înlăturarea acestei probe, întrucât au fost respectate cerinţele impuse pentru recoltare până la dotarea cu această trusă.
În drept, s-a reţinut că, fapta inculpatului de a conduce un autovehicul în condiţiile în care avea o îmbibaţie alcoolică în sânge mai mare de 0,80 g/l, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.79 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002, text de lege enunţat în şedinţă publică şi în baza căruia inculpatul a fost condamnat.
Cu privire la individualizarea pedepsei, prima instanţă a aplicat disp. art.72 Cod penal, a avut în vedere pericolul social al faptei, relevat de nivelul ridicat al alcoolemiei, dar a ţinut cont de persoana inculpatului, necunoscută cu antecedente penale şi a apreciat că o pedeapsă către minimul special este suficientă pentru a atinge scopul preventiv-educativ al pedepsei, în condiţiile suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicate şi a drepturilor prevăzute de art.71 Cod penal.
Împotriva acestei soluţii au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, precum şi inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice astfel:
În apelul parchetului, sentinţa a fost criticată pe motiv de netemeinicie, susţinându-se că prima instanţă a aplicat o pedeapsă prea blândă, atât ca durată, cât şi ca modalitate de executare, având în vedere circumstanţele reale ale cauzei, şi anume, faptul că inculpatul a condus pe drum public un autoturism, şi a produs un eveniment rutier, iar buletinul de analiză toxicologică a evidenţiat o alcoolemie foarte mare.
S-a solicitat admiterea apelului şi desfiinţarea sentinţei atacate, în sensul aplicării faţă de inculpat a unei pedepse corect individualizate.
Inculpatul a criticat hotărârea pe considerente de nelegalitate şi netemeinicie, vizând în principal greşita sa condamnare. Astfel, s-a susţinut că prima instanţă a valorificat în mod greşit materialul probator administrat în cauză privitor la modul de recoltare a sângelui, a ţinut cont de declaraţiile martorilor DI şi NM, persoane fără pregătire medicală şi care nu au fost prezente la momentul recoltării, iar nefolosirea trusei standard reglementată de dispoziţiile legale atrage anularea valorii probatorii a rezultatelor obţinute.
De asemenea, s-a criticat sentinţa şi în ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează neprezentarea materialului de urmărire penală, conform art.250 Cod procedură penală, fiindu-i astfel lezat dreptul la apărare, aşa cum este reglementat de disp. art.6 din CEDO.
S-a solicitat în principal, admiterea apelului,desfiinţarea sentinţei atacate şi restituirea cauzei la parchet în vederea completării urmăririi penale.
Tribunalul Dâmboviţa prin decizia penală nr. 90/1.06.2009 a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa şi inculpatul T.G.,împotriva sentinţei penale nr.78/28.03.2008 pronunţată de Judecătoria Pucioasa în dosarul nr.1760/283/2007.
Pentru a decide astfel, tribunalul a apreciat , în esenţă, că prima instanţă a stabilit în mod corect şi complet situaţia de fapt, a reţinut în mod just vinovăţia inculpatului, şi a dat încadrarea juridică legală şi temeinică faptei comise de acesta.
Faţă de această situaţie de fapt şi de datele cauzei privitoare la persoana inculpatului, fără antecedente penale, tribunalul a apreciat că prima instanţă a făcut o justă individualizare judiciară a pedepsei aplicate, în conformitate cu disp. art.72 şi 52 Cod penal, atât cu privire la durata pedepsei aplicate (1 an închisoare), cât şi cu privire la modalitatea executării acesteia (prin suspendarea condiţionată a pedepsei, fiind îndeplinite condiţiile cerute de disp. art.81 Cod penal), aspecte faţă de care apelul procurorului este nefondat.
Referitor la poziţia procesuală a inculpatului, din materialul probator administrat în cauză, s-a reţinut următoarele:
În faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut în declaraţia din 29.11.2006 (fila 27 dosar urmărire penală), că a consumat 50 ml ţuică în dimineaţa zilei de 29.11.2006 (deşi în buletinul de examinare clinică, se consemnează că a consumat 100 ml ţuică în urmă cu 8 – 9 ore), iar în declaraţia de 1.02.2007, audiat în prezenţa apărătorului ales, recunoaşte că în noaptea de 28/29.11.2006, până la orele 4,00 dimineaţa, sărbătorindu-şi ziua de naştere, a consumat băuturi alcoolice, arătând că nu poate preciza nici felul de băutură consumată şi nici cantitatea.
În aceiaşi depoziţie, a contestat rezultatul analizei toxicologice a sângelui, „…considerând că s-a creat o încurcătură cu flacoanele de sânge, în sensul că flacoanele nu au fost sigilate în faţa mea şi consider că rezultatul analizelor nu reflectă realitatea…”, poziţie procesuală menţinută şi cu ocazia audierii în prima instanţă şi în instanţa de apel, completată cu susţinerea că nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, nefiind citat (critici ce reprezintă şi motive de apel).
Privitor la stabilirea alcoolemiei, s-a constatat din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 3750/3751 din 7.12.2006, ce stabileşte o alcoolemie (alcool pur în sânge) de 2,45 g/1000 ml sânge la prima probă de la orele 18,30, şi o alta, de 2,40 g/1000 ml sânge la a doua probă de la orele 19,30, procesul-verbal de prelevare a probelor de sânge, buletinul de examinare clinică, declaraţia medicului în prezenţa căruia s-a recoltat sângele, domnul dr.D.I., raportul din 18.02.2007 şi procesul-verbal de cercetare la faţa locului, întocmite de acelaşi agent din cadrul Poliţiei Pucioasa, adresele Spitalului Orăşenesc Pucioasa, nr. 1077/20.03.2008, nr.479/10.02.2009 şi nr.1583/13.04.2009 – că, valoarea de 1,04 mg/l indicată de aparatul Drager-Alcoltest, reprezentând o concentraţie ce depăşeşte 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat,a fost determinată de recoltarea sângelui prin metoda clasică, întrucât unitatea medicală respectivă nu achiziţionase, din motive de ordin bugetar şi care nu-i sunt imputabile, trusa standard de recoltare a sângelui în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.376/10.04.2006.
Însă, instanţa de apel a constatat că s-au respectat regulile de prelevare a sângelui, din probele mai sus arătate rezultând că recoltarea s-a făcut, în flacoane curate, de unică folosinţă şi la interval de o oră, fiind sigilate cu sigiliul M.I. 11251, în prezenţa inculpatului şi a medicului (doctor D. I.).
Astfel, inculpatul declară la 1.02.2007 „… am fost testat cu etilotestul şi imediat mi s-au recoltat probe de sânge la un interval de o oră şi am fost examinat de medic…”, acesta declarând (fila 41 dosar urmărire penală) „… s-a procedat la recoltarea probelor biologice de sânge, formularele fiind completate de mine şi poliţist, declar că aceste flacoane cu sânge au fost sigilate, atât proba I, cât şi proba II, în prezenţa mea şi a conducătorului auto, cu sigiliul M.I. 11251, cât şi cu parafa mea…”.
Aşadar, s-a constatat că în cauză nu sunt probe care să evidenţieze aspecte de nerespectare a metodologiei recoltării sângelui şi care să determine o modificare semnificativă a concentraţiei de alcool în sânge, în consecinţă, tribunalul a reţinut corespunzător adevărului buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 3750/3751 din 7.12.2006, conform căruia inculpatul a condus pe un drum public un autoturism având o concentraţie alcoolică în sânge ce depăşeşte limita legală de 0,80 g%o, ce constituie infracţiunea prev. de art.79 alin.1, devenit art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
Referitor la critica privind neprezentarea materialului de urmărire penală, s-a constatat că, într-adevăr, acest act procesual nu s-a îndeplinit, nu din culpa organului de urmărire penală, ci datorită conduitei inculpatului, conform celor ce urmează:
Din procesul-verbal întocmit la 3.08.2007 de Poliţia Pucioasa (fila 16 dosar urmărire penală), a rezultat că la acea dată, inspectorul de poliţie O. E. s-a întâlnit cu inculpatul la sediul poliţiei ocazie cu care i-a comunicat că urmează să-l însoţească la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, în vederea prezentării materialului de urmărire penală în dosarul nr.1157/P/2006, însă inculpatul a refuzat, situaţie în care a fost contactat telefonic apărătorul său ales, acesta comunicând inspectorului de poliţie că nu vor veni la prezentarea materialului de urmărire penală, aşteptând o pronunţare a Tribunalului Dâmboviţa în dosarul nr.600/283/2007.
Conform actelor de la filele 47 şi 48 dosar urmărire penală (citaţie şi notă telefonică a procurorului de caz), în vederea prezentării aceluiaşi material de urmărire penală pentru data din 30.10.2007, inculpatul a fost înştiinţat (citaţia din 23.10.2007), iar apărătorul ales, anunţat telefonic, însă nici de data aceasta nu s-au prezentat. În atare situaţie, conduita inculpatului echivalează cu sustragerea de la chemarea organului de urmărire penală, prev. de art.254 Cod procedură penală (de menţionat că prezumţia de adevăr relativ până la proba contrarie a acestor acte procedurale, nu a fost înfrântă de apărare, în nici un fel).
În consecinţă, în cauză, s-a apreciat că nu poate opera sancţiunea anulării actului de trimitere în judecată, prev. de art.197 alin.1 şi 4 Cod procedură penală, întrucât organul de urmărire penală a realizat o aplicare corectă a disp. art.254 Cod procedură penală, solicitarea inculpatului prin apărător, de trimitere a cauzei din nou la procuror pentru completarea urmăririi penale, fiind lipsită de fundament probator.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul T.G., criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivele scrise de recurs, recurentul a susţinut, în esenţă, că în mod greşit s-a dispus condamnarea sa, deoarece probatoriile administrate în ceea ce priveşte valoarea îmbibaţiei alcoolice în sânge sunt lovite de nulitate , atâta vreme cât nu a fost utilizată la prelevarea acestor probe , trusa standard prevăzută de dispoziţiile legale.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate şi achitarea inculpatului.
Curtea, examinând hotărârile recurate, în raport de criticile formulate, de actele şi lucrările dosarului, dar şi din oficiu în limitele motivelor de casare prevăzute de art.385/9 alin.3 C.pr.penală, a constatat că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare:
Instanţele au reţinut în mod corect şi complet situaţia de fapt şi au realizat o justă interpretare şi apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză, în cele două faze ale procesului penal, din care rezultă atât existenţa faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, cât şi săvârşirea acesteia, cu vinovăţie în forma cerută de lege, de către inculpat.
Au fost avute astfel în vedere: procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşele foto, procesul-verbal de prelevare a probelor biologice, rezultatul alcooltest, buletinul de examinare clinică, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie, adresele Spitalului Orăşenesc Pucioasa nr.1077/20.03.2008, nr.479/10.02.2009 şi nr.1583/13.04.2009, declaraţiile martorilor N.M., D.I., R.I., B.N., declaraţiile inculpatului .
Pe baza acestor mijloace de probă, în mod corect s-a reţinut şi rezultă că, la data de 29.11.2006, în jurul orelor 18,05, inculpatul a condus pe drumurile publice din Pucioasa, autoturismul Toyota cu nr. de înmatriculare DB-73-ZZZ, lovind din spate autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare DB-05-URM, condus regulamentar de martorul N.M., având o îmbibaţie alcoolică de 2,45 la prima probă de sânge şi de 2,40 g/l alcool pur în sânge , la cea de a doua probă biologică de sânge,conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.3750/3751 din 06.12.2006.
Evenimentul rutier produs nu s-a soldat cu vătămări corporale ale vreunei persoane, ci numai cu avarierea autovehiculelor implicate.
În legătură cu criticile inculpatului, s-a observat că în mod judicios instanţele au înlăturat apărările acestuia vizând nulitatea probatoriilor ce atestă valoarea îmbibaţiei alcoolice în sânge, fondate pe împrejurarea că nu ar fi fost respectate dispoziţiile legale ce reglementează metodologia prelevării probelor biologice.
Este adevărat că, potrivit Ordinului nr.376/ 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial nr.363/26 aprilie 2006, la prelevarea probelor biologice de sânge pentru determinarea îmbibaţiei alcoolice în sânge se utilizează trusa standard prevăzută de acest act normativ, trusă care , conform art. 30 din acelaşi act normativ, înlocuieşte metoda clasică de recoltare în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii metodologii de recoltare, stabilită prin ordinul sus-menţionat.
În raport de data săvârşirii faptei de către inculpat-29 noiembrie 2006- este de asemenea reală şi împrejurarea că erau incidente dispoziţiile de mai sus referitoare la utilizarea trusei standard, deoarece expirase termenul de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordinului mai sus menţionat.
Însă, chiar şi în această situaţie, neutilizarea trusei standard nu poate atrage sancţiunea anulării valorii probatorii a rezultatelor probelor biologice de sânge , ce au fost recoltate prin utilizare vechii metode de prelevare, denumită cea clasică.
Aceasta deoarece au fost respectate la momentul recoltării probelor, toate dispoziţiile metodologiei clasice de prelevare, în sensul că recoltarea s-a realizat într-o unitate spitalicească, de către personal medical calificat, utilizându-se flacoane şi instrumente sanitare sterile , iar aceste flacoane au fost sigilate, prelevându-se două probe biologice de sânge la interval de o oră, aspecte care sunt confirmate, fără putinţă de tăgadă, atât de propria declaraţie a inculpatului, din cursul urmăririi penale dar şi de declaraţiile medicului care a efectuat recoltarea, martorul D.I.
Chiar unitatea spitalicească unde a avut loc recoltarea a arătat că recipientele în care au fost recoltate probele de sânge au fost sigilate în prezenţa inculpatului şi a lucrătorului de poliţie care a asistat la prelevare.
Mai mult decât atât, medicul D.I. a precizat în mod expres, în declaraţiile sale, împrejurarea că recoltarea s-a realizat cu respectarea întocmai a tuturor dispoziţiilor metodologiei clasice de recoltare a probelor biologice de sânge, flacoanele conţinând sângele recoltat fiind sigilate atât cu sigiliul poliţiei, cât şi cu parafa medicului.
Aşadar, anularea valorii probatorii a rezultatelor nu s-ar putea produce decât în condiţiile prevăzute de art. 21 din aceleaşi norme metodologice, respectiv în situaţia în care ar fi fost utilizate alte metode de analiză pentru determinarea alcoolemiei, ori dacă s-ar produce modificarea metodei oficiale.
Or, nici una dintre aceste ipoteze nu a intervenit în speţă, atâta vreme cât recoltarea s-a înfăptuit strict prin utilizarea metodei oficiale şi nu prin intermediul vreunei alte metode, ori prin modificarea metodei oficiale.
În plus, se observă că, practic, conţinutul trusei standard, aşa cum acesta este prevăzut de anexa nr. 5 din normele metodologice, este menit să asigure integritatea rezultatelor obţinute, prin garantarea existenţei unui instrumentar medical steril şi prin aplicarea de sigilii de siguranţă, iar în speţă, aceste elemente de siguranţă au fost cu certitudine respectate, fapt confirmat fără putinţă de tăgadă de declaraţiile martorului sus-menţionat, dar şi de inculpat.
În altă ordine de idei, inculpatul a recunoscut – în cursul urmăririi penale – că în ziua precedentă conducerii autovehiculului pe drumurile publice a consumat băuturi alcoolice, fiind ziua sa de naştere, astfel încât, în cazul în care a avut dubii, încă de la momentul recoltării, aşa cum a afirmat, asupra respectării dispoziţiilor legale vizând metodologia de recoltare, avea posibilitatea să solicite, conform art.35 şi 36 , prelevarea unor contraprobe de sânge, tocmai pentru a se verifica autenticitatea rezultatelor obţinute la prima recoltare.
Neformulând o astfel de solicitare, inculpatul şi-a asumat practic valoarea rezultatului obţinut, aşa încât invocarea nulităţii mijlocului de probă ce reflectă valoarea îmbibaţiei alcoolice în sânge nu mai poate interveni decât în condiţiile art. 197 alin. 4 rap. la art. 197 alin.1 cod procedură penală, deci numai dacă se face dovada producerii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Însă, o astfel de consecinţă nu s-a produs în cauză, deoarece, aşa cum s-a precizat mai sus, prelevarea probelor biologice de sânge s-a realizat în condiţii care nu pun sub semnul îndoielii corectitudinea rezultatelor obţinute ori respectarea măsurilor de siguranţă necesare pentru asigurarea inviolabilităţii flacoanelor.
Nu în ultimul rând, valoarea ridicată a îmbibaţiei alcoolice în sânge, dar şi valoarea concentraţiei de alcool în aerul respirat, stabilită cu prilejul efectuării alcool-testului, sunt aspecte care au fost avute în vedere la aprecierea şi evaluarea materialului probator , acestea atestând în mod indubitabil că inculpatul a consumat o cantitate apreciabilă de băuturi alcoolice înainte de a se deplasa cu autovehiculul pe drumurile publice, lucru pe care de altfel, l-a şi recunoscut în declaraţiile date, chiar dacă acest consum a avut loc în ziua precedentă depistării sale în trafic.
