Dosar nr.XXXX/40/2012art.174, 175 alin.1 lit. d, 176 alin.1 lit.g şi art.250 alin.1, 3 Cod penal
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOŞANI
SECŢIA PENALĂ
Şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx
Completul constituit din:
PREŞEDINTE
Grefier
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, este reprezentat prin
procuror
S E N T I N Ţ A Nr.XXX
La ordine pronunţarea asupra acţiunii penale privind pe inculpaţii M. G., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de „omor deosebit de grav”, prevăzută şi pedepsită de art.174, 175 alin.1 lit.d, 176 alin.1 lit.g Cod penal, cu aplicarea art.73 lit. b Cod penal şi inculpaţii B. S. D. şi P. B. V., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de „purtare abuzivă”, prevăzute şi pedepsite de art.250 alin.1, 3 Cod penal, trimişi în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani nr.XXX/P/2013 din xx.xx.xxxx.
Dezbaterile în fond asupra cauzei, au avut loc în şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată şi când, la cererea apărătorului inculpatului M. G., s-a amânat pronunţarea pentru astăzi când,
T R I B U N A L U L,
Asupra cauzei penale de faţă:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani din xx.xx.xxxx, dat în dosarul nr.XXX/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţiilor M. G., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de „omor deosebit de grav”, prevăzută şi pedepsită de art.174, 175 alin.1 lit.d, 176 alin.1 lit.g Cod penal, cu aplicarea art.73 lit. b Cod penal şi inculpaţii B. S. D. şi P. B. V., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de „purtare abuzivă”, prevăzute şi pedepsite de art.250 alin.1, 3 Cod penal
S-a reţinut că, în după amiaza zilei de xx.xx.xxxx, în jurul orei 18,20, inculpatul M. G., agent şef principal de poliţie în cadrul Secţiei de poliţie rurală nr.7 Darabani, l-a lovit, în mod repetat, cu pumnii şi picioarele pe numitul C. I., din satul/comuna Viişoara, judeţul Botoşani, până ce acesta a căzut la pământ, în timp ce se afla încătuşat în holul Postului de Poliţie Viişoara, cauzându-i leziuni corporale multiple şi un traumatism cranio-cerebral, care a condus la instalarea comei şi apoi la decesul acestuia, în ziua de xx.xx.xxxx.
Victima fusese adusă la postul de poliţie Viişoara deoarece provocase scandal public, era agresiv şi îl ultragiase pe inculpat prin violenţă.
După agresarea victimei de către inculpat, în jurul orei 19,00, inculpaţii B. S. D. şi P. B. V., agenţi de poliţie în cadrul aceleiaşi secţii, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, i-au adresat cuvinte jignitoare numitului C. I. şi l-au lovit, fără însă a-i provoca leziuni corporale, în condiţiile în care sus-numitul prezenta deja semne de violenţă vizibile în zona feţei (mai ales a ochiului drept şi a nasului) şi era în stare de ebrietate.
Examinând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, instanţa reţine ca fiind temeinic dovedită următoarea situaţie de fapt:
La data de xx.xx.xxxx, inculpatul M. G. avea calitatea de agent şef principal în cadrul Secţiei de Poliţie Rurală nr. 7 Darabani şi în ultimii ani fusese şeful Postul de poliţie Viişoara, până la desfiinţarea acestuia. În ziua respectivă, între orele 16,00-18,00, pe raza comunei Viişoara a fost organizată o manifestare electorală, iar inculpatul a fost desemnat să asigure ordinea şi siguranţa publică, având în vedere că participau aproximativ 150 de persoane.
Manifestarea s-a desfăşurat în centrul comunei, în zona primăriei şi a căminului cultural, ordinea publică fiind asigurată, atât de către inculpat (îmbrăcat în uniforma de serviciu), cât şi de către poliţistul local M. P.. Acesta din urmă a fost de serviciu între orele 16,30 – 21,30.
În jurul orei 18,00, în faţa căminului cultural a apărut un faeton condus de victima C. I., aflat în stare de ebrietate, care era împreună cu soţia sa, C. M.. Victima era cunoscută la nivelul comunei prin aceea că devenea agresiv atunci când consuma băuturi alcoolice. Fiind într-o stare de surescitare datorată alcoolului, victima a dorit să intre cu faetonul în clădirea căminului cultural.
Văzând aceasta, poliţistul local M. P. care se afla pe terasa barului de vizavi de căminul cultural, precum şi inculpatul M. G., care se afla în faţa magazinului de lângă bar au încercat să-l liniştească pe C. I., dar acesta i-a înjurat şi, dintr-o dată, l-a lovit cu palma peste cap pe inculpatul M. G., acestuia căzându-i cascheta la pământ. În timp ce inculpatul s-a uitat să vadă unde a căzut cascheta (care a fost ridicată de numitul M. P.), victima a luat din faeton biciul şi l-a lovit cu partea metalică pe inculpatul M. G. în zona arcadei ochiului drept, cauzându-i o plagă plesnită, care a început să sângereze. Acest incident a fost observat de mai multe persoane care se aflau la faţa locului şi care încă nu plecaseră după terminarea spectacolului oferit în cadrul manifestării electorale.
În aceste împrejurări, inculpatul şi poliţistul local M. P. l-au tras din faeton pe C. I., luându-l pe sus, prinzându-l de subsuori şi conducându-l astfel la sediul Postului de poliţie Viişoara.
Pe traseu, inculpatul a continuat să sângereze, iar pete de sânge au rămas, atât pe aleea care ducea la postul de poliţie, cât şi pe aleea din curtea acestuia.
În timp ce descuia lacătul de la uşa postului de poliţie, inculpatul M. G., fiind sub imperiul tulburării cauzate de agresiunea exercitată de victimă l-a lovit pe acesta, astfel încât victima s-a „îndoit”, după cum afirmă martorul M. P..
Martorul M. P. l-a ţinut şi sprijinit pe C. I. până ce inculpatul a adus cătuşele şi l-a imobilizat . Acţiunea de încătuşare a fost efectuată în limitele regulamentului, având în vedere că C. I. comisese o infracţiune de ultraj, pe fondul unui comportament agresiv. După încătuşarea victimei, care a avut loc în holul postului de poliţie, inculpatul a început să lovească victima cu pumnii în zona capului şi în zona toracică, cu intensitate sporită. În timpul desfăşurării agresiunii, victima a strigat de mai multe ori „nu da G., nu mă omorî”, însă inculpatul i-a răspuns prin injurii şi ameninţări.
Inculpatul l-a lovit pe C. I. până ce acesta a căzut pe pardoseala de beton a holului, lovindu-se la cap şi fiind în imposibilitate de a se apăra cu mâinile sau de a atenua impactul, deoarece acestea îi erau prinse în cătuşe, la spate.
Conform declaraţiei martorului ocular M. P., este posibil ca victima să se fi lovit cu capul şi de gratiile geamului holului, ca urmare a intensităţii loviturilor aplicate de inculpat.
Observând direct aspectele descrise mai sus, poliţistului local M. P. i s-a făcut rău din cauza emoţiei puternice şi a mers în spatele postului, la locuinţa familiei M., unde a băut apă cu zahăr, care i-a fost dată de soţia inculpatului, respectiv de numita M. L.. Aceasta a fost cea care i-a dus ulterior inculpatului un tifon pentru oprirea sângerării de la rana din zona arcadei drepte.
Când numitul M. P. a revenit în faţa postului de poliţie a observat că victima era jos pe pardoseală, în poziţia şezut, fiind rezemat de perete şi având urme de sânge în zona feţei, strigând de durere. De asemenea, a auzit cum inculpatul M. G. vorbea la telefon cu superiorii săi, cărora le raporta infracţiunea de ultraj comisă împotriva sa, menţionând şi faptul că va pleca la un asistent medical, pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Inculpatul M. G. l-a contactat telefonic pe subinspector M. C., de la Secţia de poliţie rurală nr. 7 Darbani, care ulterior l-a anunţat pe şeful secţiei, inspector principal P. C. D.. Totodată, inculpatul a telefonat şi patrulei mobile de la Păltiniş, care s-a deplasat spre Postul de poliţie Viişoara. Inculpatul a fost sunat de agentul şef C. A. şi de insp. pr. P. C. D., care i-au comunicat că se vor deplasa şi ei la faţa locului. De asemenea, şi ei au raportat evenimentul pe scară ierarhică, anunţându-l pe comisar şef R. M., şeful Poliţiei oraşului Darabani, acesta anunţându-l pe şeful I.P.J. Botoşani şi pe prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Darabani.
În cursul convorbirii telefonice purtate între inculpat şi agent şef C. A., acesta din urmă, conform propriei declaraţii, „l-a atenţionat pe M. G. să nu recurgă la fapte de violenţă, ţinând cont că se afla într-o anumită stare, în urma agresiunii suferite”.
În acest timp victima a început să profereze injurii şi ameninţări la adresa inculpatului M. G., timp în care a apărut şi fiul inculpatului, numitul M. M. R., în vârstă de 20 de ani, aflându-se în apropiere şi soţia inculpatului, numita M. L..
Cunoscând faptul că tatăl său a fost agresat de numitul C. I., M. M. R. a avut loc un schimb de replici cu victima, întrebându-l „de ce l-ai lovit pe tata, ce ai avut cu tata ?”.
Numitul C. I. l-a ameninţat pe M. M. R. cu moartea şi i-a amintit că i-ar fi dat o sumă de bani în cursul iernii. În schimbul de replici a intervenit şi M. L., însă acesta a fost curmat de inculpat, care, sub imperiul stării de enervare, s-a repezit din nou la victimă şi a lovit-o cu piciorul în zona pelviană, victima „urlând de durere”, potrivit celor declarate de martorul M. P..
În împrejurările descrise mai sus, numita M. L. a spălat cu mopul treptele de acces în postul de poliţie şi holul acestuia, din cauză că în aceste zone erau multe pete de sânge, provenite atât de la victimă, cât şi de la inculpat.
Poliţistul local M. P. l-a chemat telefonic şi pe colegul său E. I., care a sosit şi el în scurt timp la postul de poliţie. Inculpatul a plecat la asistentul medical E. R., care locuia în apropiere, pentru a primi îngrijiri medicale, iar numitul M. P. a închis la un moment dat uşa de acces în postul de poliţie.
În jurul orei 18,40 a ajuns şi patrula mobilă de la Păltiniş, formată din agenţii de poliţie P. B. V., B. S. D. şi G. A. I., toţi din cadrul Secţiei de poliţie rurală nr. 7 Darabani. Aceştia l-au găsit pe numitul C. I. stând pe pragul uşii de acces în postul de poliţie, cu mâinile încătuşate la spate şi prezentând urme de violenţă la nivelul feţei, respectiv echimoze, epistaxis şi ochiul drept tumefiat. Acesta era agitat şi făcea gălăgie. De asemenea, au observat pete de sânge pe pardoseala holului şi în anumite zone ale pereţilor acestuia. Victima se târâse singură din colţul holului unde fusese anterior, spre uşă, pe care o deschisese cu picioarele. Întrucât vorbea urât şi prin zonă mai treceau diverse persoane, victima C. I. a fost mutată în hol de poliţistul local M. P. şi agenţii de poliţie P. B. V. şi B. S. D..
Membrii patrulei mobile au luat cunoştinţă despre fapta de ultraj şi au putut să-şi dea seama cu toţii că numitul C. I. fusese agresat foarte recent, având în vedere leziunile de violenţă şi ceea ce spunea victima. Aceasta continua să profereze ameninţări la adresa inculpatului şi, intrând în contact cu membrii patrulei mobile, a început să le adreseze şi acestora injurii.
Astfel, pe inculpatul P. B. V. l-a înjurat „de mamă”, iar acesta l-a înjurat în replică, folosind cuvinte similare. Când inculpatul M. G. a revenit de la locuinţa asistentului medical la postul de poliţie, cei prezenţi acolo l-au putut vedea pansat în zona arcadei drepte şi cu pete de sânge pe bluzon şi cămaşă, imaginea sa având un impact puternic, atât vizual cât şi emoţional, asupra agenţilor de poliţie din cadrul patrulei mobile.
În aceste împrejurări, inculpatul P. B. V. i s-a adresat victimei „uite cum arată omul acesta”. Momentul a fost observat de poliţiştii locali M. P. şi E. I., primul spunându-i celui de-al doilea „să vezi că o să-l lovească”, lucru care s-a şi întâmplat, inculpatul P. B. V. lovindu-l cu palma peste faţă pe numitul C. I., cu lovituri de intensitate medie, care au determinat doar o slabă balansare a capului victimei. Lovirea victimei s-a făcut din spirit de răzbunare şi pe fondul tensiunii care a fost detectată de membrii patrulei mobile încă de la sosirea lor la faţa locului.
Inculpatul B. S. D. l-a înjurat şi el pe numitul C. I. şi a folosit exprimări ca: „du-te dracului” şi „uite ce ai făcut, prostule”. Totodată, l-a întrebat dacă „nu îi este ruşine de ceea ce spune” şi l-a lovit cu piciorul în partea superioară dreaptă a corpului, vizând umărul sau capul, dar tot cu o lovitură de mică intensitate, fără urmări în plan lezional. Incidentul a fost observat de inculpatul P. B. V., care i-a făcut un semn de mustrare, astfel că gestul violent nu s-a mai repetat.
Având în vedere starea victimei, membrii patrulei l-au spălat pe faţă de sânge pe C. I., iar la un moment dat, numita G. A. I. a mers la un magazin din apropierea postului de poliţie şi a cumpărat şerveţele umede, din care i-a dat şi inculpatului B. S. D., care şi-a şters de pe un pantof nişte urme care păreau a fi de sânge.
Inculpatul M. G. s-a schimbat de hainele pătate cu sânge şi a aşteptat sosirea echipei operative, iar fiul său, M. M. R., a plecat în sat să cumpere mai multe pachete de ţigări întrucât urma să plece din ţară pentru a lucra în Anglia. În acest interval de timp victima a început să se resimtă în urma agresiunii exercitate asupra ei de către inculpat şi a dat semne că intră într-o stare asemănătoare somnului profund. Treptat, a căzut într-o astfel de stare, care de fapt era o stare precomatoasă însoţită de sforăituri puternice. Victima se prezenta în această stare când a sosit echipa operativă de la Secţia de poliţie rurală nr. 7 Darabani, care era formată din insp. pr. P. C. D., sinsp. M. C. şi agent şef C. A..
După venirea echipei operative, inculpatul M. G. a redactat raportul în care a descris modul în care s-a comis infracţiunea de ultraj de către numitul C. I..
Constatând imposibilitatea stabilirii unui contact cu numitul C. I., prezenţa leziunilor de violenţă şi poziţia nefirească şi riscantă a acestuia (întins pe pardoseală, cu capul sprijinit de peretele din partea stângă faţă de uşa de acces), ag. şef C. A. a hotărât să fie chemat asistentul medical al comunei. De asemenea, a hotărât descătuşarea victimei, pentru a preveni o eventuală înecare a acesteia.
Asistentul medical Z. S. A. a fost adus la sediul Postului de poliţie Viişoara cu autoturismul, de către sinsp. M. C., ag. şef C. A. şi poliţistul local M. P.. De asemenea, cei trei s-au deplasat şi la locuinţa lui C. I., pentru a ridica biciul, ca mijloc material de probă. Asistentul medical a găsit victima în aceeaşi poziţie, i-a luat tensiunea arterială care avea valoarea 130 cu 80, şi i-a administrat gluconolactat de calciu cu vitaminele B 1 şi B 6. Cât timp au durat activităţile cadrului medical victima nu a deschis ochii, nu s-a trezit, a sforăit continuu şi a părut chiar că horcăie. În intervalul de timp în care asistentul medical s-a aflat în postul de poliţie, inculpatul şi fiul său M. M. R. au plecat cu autoturismul la Botoşani, pentru ca inculpatul M. G. să fie examinat din punct de vedere medico-legal de dr. B. A..
Asistentul medical a mai observat urmele de apă rămase de la spălarea pe faţă a victimei. La rândul său, a stropit-o cu apă pe victimă şi a pălmuit-o uşor pentru a-i verifica reacţiile, dar acţiunea sa nu a determinat nici o reacţie din partea acesteia. Martorul a observat totodată că se dorea foarte mult ca numitul C. I. să-şi revină, pentru că trebuia dus la Secţia de poliţie rurală nr. 7 Darabani. Asistentul medical nu a recomandat chemarea ambulanţei şi a menţionat că victima îşi va reveni, dar că va urina datorită injecţiei administrate.
După plecarea cadrului medical, s-a hotărât de către ofiţerii prezenţi transportarea numitului C. I. la Secţia de poliţie rurală nr. 7 Darabani. Astfel, deşi era complet inert, în jurul orei 21,00, a fost luat pe sus şi introdus în autoturismul din dotarea organelor de poliţie, de către ag. şef C. A., sinsp. M. C. şi ag. P. B. V.. La secţie, a fost depus într-un birou, aşezat pe un scaun, cu capul pe o masă, şi lăsat în supravegherea agenţilor K. M. şi O. G., care erau de serviciu. Li s-a atras atenţia acestora să-i anunţe pe ofiţeri de îndată ce victima şi-ar reveni.
Peste noapte, numitul C. I. nu a ieşit din starea în care se afla, sforăind continuu. În cursul dimineţii zilei de xx.xx.xxxx, supravegherea victimei a trecut în sarcina agentului N. I. L. şi a agentului principal A. I. C.. În jurul orei 09,00, ofiţerii P. C. D. şi M. C., văzând că victima nu se trezeşte, au hotărât să cheme ambulanţa, care a sosit în jurul orei 10,00.
Victima C. I. a fost dusă mai întâi la Spitalul municipal Dorohoi şi apoi la Spitalul Judeţean „Mavromati” Botoşani, unde s-a constatat că prezintă traumatism cranio – facial (agresiune), cu contuzie forte regiunea piramidei bazale şi ochiul drept, epistaxis oprit spontan, echimoză în ochelari, comă posttraumatică gradul III-IV, clinic inconştient. Stabilindu-se existenţa unui hematom subdural drept voluminos, victima a fost transferată de urgenţă la Spitalul Clinic de Urgenţe „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iaşi, unde a fost internată în perioada xx.xx – xx.xx.xxxx, cu diagnosticul „HED T-P dr. acut, comă gradul III, hemiplegie stg. (agresiune)”, motivul internării fiind „comă gr.III , TCC”.
Tot la data de xx.xx.xxxx a avut loc şi intervenţia chirurgicală pentru evacuarea hematomului subdural acut emisferic drept. În următoarele zile victima s-a aflat tot în comă de gradul III şi a decedat în ziua de xx.xx.xxxx, la ora 11,00, cu diagnosticul „hematom subdural acut emisferic drept, contuzie cerebrală gravă, contuzie de trunchi cerebral, bronhnopneumonie”.
La data de xx.xx.xxxx s-a efectuat autopsia cadavrului numitului C. I., ocazie cu care s-a constatat că acesta prezenta echimoze pe cap, la nivelul urechii drepte, în regiunea palpebrală superioară a ochiului drept, la nivelul piramidei nazale, în regiunea ambilor pomeţi. De asemenea, prezenta excoriaţii pe faţa dorsală a mâinii stângi şi infiltrat hemoragic la nivelul glandului penian. La diagnosticul macroscopic s-a notat, printre altele, hemoragie subarahnoidiană, hematom subdural, hematom pontin, contuzie cerebrală şi de corp calos, infiltrat hemoragic labial, infiltrat hemoragic în muşchii perilaringieni.
Conform concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr. XXX/ xx.xx.xxxx întocmit de I.M.L. Iaşi, moartea numitului C. I. a fost violentă şi s-a datorat comei cerebrale posttraumatice, consecinţa hematomului subdural, hematomului pontin şi contuziei cerebrale difuze, produse în cadrul unui traumatism cranio-cerebral acut închis. Din acelaşi act medico-legal rezultă că morfologia şi localizarea leziunilor constatate la examenul extern al cadavrului (excoriaţii, multiple echimoze) pledează pentru producerea lor prin loviri active repetate, cu mijloace/corpuri contondente, posibil urmate de cădere. După topografia leziunilor corporale, s-a apreciat că poziţia victimă – agresor în momentul loviturilor a fost, cel mai probabil, faţă în faţă.
Raportul medico-legal de necropsie a fost supus verificării şi avizării la Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Comisia a aprobat în principiu raportul şi a făcut anumite precizări, după cum urmează: „Moartea a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale (hematom subdural, hemoragie subarahnoidiană, contuzie cerebrală şi de trunchi cerebral) consecutivă unui traumatism cranio-cerebral. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure (loviri active urmare de cădere, cu impact cranian lateral drept), aspectul şi localizarea leziunilor meningo – cerebrale cu rol tanatogenerator pot sugera un mecanism de contralovitură”.Conform precizărilor Comisiei Superioare, vasodilataţia produsă ca urmare a ingestiei de alcool, deşi poate potenţa efectul traumatismului şi amploarea leziunilor hemoragice, nu poate fi singura responsabilă de agravarea leziunilor produse în urma traumatismului, cu atât mai mult cu cât nu s-a stabilit în mod exact alcoolemia victimei imediat după momentul agresiunii. Subliniindu-se gravitatea extremă a leziunilor cerebrale iniţiale, Comisia Superioară a stabilit că soarta victimei nu ar fi fost alta chiar dacă ar fi ajuns mult mai repede la clinica de specialitate din municipiul Iaşi, aşadar, dacă ar fi fost supusă mult mai repede intervenţiei chirurgicale de evacuare a hematomului subdural.
Situaţia de fapt prezentată mai sus a fost dovedită cu procesul – verbal de sesizare – f. 5 vol. I; ordonanţă de schimbare a încadrării juridice – f. 12 vol. I; proces – verbal de cercetare la faţa locului – f. 13-14 vol. I; procese – verbale de examinare – f. 15-18 vol. I; planşe foto aferente proceselor – verbale – f. 19-94 vol. I; concluzii medico – legale provizorii – f. 108 – 111, 129 vol. I; raport de constatare medico-legală pe bază de documente medicale f. 112 – 116 vol. I; raport de necropsie, cu planşă foto – f. 135-158, 196 vol. I; acte medicale privind victima – f. 159 – 191 vol. I; avizul I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucureşti – f. 198 vol. I; raport de expertiză medico-legală psihiatrică – f. 204-206 vol. I; raport de constatare medico-legală privind pe inculpatul M. G. şi concluziile provizorii – f. 207-208 vol. I; declaraţiile inculpatului M. G. – f. 1 – 13 vol. II, f.31-33 dosarul instanţei; declaraţiile învinuiţilor P. B. V. – f. 77-86 vol. II şi f.35 dosarul instanţei; B. S. D. – f. 87 – 91 vol. II şi f.34 dosarul instanţei; declaraţiile făptuitorilor C. A. – f. 95-102 vol. II şi f.110 ds. instanţei; K. M. – f. 103-104 vol. II, O. G. – f. 105-106 vol. II, G. A. I. – f. 107-110 vol. II şi f.101 ds.instanţei; declaraţiile martorilor M. P. – f. 111-124 vol. II şi f.85 ds instanţei; E. I. – f. 125-132 vol. II şi f.84 ds.instanţă, R. T. – f. 133 – 134 vol. II, A. V. – f. 135-139 vol. II şi f.100 ds. instanţă, B. S. – f. 140-142 vol. II, M. M. – f. 143 – 144 vol. II, Z. S. A. – f. 145 – 148 vol. II, A. O. – f. 149 vol. II, N. I. L. – f. 150 – 151 vol. II, A. I. C. – f. 152-153 vol. II, C. N. – f. 154-155 vol. II, S. G. – f. 156 vol. II, P. E. – f. 157 – 159 vol. II; raport de constatare tehnico-ştiinţifică privind determinarea comportamentului simulat nr. XXXXX/xx.xx.xxxx – f. 209-214 vol. II; raport de expertiză medico-legală – examen ADN – f. 238 – 243 vol. II; proces – verbal de descărcare fişiere şi suport optic – f. 99-100 vol. III; acte înaintate de Biroul Control Intern din cadrul I.P.J. Botoşani – f. 126 – 187 vol. III; acte întocmite de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani, cu privire la infr. prev. de art. 239 Cod penal – f. 188- 223 vol. III; acte înaintate de Serviciul Resurse Umane din cadrul I.P.J. Botoşani – f. 239 – 244 vol. III.urmărire penală.
Inculpatul M. G., pe parcursul procesului penal a adoptat o atitudine de negare a săvârşirea faptei, încercând să inducă ideea că victima ar fi suferit leziuni la momentul coborârii din faeton în faţa primăriei, că ar fi prezentat urme de violenţă încă înainte de momentul comiterii infracţiunii de ultraj şi că l-ar fi lovit ceilalţi inculpaţi. Aceste aspecte sunt infirmate complet şi indubitabil de declaraţiile martorilor M. P., R. T., A. V., B. S., C. N. şi P. E., E. I., Z. S. A., A. O., H. E., H. C. S. şi G. A. I., care confirmă că victima a fost bătută în postul de poliţie, suferind leziuni vizibile la cap, fiind murdar de sânge pe faţă şi pe haine şi că nu avea nimic înaintea incidentului petrecut în faţa Primăriei din Comuna Viişoara.
În acest context, de menţionat este şi faptul că, în urma coroborării concluziilor medico-legale de la necropsie şi a situaţiei din teren, este exclus ca victima să-şi fi provocat singură leziuni în zona capului în timpul cât s-a aflat în holul Postului de poliţie Viişoara. Astfel, din concluziile raportului de necropsie rezultă că toate leziunile victimei s-au produs prin lovire cu şi de corpuri dure (loviri active urmare de cădere). De asemenea, este evident că dacă numitul C. I. s-ar fi lovit de pereţii holului, ar fi avut un alt gen de leziuni (excoriaţii multiple), deoarece aceştia erau acoperiţi cu praf de piatră în formaţiuni zgrunţuroase.
În actele medico-legale s-a mai precizat că poziţia victimă-agresor în momentul loviturilor a fost, cel mai probabil, faţă în faţă. Aceste aspecte se coroborează cu declaraţiile numitului M. P., care a fost sincer în relatările sale referitoare la agresarea repetată a victimei de către inculpatul M. G., el menţionând inclusiv lovirea în zona pelviană, efectele acesteia fiind descoperite cu ocazia necropsiei. Chiar dacă iniţial numitul M. P. nu a relatat această agresiune (rezumându-se doar la unele aluzii), el a făcut acest lucru fiindu-i teamă de anumite consecinţe pe care le-ar putea suporta. Ulterior, după ce numitul C. I. a decedat, s-a hotărât să declare adevărul, decizie pe care i-a comunicat-o şi colegului său, E. I..
Deoarece inculpatul M. G. suferă de angină pectorală pentru care ia tratament medicamentos, el nu a fost supus testului pentru determinarea comportamentului simulat.
În cursul urmăririi penale a fost dispusă şi efectuată de către Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti o expertiză medico-legală – examen A.D.N. Din conţinutul şi concluziile acesteia rezultă că urmele de sânge de pe bluzonul şi cămaşa inculpatului au provenit exclusiv de la acesta. De asemenea, nu s-au pus în evidenţă profiluri ADN pe urmele brun-roşcate prelevate de pe pereţii Postului de poliţie Viişoara şi acest aspect se datorează faptului că soţia inculpatului, numita M. L. a spălat de mai multe ori cu mopul în holul respectiv, ultima oară chiar în dimineaţa zilei de xx.xx.xxxx. Din declaraţiile persoanelor prezente la faţa locului a rezultat că pe podea şi în anumite zone ale pereţilor holului postului de poliţie erau pete/stropi de sânge, care puteau proveni, atât de la plaga plesnită a inculpatului, cât şi de la epistaxisul victimei.
Instanţa apreciază că situaţia de fapt reieşită ca urmare a administrării şi examinării probelor din dosar confirmă săvârşirea de către inculpatul M. G. a infracţiunii de omor deosebit de grav.
În speţa de faţă, atitudinea agresivă a inculpatului care a aplicat victimei numeroase lovituri cu pumnii şi picioarele date la întâmplare, continuând cu lovirea chiar după ce aceasta a căzut jos acuzând dureri, mai mult de atât cunoscând şi starea sa de ebrietate, este de natură să conducă la ideea că a prevăzut şi acceptat posibilitatea lezării cu potenţial mortal ridicat.
Faptul că inculpatul nu s-a oprit din agresarea victimei nici în momentul când au apărut în post soţia şi fiul său denotă faptul că a avut reprezentarea rezultatului acţiunii sale agresive, rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit l-a acceptat ca rezultat posibil.
Deosebit de relevant, din punctul de vedere al instanţei, în ceea ce priveşte latura subiectivă a infracţiunii, ca fiind cea care caracterizează infracţiunea de omor deosebit de grav, este şi atitudinea avută de inculpat după ce victima a fost încătuşată, acesta continuând să o lovească deşi, practic, din acel moment, victima nu mai reprezenta nici un pericol real pentru inculpat, acesta reuşind relativ facil să-l imobilizeze, să-l domine din punct de vedere fizic şi, astfel, să aibă posibilitatea de a se pune la adăpost de un eventual atac, aspect care rezultă cu precădere atât din declaraţiile martorilor audiaţi, cât şi din constatările medico-legale efectuate cu ocazia necropsiei, care pun în evidenţă multiple leziuni la nivelul întregului corp, incompatibile cu viaţa.
Reţinând vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art.174, 175 lit.d şi 176 lit. g Cod penal, instanţa îi va aplica acestuia o pedeapsă în baza acestor texte de lege.
Probele administrate relevă săvârşirea infracţiunii de către inculpat, în stare de provocare, circumstanţă atenuantă prevăzută de art.73 lit. b Cod penal.
Potrivit acestui text de lege, constituie circumstanţă atenuantă „săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburării sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei, sau prin altă acţiune ilicită gravă”.
Condiţia hotărâtoare ca aceste manifestări enumerate de text să capete relevanţă penală este ca ele să fi provocat în psihicul inculpatului o puternică tulburare sau emoţie, stare care este de natură să reducă posibilităţile de autocontrol ale inculpatului şi să determine la aceste reacţii care, în condiţii normale, nu s-ar fi produs.
Astfel, inculpatul a comis infracţiunea ce i se reţine în sarcină sub stăpânirea unei puternice tulburări, determinată de provocarea produsă prin violenţă şi prin atingerea gravă a demnităţii sale. Înainte cu câteva minute, victima îl lovise cu un obiect contondent în zona capului, cauzându-i o plagă plesnită care a început să sângereze şi această violenţă a exercitat-o de faţă cu mai multe persoane, ştirbind astfel autoritatea inculpatului care, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în uniformă, reprezenta o imagine a autorităţii statului. Acţiunea victimei, care îi mai crease şi în trecut multe probleme în calitatea sa de şef de post, i-a provocat de această dată o stare de furie ce nu a mai fost controlată, sub imperiul căreia l-a lovit în mod repetat, cu intensitate sporită, pe C. I., cauzându-i acestuia leziuni cerebrale grave care au condus la instalarea stării de comă şi apoi la deces. Inculpatul nu a mai ţinut seama că uşa postului de poliţie rămăsese deschisă (şi deci că putea fi văzut de oricine se afla în zonă), atât de mare a fost dorinţa sa de a-i aplica victimei o corecţie deosebit de severă pentru ceea ce făcuse, înainte de a raporta superiorilor cele petrecute în faţa Primăriei comunei Viişoara, judeţul Botoşani.
Folosirea forţei fizice (care în anumite condiţii este permisă de regulament la imobilizarea persoanelor care au comis fapte de ultraj şi sunt agresive) nu s-a impus după încătuşare, deoarece numitul C. I. nu mai reprezenta un pericol pentru integritatea corporală a inculpatului. Nici până la ajungerea la postul de poliţie nu s-a impus folosirea forţei, deoarece inculpatul a fost ajutat să-l dea jos din faeton pe C. I. de poliţistul local M. P., o persoană cu o statură impresionantă.
Inculpatul a depăşit complet limitele regulamentului, acţionând total disproporţionat şi dând dovadă de o violenţă deosebită. Deşi a fost conştient de gravitatea leziunilor pe care le-ar fi putut avea victima din cauza agresiunii sale, nu a raportat cele întâmplate, nu a chemat ambulanţa ci, din contra, s-a preocupat să meargă el la Serviciul de Medicină Legală Botoşani.
La stabilirea şi individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere pe lângă criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 Cod penal, împrejurările în care a fost comisă fapta, calitatea pe care o avea inculpatul la data comiterii ei, persoana acestuia, care este fără antecedente penale, că a avut o poziţie nesinceră pe parcursul procesului penal, că este cunoscut cu comportări bune în familie şi în societate şi va aprecia că pentru reeducarea sa, este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenţie, pedeapsă care va fi coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, conform art.76 lit. a Cod penal.
Având în vedere dispoziţiile exprese ale art.176 alin.2 Cod penal şi faptul că pedeapsa închisorii aplicate este mai mare de doi ani, instanţa îi va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal pe o durată de 5 ani.
Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal, instanţa va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal.
În temeiul art. 350 cu referire la art.1451 şi art.143 Cod procedură penală, instanţa va menţine măsura preventivă a obligării inculpatului M. G. de a nu părăsi ţara, dispusă prin încheierea de şedinţă din xx.xx.xxxx, apreciind că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării acesteia.
În acest sens, se are în vedere gravitatea faptei comise de către inculpat, calitatea pe care a avut-o la data săvârşirii acesteia şi implicit impactul social al unei asemenea fapte.
În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul M. G. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii.
Referitor la inculpaţii B. S. D. şi P. B. V., probatoriul administrat confirmă săvârşirea de către aceştia a infracţiunii de „purtare abuzivă” prev. de art. 250 al. 1, 3 Cod penal.
Inculpatul B. S. D. a comis fapta la data de xx.xx.xxxx, în condiţiile în care fusese angajat agent de poliţie la Secţia de poliţie rurală nr. 7 Darabani la data de xx.xx.xxxx, având aşadar o vechime de doar câteva săptămâni. Cu toate acestea, considerând probabil că acţionează în spiritul unei aşa-zise „solidarităţi de castă”, l-a lovit cu piciorul pe C. I., deşi acesta era întins pe podeaua postului de, era încătuşat cu mâinile la spate şi sângera în zona nasului şi în partea stângă a capului (conform propriei declaraţii date de inculpat-f.34 ds. instanţă).
De asemenea, i-a adresat victimei cuvinte jignitoare, ca răspuns la cuvintele injurioase proferate de aceasta, neţinând seama de diferenţele de statut dintre ei şi de faptul că numitul C. I. folosea respectivul limbaj din cauza stării de ebrietate în care se afla.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P. B. V., acesta a recunoscut că l-a pălmuit pe numitul C. I., dar a nuanţat, precizând că l-a pălmuit pentru ca acesta să nu cadă într-o stare de somn, din dorinţa ca superiorii să-l găsească treaz. De asemenea, a recunoscut că l-a înjurat „de mamă”, ca replică la înjurătura similară proferată de victimă. Colega lor, G. A. I. a declarat, la rândul ei, că cei doi agenţi i-au adresat cuvinte urâte numitului C. I..
Gesturile sus-menţionate, făcute de inculpatul P. B. V. nu au nici o justificare, cu atât mai mult cu cât nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit dacă numitul C. I. ar fi adormit pur şi simplu. În măsura în care inculpatului P. B. V. i s-ar fi părut că victima cade într-o stare ce necesită intervenţii mai semnificative, ar fi trebuit să cheme ambulanţa, iar nu să o pălmuiască. O astfel de acţiune poate fi făcută de un cadru medical şi ea se exercită când persoana deja se află într-o stare în care nu se poate comunica cu ea.
Conform regulamentelor militare, forţa fizică se foloseşte de poliţişti doar pentru imobilizarea şi încătuşarea persoanelor violente, ori la momentul intervenţiei inculpaţilor, numitul C. I. era deja imobilizat şi ţinut într-un spaţiu ce prezenta securitate, astfel încât violenţele exercitate au fost cu totul gratuite şi nu pot avea nici o acoperire legală.
În ciuda probelor evidente de vinovăţie, inculpaţii B. S. D. şi P. B. V. au negat săvârşirea infracţiunilor, încercând să nuanţeze intervenţiile violente prin „grija” faţă de victimă, însă această grijă manifestată prin aplicarea unor lovituri s-a auzit din afara postului de poliţie de către martorii M. P., M. M. R. şi M. L.. De altfel, martorii M. M. R. şi M. L. prin declaraţiile date (filele 83 şi 148 ds. instanţă) au confirmat că au şi observat în mod direct lovirea victimei de către cei doi inculpaţi.
La stabilirea şi individualizarea pedepselor, instanţa va avea în vedere pe lângă criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 Cod penal şi faptul că inculpaţii B. S. D. şi P. B. V. au calitatea de agenţi de poliţie, cu aviz de poliţie judiciară. În cursul urmăririi penale, inculpatului B. S. D. i s-a aprobat transferul din cadrul I.P.J. Botoşani în cadrul I.P.J. Arad.
Întrucât ambii inculpaţi sunt tineri, nu au antecedente penale şi sunt cunoscuţi cu comportări bune în societate (a se vedea declaraţiile martorilor B. F. şi P. D. C.-f.119 şi 151 ds.instanţă) se va reţine în favoarea inculpaţilor circumstanţă atenuantă prevăzută de art.74 lit. a Cod penal, cu efectul coborârii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, conform art.76 lit. e Cod penal.
Pe durata şi în condiţiile art.71 alin.2 Cod penal, se va interzice inculpaţilor exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a , b Cod penal.
Apreciind că scopul pedepselor aplicate celor doi inculpaţi poate fi atins chiar şi fără executarea efectivă a acestora, instanţa va suspenda condiţionat executarea pedepselor conform art.81 şi art.71 alin.5 Cod penal, atrăgând atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal privind posibilitatea revocării suspendării în cazul săvârşirii unor noi infracţiuni.
În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa constată că în cauză s-a constituit parte civilă soţia victimei, respectiv C. M., Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr.N. Oblu” Iaşi şi Spitalului Judeţean Mavromati.
Partea civilă C. M. a avut pretenţia să fie despăgubită de către inculpat cu suma de 10000 lei daune materiale, constând din cheltuielile de înmormântare ale victimei şi praznicele aferente (a se vedea şi lista de la fila 88 dosar), plus suma de 30000 lei daune morale (fila 30 dosar).
Cuantumul daunelor materiale, cât şi suferinţa încercată de partea civilă după decesul soţului, au fost dovedite prin declaraţiile martorilor M. P. şi P. D. (filele 98-99 ds.instanţă).
Este indubitabil că, după decesul soţului, partea civilă a suferit un prejudiciu moral imens, iar de supărare s-a şi îmbolnăvit (după cum declară martorul M. P.), astfel încât instanţa consideră ca justificate daunele morale solicitate de 30000 lei.
Serviciul Judeţean de Ambulanţă s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1562, 30 lei, reprezentând contravaloarea transportului şi asistenţei medicale acordate în ziua de xx.xx.xxxx victimei C. I., conform decontului depus la dosar (fila 28 ds. instanţă).
Spitalul Judeţeană de Urgenţă Mavromati Botoşani a avut pretenţia să fie despăgubită cu suma de 526,90 lei, conform decontului de cheltuieli depus la dosar (filele 21-22 dosar instanţă).
Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.Dr.N.Oblu” Iaşi a solicitat să fie despăgubit cu suma de 3240,33 lei, reprezentând contravaloarea asistenţei medicale acordată victimei pe perioada spitalizării xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx (fila 173 vol.I ds. u.p.).
Având în vedere condiţiile concrete în care s-au petrecut faptele în ziua de xx.xx.xxxx şi faptul că în favoarea inculpatului M. G. s-a reţinut circumstanţa atenuantă a provocării, instanţa apreciază că inculpatul, cât şi victima, sunt culpabili în proporţie de câte 50% la producerea prejudiciilor, astfel încât va acorda celor patru părţi civile, prezentate anterior, doar câte jumătate din cuantumul sumelor la care au avut pretenţia.
În timpul cercetării judecătoreşti, la termenul din xx.xx.xxxx, reprezentanta parchetului a solicitat introducerea în cauză în calitate de parte responsabile civilmente Ministerul Administraţiei şi Internelor prin I.P.J. Botoşani, cu motivarea că inculpatul M. G. a comis fapta în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Ca urmare a acestei cereri, instanţa a dispus citarea Ministerul Administraţiei şi Internelor prin I.P.J. Botoşani în calitate de parte responsabilă civilmente şi totodată i-a făcut adresă pentru a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu solicitarea parchetului.
La termenul de astăzi, s-a prezentat în instanţă reprezentantul părţii responsabile civilmente care a invocat excepţia tardivităţii cererii formulate de parchet.
Instanţă apreciază această excepţie ca fiind întemeiată şi fundamentată pe dispoziţiile art.16 alin.1 Cod procedură penală care stipulează că „introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie în cursul urmăririi penale, fie în faţa instanţei de judecată, până la citirea actului de sesizare”, moment procesual petrecut la data de xx.xx.xxxx.
Este drept că potrivit art.16 alin.2 Cod procedură penală partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă sau poate fi introdusă până la acest termen doar dacă nu se opune, însă nici una din cele două situaţii nu se verifică în cauză.
La termenul din xx.xx.xxxx partea civilă C. M. a avut pretenţia să i se restituie bunurile cu care era îmbrăcat soţul ei în momentul agresiunii şi al decesului şi care au fost reţinute ca mijloace materiale de probă (fila 116 dosar).
Având în vedere că aceste bunuri au fost ridicate în faza iniţială a procesului de către organele de urmărire penală, fiind examinate şi expertizate, iar în prezent nu mai sunt necesare pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, instanţa în temeiul art.169 Cod procedură penală va dispune restituirea către partea civilă C. M. a obiectelor de îmbrăcăminte aparţinând victimei, respectiv o pereche de pantaloni tip blue jeans din bumbac, de culoare albastră, o pereche de chiloţi din bumbac de culoare gri, o pereche de şosete negre, o curea din piele de culoarea bleumarin şi o biciuşcă, obiecte aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Botoşani.
În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul M. G. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează: inculpatul M. G. la plata sumei de 6000 lei, în care s-a inclus şi contravaloarea expertizelor medico-legale şi tehnico-ştiinţifice, iar inculpaţii B. S. D. şi P. B. V. la plata sumelor de câte 600 lei.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
1.Condamnă pe inculpatul M. G., fiul lui D. şi F., născut la xx.xx.xxxx, în comuna Costeşi, judeţul Vaslui, domiciliat în oraşul Darabani, str. X, nr.Y, judeţul Botoşani, studii 12 clase, căsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, posesor al CI seria XX nr.XXXXXX, eliberat de SPCLEP Darabani, CNP XXXXXXXXXXXXXX, fost agent şef principal de poliţie la Secţia de Poliţie Rurală nr.7 Darabani-Postul de Poliţie Viişoara, judeţul Botoşani, pentru săvârşirea infracţiunii de „omor deosebit de grav”, prev. şi ped. de art.174, 175 alin.1 lit.d, 176 alin.1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art.73 lit. b Cod penal şi art.76 lit. a Cod penal la pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare şi 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b Cod penal.
Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal interzice inculpatului M. G. exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b Cod penal.
Menţine măsura preventivă a obligării inculpatului M. G. de a nu părăsi ţara, dispusă prin încheierea de şedinţă din xx.xx.xxxx.
În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul M. G. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a hotărârii.
2. Condamnă pe inculpaţii B. S. D., fiul lui I. şi S., născut la data de xx.xx.xxxx, în oraş Sântana, judeţul Arad, cu acelaşi domiciliu, str. X, nr.Y, judeţul Arad, studii 12 clase, necăsătorit, agent de poliţie în cadrul IPJ Arad, fără antecedente penale, posesor al CI seria XX, nr.XXXXXX, eliberat de SPCLEP Arad, CNP XXXXXXXXXXXXXXX şi P. B. V., fiul lui M. şi M., născut la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Dorohoi, judeţul Botoşani, domiciliat în mun. Dorohoi, str. X, nr.Y,Bl.Z, sc.T, et.U, ap.V, judeţul Botoşani, studii 12 clase, necăsătorit, agent de poliţie la Secţia de Poliţie Rurală nr.7 Darabani, judeţul Botoşani, fără antecedente penale, posesor al CI nr.XXXXXX, CNP XXXXXXXXXXXXX pentru săvârşirea infracţiunii de „purtare abuzivă”, prev. şi ped. de art.250 alin.1 şi 3 Cod penal, cu aplicare art.74 lit. a şi art.76 lit. e Cod penal, la pedepse de câte 5 (cinci) luni închisoare.
Face în cauză aplicarea art.71 alin.2 Cod penal şi art. art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b Cod penal.
În temeiul art.81, 82 Cod penal şi art.71 alin.5 Cod penal dispune suspendarea condiţionată a executării pedepselor principale şi a celor accesorii pe termene de câte 2 ani şi 5 luni.
Atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal.
Admite excepţia formulată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul Judeţean de Poliţie Botoşani.
Respinge, ca tardivă, cererea de introducere în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a MAI-IPJ Botoşani.
Obligă inculpatul M. G. să plătească părţii civile C. M. suma de 5000 lei daune materiale şi 15000 lei daune morale.
Obligă inculpatul M. G. să plătească părţilor civile Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr.N. Oblu” Iaşi şi Spitalului Judeţean Mavromati Botoşani sumele de 1620 lei şi respectiv 263 lei, cu titlul de cheltuieli de spitalizare, iar părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani, suma de 781 lei, reprezentând contravaloare transport şi asistenţă medicală acordată victimei C. I..
Dispune restituirea către partea civilă C. M. a următoarelor obiecte de îmbrăcăminte aparţinând victimei C. I.: o pereche de pantaloni tip blue jeans din bumbac, de culoare albastră, o pereche de chiloţi din bumbac de culoare gri, o pereche de şosete negre, o curea din piele de culoarea bleumarin şi o biciuşcă, obiecte aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Botoşani.
Obligă inculpatul M. G. să plătească statului suma de 6000 lei cheltuieli judiciare.
Obligă inculpaţii B. S. D. şi P. B. V. să plătească statului câte 600 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru inculpaţi şi de la comunicare pentru părţile civile.
Pronunţată în şedinţa publică din xx.xx.xxxx.
Preşedinte, Grefier,
