Nelegalitatea deciziei prin greşita aplicare a dispoziţiilor art. 85 Cod penal privind anularea suspendării pentru infracţiuni săvârşite anterior.
Conform Deciziei nr. 42/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, în cazul în care instanţa este investită prin acelaşi act de sesizare cu judecarea a două infracţiuni intenţionate, săvârşite de acelaşi inculpat, dintre care una anterior şi cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendare condiţionată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispoziţiile art. 85 din Cod penal.
Secţia pentru cauze cu minori şi de familie – Decizia penală nr. 141/05 octombrie 2009
Prin sentinţa penală nr. 382/2008 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia a fost condamnat alături de alt inculpat, inculpatul L.S.F. la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.e,g,i C.p. cu aplicarea art. 99 C.p.(prima faptă) şi art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e,g,i C.p. cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. şi art. 37 lit.a C.p.(a doua faptă), dându-se eficienţă dispoziţiilor art. 85 C.p. pentru prima faptă şi dispoziţiilor art. 37 lit. a C.p. pentru a 2-a faptă(în raport de condamnarea suferită prin sentinţa penală nr.350/2006 a Judecătoriei Blaj).
S-au aplicat pedepsele accesorii.
Sub aspectul laturii civile a cauzei au fost obligaţi cei doi inculpaţi în solidar la plata de despăgubiri civile în favoarea părţilor civile.
S-a făcut aplicarea art. 118 lit.e C.p. pentru prejudiciile cauzate părţilor vătămate.
S-a făcut aplicarea art. 191 C.p.p.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut ca stare de fapt că în noaptea de 14/15.08.2003 inculpatul L.S.F., minor la acea dată, prin folosirea de chei potrivite a sustras un radiocasetofon auto din autoturismul părţii vătămate B.I.D., iar în perioada 08.08.-27.09.2006 acelaşi inculpat, devenit deja major, a sustras împreună cu coinculpatul R.I.C., în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin efracţie şi prin folosire de chei potrivite, mai multe bunuri, din mai multe autoturisme.
In drept s-a reţinut că faptele inculpatului L.S.F. aşa cum au fost descrise şi dovedite cu probele administrate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiuni lor pentru care a fost trimis în judecată.In baza acestor texte de lege s-a dispus condamnarea celor 2 inculpaţi la pedeapsa închisorii, cu executare în regim de detenţie pentru inculpatul L.S.F. şi cu suspendare condiţionată pentru inculpatul R.I.C.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel în termenul legal prevăzut de lege Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, aducându-i critici pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia penală nr. 57/A/6.04.2009 pronunţată de Tribunalul Alba – Secţia Penală a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia şi în consecinţă:
S-a desfiinţat sentinţa penală atacată sub aspectul tehnicii juridice de contopire a pedepselor aplicate inculpatului L.S.F., al cuantumului pedepsei rezultante, a modalităţii de aplicare a dispoziţiilor art. 118 lit.e C.p. în privinţa prejudiciilor cauzate de inculpaţi în dauna părţilor vătămate precum şi cu privire la cuantumul despăgubirilor civile acordate unei părţii civile.
S-a constatat că infracţiunile săvârşite de inculpatul L.S.F. sunt concurente între ele.
S-a constatat că infracţiunea de furt calificat săvârşită de inculpatul L.S.F. în noaptea de 14/15.08.2003 este concurentă cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr.350/2006 a Judecătoriei Blaj la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată.
S-a constatat că infracţiunea de furt calificat săvârşită de inculpatul L. S.F. în intervalul 8/9.08.2006 – 26/27.09.2006 a fost comisă în stare de recidivă post-condamnatorie faţă de cea pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, prin sentinţa penală nr.350/2006 a Judecătoriei Blaj.
In baza art. 85 C.p., s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.350/2006 a Judecătoriei Blaj.
In baza art. 33,34 C.p. s-a contopit pedeapsa aplicată de instanţa fondului pentru prima infracţiune, respectiv de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 350/2006 a Judecătoriei Blaj, în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi)ani închisoare.
In baza art. 83 C.p. s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate al executării pedepsei de 2(doi) ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 350/2006 a Judecătoriei Blaj, pedeapsă pe care o adaugă la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare aplicată de instanţa fondului pentru a 2-a infracţiune de furt calificat săvârşită de inculpat , rezultând pedeapsa de 5( cinci) ani închisoare.
In baza art. 39 C.p. raportat la art. 33,34 C.p. s-au contopit cele două pedepse rezultante, de 2 ani închisoare şi de 5 ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, pe care urma a o executa inculpatul L. S. F.
În motivarea acestei decizii Tribunalul a reţinut următoarele:
Sub aspectul laturii penale a cauzei, aşa cum rezultă din actul de sesizare a instanţei (rechizitoriul Parchetului) inculpatul L.S.F. a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni de furt calificat, concurente între ele, dintre care, prima concurentă şi cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 350/2006 a Judecătoriei Blaj la o pedeapsă cu închisoarea, cu suspendarea condiţionată a executării , iar a doua comisă în stare de recidivă post –condamnatorie faţă de cea prin care s-a dispus condamnarea prin sentinţa penală nr.350/2008.
Ori, în acest context, prin modalitatea de sancţionare aleasă de instanţa fondului, s-a dat eficienţă doar regulilor referitoare la concursul de infracţiuni , contopindu-se în mod greşit toate pedepsele între ele, (2 ani, 2 ani ,3 ani) deşi pedeapsa de 3 ani a fost aplicată pentru o faptă comisă în stare de recidivă, mai precis în termenul de încercare stabilit prin sentinţa penală nr. 350/2006.
Prin urmare, instanţa fondului trebuia să aplice câte o pedeapsă pentru fiecare infracţiune dedusă judecăţii, să constate apoi că aceste infracţiuni sunt concurente între ele ; că prima este concurentă şi cu infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentinţa penală nr.350/2006, iar a 2-a comisă în stare de recidivă post condamnatorie faţă de ceea aplicată prin sentinţa penală nr. 350/2006 să dea apoi eficienţă dispoziţiilor art. 85 C.p. pentru condamnarea aplicată prin sentinţa penală nr.350/2006 , să contopească pedeapsa aplicată pentru prima infracţiune cu pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 350/2009, să dea eficienţă dispoziţiilor art. 83 C.p. privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate privind executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.350/2006 şi să o adauge la pedeapsa aplicată pentru a doua infracţiune dedusă judecăţii.
La final, instanţa fondului trebuia ca în conformitate cu dispoziţiile art.39 C.p. rap. la art. 33,34 C.p. să contopească cele 2 pedepse rezultante în pedeapsa cea mai grea, ce urma să o execute inculpatul LS.F.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba solicitând ca în baza art. 385/15 pct. 2 lit d C.p.p., rap. la art. 385/9 pct. 14 C.p.p., admiterea recursului, casarea deciziei atacate, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei soluţii legale şi temeinice referitoare la tehnica de contopire aplicată inculpatului L.S.F.
Curtea de Apel examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate precum şi din oficiu constată că recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba este fondat şi va fi admis, din următoarele considerente:
Decizia atacată este nelegală sub aspectul tehnicii de contopire a pedepselor.
Astfel, conform Deciziei nr. 42/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, în cazul în care instanţa este investită prin acelaşi act de sesizare cu Judecarea a două infracţiuni intenţionate, săvârşite de acelaşi inculpat, dintre care una anterior şi cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendare condiţionată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispoziţiile art. 85 din C.p.
Din examinarea fişei de cazier a inculpatului L.S.F. precum şi din actele existente la dosarul cauzei se constată că infracţiunea de furt calificat săvârşită de inculpat în noaptea de 14/15.08.2003 este concurentă cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 350/2006 a Judecătoriei Blaj la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată.
De asemenea, infracţiunea de furt calificat săvârşită de inculpat în intervalul 8/9.08.2006 – 26/27.09.2006 a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie faţă de pedeapsa de 2 ani închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 35//2006 a Judecătoriei Blaj.
Astfel, instanţele trebuiau ca în baza art. 85 C.p. să anuleze suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 350/2006 a Judecătoriei Blaj.
În baza art. 33,34 C.p. trebuiau să contopească pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedepsele de câte 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 350/2006 a Judecătoriei Blaj, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, iar apoi în temeiul art. 39 C.p. rap. la art. 33,34 C.p. să contopească această pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat săvârşită în intervalul 8/9.08.2006 – 26/27.09.2006, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare – pedeapsă ce o va executa în final inculpatul.
În ce priveşte aplicarea unui spor de pedeapsă Curtea, raportat la circumstanţele personale ale inculpatului L.S.F., a apreciat că nu se impune aplicarea vreunuia, pedeapsa rezultantă corespunzând scopului pedepsei astfel cum este acesta prevăzut în art. 52 C.p.
1
