Citeste şi

  • Nu am gasit decizii asemanatoare!

Oug nr. 195/2002. Art. 181 Cod penal. Gradul de pericol social al unei infracţiuni.


JUDECĂTORIA MANGALIA

SENTINŢA PENALĂ NR.177 / P DIN DATA DE 02.05.2007

OUG nr. 195/2002. Art. 181 Cod penal. Gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Prin rechizitoriul întocmit de  Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.S. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 79 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o alcoolemie ce depăşeşte limita legală.

În cuprinsul actului de sesizare s-a arătat că, la data de 17.09.2006, în jurul orelor 24.00, lucrătorii de poliţie aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind controlul traficului rutier au oprit pentru control autoturismul condus de către inculpat şi întrucât acesta emana halenă alcoolică, a fost testat cu etilotestul Drager rezultând o alcoolemie de 0,76 mg/l în aerul expirat.

Inculpatul a fost condus la S.O.T.R.M. Eforie în vederea recoltării probelor biologice iar în urma analizelor de laborator a rezultat o alcoolemie în sânge de 1,15 gr 0/00 la prima probă şi de 1,05 gr 0/00 la cea de-a doua probă, conform buletinelor de analiză toxicologică – alcoolemie din 20.09.2006 eliberate de S.M.L. Constanţa.

În cuprinsul actului de sesizare a instanţei s-a mai arătat că inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă rezultatele analizelor de laborator însă acesta nu le-a contestat ci le-a apreciat ca fiind corecte în raport de cantitatea de alcool pe care a consumat-o în seara de 10.09.2006, că a avut o atitudine procesuală sinceră şi a recunoscut că în seara efectuării controlului, la rugămintea socrului său, care se simţea rău, s-a hotărât să îl conducă cu autoturismul la domiciliul situat în aceeaşi localitate, şi că nu are antecedente penale.

Apreciind că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 79 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia a dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru săvârşirea infracţiunii menţionate.

In cursul cercetării judecătoreşti a cauzei instanţa a procedat la audierea inculpatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 323 Cod procedură penală, declaraţia fiind consemnată şi anexată la dosar – fila 12.

În conformitate cu dispoziţiile art. 327 Cod procedură penală au fost audiaţi martorii O. N., CC şi IV, susţinerile acestora fiind consemnate în procesele – verbale aflate la dosarul cauzei.

Din oficiu, în exercitarea rolului activ reglementat de dispoziţiile art. 4 Cod procedură penală şi în conformitate cu  dispoziţiile O.G. nr. 92/2000 şi apreciind că este util pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa a dispus întocmirea de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa a referatului de evaluare a inculpatului.

Referatul a fost întocmit şi depus la dosarul cauzei.

Din analiza materialului probator administrat în cauză in ambele faze ale procesului penal, urmărirea penală şi judecata, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt.

Inculpatul M.S. domiciliază în comuna Tuzla, posedă permis de conducere categoria B din anul 2004, este căsătorit, are doi copii minori în vârstă de 8 şi respectiv 15 ani, este angajat în funcţia de operator staţie radio-frecvenţă în cadrul U.M. şi nu are antecedente penale.

În seara de 16.09.2006 inculpatul s-a  aflat la domiciliul surorii sale, în localitatea Tuzla, unde  a sărbătorit aniversarea unei nepoate şi prima reuniune a inculpatului  cu membrii familiei după întoarcerea din misiunea de pace la care participase în Afganistan.

În jurul orelor 24.00,  socrul său, martorul ON, i-a adresat inculpatului  rugămintea de a-l conduce la domiciliu cu autoturismul întrucât datorită vârstei şi stării precare de sănătate nu se simţea bine şi nu se putea deplasa pe jos.

Inculpatul a fost de acord şi, deşi consumase două pahare cu vin şi două beri, apreciind că distanţa până la locuinţa socrului era foarte scurtă, de aproximativ 300-400 metri, şi drumul rural nu era circulat la o oră atât de înaintată, s-a urcat la volanul autoturismului şi a pornit către domiciliul socrului său.

După ce a parcurs o distanţă de aproximativ 200 de metri a fost oprit pentru control de către un echipaj al poliţiei care efectua în localitate un control de rutină  în vederea menţinerii ordinii şi liniştii publice şi identificării autorului unei infracţiuni de furt (declaraţia inculpatului coroborată cu declaraţia martorului).

Întrebat fiind de către lucrătorii de poliţie dacă a consumat băuturi alcoolice, inculpatul, deşi nu manifesta vreun semn că s-ar afla sub influenţa alcoolului,  a recunoscut că participase la un eveniment deosebit organizat în cadrul familiei şi că a consumat o cantitate moderată de bere şi de vin ( declaraţia inculpatului coroborată cu declaraţiile martorilor I şi C).

La faţa locului a fost chemat un echipaj al poliţiei rutiere iar inculpatul a fost supus testului de respiraţie rezultând o concentraţie de alcool în aerul expirat de 0,76 mg/l  (imprimatul etilotest aflat la fila 1o din dosarul de urmărire penală).

 Inculpatul a fost condus ulterior la S.O.T.R.M. Eforie  în vederea recoltării probelor biologice.

Fiind examinat clinic, s-a concluzionat că acesta prezenta halenă alcoolică dar  avea o comportare ordonată, o atenţie concentrată, judecată coerentă şi era orientat temporo-spaţial (buletinul de examinare clinică).

 În urma recoltării celor două probe de sânge s-a stabilit că nivelul alcoolemiei în sânge era 1,15 0/00 la prima probă şi de 1,05 gr 0/00 la cea de-a doua probă, astfel cum reiese din buletinele de analiză toxicologică – alcoolemie din 20.09.2006.

Din analiza referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa şi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză  instanţa reţine împrejurarea că atât inculpatul cât şi familia acestuia se bucură de o imagine favorabilă şi sunt apreciaţi ca persoane corecte, oneste, muncitoare, respectuoase, altruiste, care au promovat întotdeauna o conduită ireproşabilă, inculpatul nu este cunoscut ca fiind consumator de băuturi alcoolice şi că de-a lungul timpului a manifestat un comportament profund prosocial, guvernat de normele şi de valorile promovate de societate.

Din referatul de evaluare instanţa reţine faptul că activitatea profesională a inculpatului a fost recunoscută prin numeroase diplome primite ca recompensă: în anul 2006 a primit Certificatul de apreciere pentru modul în care şi-a îndeplinit misiunile ordonate şi pentru conduita dovedită pe timpul executării acestora, certificat acordat în Afganistan, în cadrul Misiunii „ Enduring Freedom VIII”, anterior anului 2006 a primit certificate de apreciere şi pentru participarea la misiunea „ FTX Seven Stars 2001” desfăşurată în Bulgaria şi pentru misiunea de păstrare a păcii „ Sea Breeze” din Ucraina.

Ca o încununare a succeselor profesional, la data de 29 noiembrie 2002 a fost decorat de către Preşedintele României cu medalia „ Virtutea Militară” cala a III-a cu însemne pentru militari, medalie acordată pentru merite deosebite în restructurarea şi modernizarea forţelor armate şi pentru eforturile depuse în îndeplinirea criteriilor de compatibilitate cu armatele statelor membre ale NATO.

Analizând comportamentul adoptat de către inculpat până în prezent precum şi circumstanţele comiterii faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată consilierii din cadrul Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa au concluzionat că inculpatul este o persoană integrată social iar implicarea în prezentul dosar penal constituie o excepţie în ansamblul comportamentului profund prosocial manifestat ed către acesta.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută instanţa apreciază că fapta reţinută în sarcina inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.  79 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.

Vinovăţia inculpatului reiese din declaraţiile date de acesta în faţa organelor de urmărire penală şi în faţa instanţei de judecată, în care a recunoscut că a condus autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice, şi din înscrisurile aflate la dosar, respectiv procesul – verbal de depistare, care dovedeşte că inculpatul se afla la volanul maşinii când a fost oprit de lucrătorii de poliţie, procesul – verbal de recoltare a probelor biologice, buletinele de analiză toxicologică şi buletinul de examinare clinică, acestea din urmă atestând nivelul concentraţiei de alcool din sângele inculpatului, precum şi starea psiho – fizică a acestuia la momentul săvârşirii faptei.

Totodată, din declaraţiile inculpatului şi ale martorilor audiaţi în cauză reiese cu certitudine atât intenţia inculpatului de a-şi ajuta socrul a cărui stare de sănătate nu îi permitea să se deplaseze la propria locuinţă cât şi împrejurarea că, până la domiciliul acestuia  era o distanţa de aproximativ 400 de metri din care inculpatul parcursese, până în momentul în care a fost oprit de lucrătorii de poliţie, circa 200 de metri, că strada pe care inculpatul a condus autoturismul nu era extrem de circulată datorită stării de depreciere foarte avansate iar la ora efectuării controlului inculpatul era sigurul participant la trafic în afara lucrătorilor de poliţie şi a martorilor care îi însoţeau în calitate de agenţi de pază.

Deşi fapta inculpatului întruneşte din punct de vedere formal elementele constitutive ale infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată instanţa apreciază că această faptă, prin atingerea minimă adusă valorii sociale ocrotite de lege şi prin conţinutul ei concret, este lipsită în mod vădit de importanţă şi nu prezintă gradul de pericol social al infracţiunii prevăzute de art. 79 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 .

Astfel, potrivit art. 181 alin. (3) din Codul penal „la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului”.

Raportând fapta inculpatului la criteriile de individualizare menţionate anterior, instanţa apreciază că aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni chiar dacă nivelul alcoolemiei se situează peste limita prevăzută în norma incriminatoare.

Nivelul concentraţiei de alcool în sânge permite realizarea unei încadrări juridice corecte a faptei (făcând distincţia între contravenţie şi infracţiune), însă, odată stabilită încadrarea, acesta nu constituie singurul criteriu în funcţie de care se determină şi gradul de pericol social al infracţiunii.

În speţă, inculpatul a condus autoturismul pe o distanţă de numai 200 de metri (şi mai avea de parcurs aceeaşi distanţă până la locuinţa socrului său), din probe reiese fără echivoc că intenţia acestuia era doar aceea de a-şi ajuta socrul căruia vârsta şi starea sănătăţii nu i-a permis să se deplaseze pe jos către domiciliu, prin probele administrate în cauză s-a dovedit că la ora comiterii faptei nu era un trafic rutier sau pietonal deosebit şi că fapta inculpatului nu a pus în pericol iminent siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

De asemenea, din buletinul de examinare clinică reiese că, la câteva minute după ce a fost oprit de către lucrătorul de poliţie, inculpatul avea o comportare normală, o atenţie concentrată şi o judecată coerentă, concluzionându-se astfel că nu era sub influenţa alcoolului.

Or, aceste constatări coroborate cu împrejurarea că nu a produs vreun incident în trafic atestă faptul că, deşi consumase băuturi alcoolice, inculpatul şi-a păstrat nealterate reflexele specifice unei astfel de activităţi.

De asemenea, inculpatul a manifestat o atitudine cooperantă atât la momentul verificării alcoolscopice şi recoltării probelor biologice, cât şi prin prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi comportarea sinceră în cursul ambelor faze ale procesului penal, aspecte care denotă căinţa activă a inculpatului faţă de fapta săvârşită.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul este o persoană integrată social, cu un parcurs profesional ireproşabil, cu rezultate notabile în cariera profesională, nu este cunoscut ca fiind un consumator obişnuit de băuturi alcoolice, se bucură de sprijinul familiei, conştientizează consecinţele pe care le implică săvârşirea de fapte antisociale, prezintă un nivel motivaţional crescut de a nu mai repeta pe viitor o conduită ilicită similară  iar implicarea în prezentul dosar penal constituie o excepţie în ansamblul comportamentului profund prosocial manifestat de către acesta.

Coroborând toate aceste împrejurări, atât cu privire la faptă, cât şi cu privire la persoana inculpatului, instanţa apreciază, pe de o parte, că fapta săvârşită de acesta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, iar, pe de altă parte, că inculpatul se poate îndrepta doar prin aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură penală, instanţa a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală prevăzută de art. 79 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.

Totodată, în temeiul art. 181 alin. (3) din Codul penal raportat la art. 91 lit. c) din Codul penal,  instanţa a aplicat inculpatului sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii de 1.000 de lei, aceasta fiind de natură, în opinia instanţei, să asigure atingerea scopului preventiv – educativ al sancţiunilor de drept penal.

Faţă de temeiul achitării inculpatului şi de dispoziţiile art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, instanţa a dispus obligarea inculpatului la plata către stat a sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta în cauză.