Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului BM fiul lui C şi S, pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău.
În actul de sesizare a instanţei a fost reţinută următoarea situaţie de fapt: inculpatul a avut o relaţie de prietenie cu partea vătămată în perioada ianuarie – aprilie 2007; ulterior partea vătămată a întrerupt relaţia, aspect ce l-a nemulţumit pe inculpat. În dimineaţa zilei de 27.09.2007 partea vătămată s-a dus la şcoală. După ieşirea din bloc, partea vătămată s-a întâlnit cu învinuitul care i-a propus să meargă la domiciliul lui pentru a discuta o eventuală împăcare. Partea vătămată a fost de acord şi a plecat cu inculpatul în cartierul M. După ce au intrat în scara blocului, inculpatul a început să-i aplice părţii vătămate mai multe lovituri ce i-au produs părţii vătămate leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 6-7 zile de îngrijiri medicale.
Situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţiile părţii vătămate, certificatul medico-legal, acte medicale, copie de pe procesul-verbal de contravenţie,declaraţii de martori, declaraţia inculpatului.
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul a avut o relaţie de prietenie cu partea vătămată, constituită parte civilă, în perioada ianuarie – iunie 2007, ulterior partea civilă întrerupând relaţia, aşa cum rezultă din declaraţiile părţii vătămate, precum şi din declaraţiile inculpatului. După despărţirea de inculpat În dimineaţa zilei de 27.09.2007, în jurul orei 7:00, inculpatul a aşteptat-o pe partea civilă la scara blocului unde aceasta locuieşte, aşteptând să plece la şcoală, aşa cum rezultă din declaraţiile părţii vătămate, precum şi din declaraţiile inculpatului. După ce a coborât din bloc, partea vătămată a fost luată forţat de către inculpat care a lovit-o cu palmele, pumnii şi picioarele şi a tras-o de păr şi dusă spre domiciliul inculpatului, aşa cum rezultă din declaraţiile părţii vătămate.
Ajunsă în blocul în care domiciliază inculpatul, partea vătămată s-a prins cu mâinile de balustradă, refuzând să urce scările şi ţipând, motiv pentru care inculpatul a continuat să o lovească cu pumnii şi să o tragă de păr, aşa cum rezultă din declaraţiile părţii vătămate, precum şi din declaraţiile inculpatului, care a recunoscut doar faptul că a lovit-o cu palmele, coroborat cu declaraţia martorilor MI, MS şi ME. Instanţa va înlătura declaraţia martorului ME dată în faţa instanţei , reţinând faptul că schimbarea declaraţiei de către aceasta se datorează relaţiilor de vecinătate ale martorei cu inculpatul şi familia acestuia. Pentru aceste motive, instanţa îşi va întemeia prezenta hotărâre pe declaraţia dată de martora ME în cursul urmăririi penale.
Dat fiind faptul că partea vătămată ţipa, au ieşit la uşă mulţi locatari din blocul inculpatului, printre care şi martorul MI care a încercat să aplaneze conflictul, aşa cum rezultă din declaraţiile părţii vătămate, precum şi din declaraţiile inculpatului, coroborat cu declaraţia martorului MI.
Profitând de lipsa de atenţie a inculpatului datorată intervenţiei vecinilor, partea vătămată s-a refugiat în apartamentul martorilor MI şi MS, aşa cum rezultă din declaraţiile părţii vătămate, precum şi din declaraţiile inculpatului, coroborate cu declaraţiile martorilor MI şi MS.
După ce a intrat în apartamentul martorilor, partea vătămată a fost de acord cu sesizarea organelor de poliţie, martorul MI fiind cel care a vorbit cu acestea la telefon, aşa cum rezultă din declaraţiile părţii vătămate, precum şi din declaraţiile martorilor MI şi MS.
Din certificatul medico-legal rezultă că partea vătămată a fost internată la data de 27.09.2007 la Spitalul Judeţean Buzău, Secţia UPU, cu diagnosticul „TCC nivel 0. Hematom epicranian frontal stâng. Escoriaţii hemifacies stg. Agresiune”. Potrivit concluziilor certificatului medico-legal, partea vătămată a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure; leziunile pot data din 27.09.2007 şi necesită pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale.
În drept, fapta inculpatului BM constând în aceea că la data de 27.09.2007, orele 7, a lovit-o cu palmele, pumnii şi picioarele pe partea vătămată MRN, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 180 alin.2 din Codul penal.
Elementul material al infracţiunii este realizat prin activitatea inculpatului de lovire a părţii vătămate. Urmarea imediată este reprezentată de leziunile suferite de partea vătămată care au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale. Legătura de cauzalitate rezultă din săvârşirea faptei, întrucât leziunile părţii vătămate au fost produse de acţiunile de lovire ale inculpatului.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a prevăzut posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, şi a urmărit producerea acestui rezultat, atitudine psihică specifică intenţiei directe.
Având în vedere cele expuse, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa închisorii, care să corespundă scopului acesteia, definit prin art. 52 C.p., prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 C.p.
Astfel, având în vedere că pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. 2 C. pen. este prevăzută pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani, instanţa va alege mai întâi una dintre aceste sancţiuni, procedând apoi la individualizarea acesteia.
Având în vedere persoana inculpatului, care este recidivist, fiind anterior condamnat la 4 ani şi 6 luni prin sent. pen. pronunţată de Judecătoria Buzău, precum şi faptul că ulterior săvârşirii faptelor care fac obiectul prezentei cauze inculpatul a agresat-o din nou pe partea vătămată, cauza aflându-se în faza de urmărire penală, şi a continuat să o ameninţe pe aceasta precum şi pe familia acesteia, aşa cum rezultă din declaraţia părţii vătămate, coroborată cu declaraţia martorei DA, instanţa apreciază că se impune aplicarea pedepsei închisorii.
Sub aspectul individualizării pedepsei închisorii, instanţa reţine pericolul social relativ scăzut al infracţiunii, limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, urmarea faptei reflectată în numărul mic de zile de îngrijiri medicale, precum şi persoana inculpatului, care este recidivist, faptul că ulterior săvârşirii faptelor care fac obiectul prezentei cauze inculpatul a agresat-o din nou pe partea vătămată, cauza aflându-se în faza de urmărire penală, şi a continuat să o ameninţe pe aceasta precum şi pe familia acesteia, dar şi faptul că în faţa organelor de urmărire penală inculpatul a recunoscut că a lovit-o pe partea vătămată cu palmele.
Pentru aceste aspecte, instanţa va condamna inculpatul la o pedeapsă orientată spre minimul special.
Pe durata executării pedepsei, potrivit art.71 din Codul penal, inculpatului i se va interzice exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, b din Codul penal, ca pedeapsă accesorie.
Sub aspectul laturii civile, constată că partea vătămată MRN s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 700 lei cu titlu de despăgubiri materiale şi 10.000 lei cu titlu de despăgubiri morale. La termenul de judecată din data de 27.10.2008, apărătorul părţii vătămate şi-a restrâns pretenţiile civile, în ceea ce priveşte despăgubirile materiale la suma de 316,22 lei, reprezentând 186,22 lei cheltuieli făcute cu tratamentul, pentru care s-au depus la dosarul cauzei bonuri fiscale şi 130 lei, contravaloare unui cercel pierdut de partea civilă la momentul agresiunii.
Spitalul Judeţean de Urgenţă B s-a constituit parte civilă cu suma de 495,87 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea părţii civile MRN.
Instanţa reţine întrunirea în speţă a condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale şi, în acest sens, apreciază că solicitarea părţii civile MRN de obligare a inculpatului la plata daunelor materiale în sumă de 186,22 lei reprezentând cheltuielile făcute cu tratamentul este pe deplin justificată.
În ceea ce priveşte solicitarea părţii civile de obligare a inculpatului la plata sumei de 130 lei reprezentând contravaloarea unui cercel pierdut, instanţa constată faptul că prin rechizitoriu a fost dispusă disjungerea cauzei şi efectuarea de cercetări privind pe AN sub aspectul infracţiunii prev de art. 216 C.p. Ca atare, instanţa constată că nu a fost învestită sub acest aspect de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău şi, ca atare, nu se poate pronunţa asupra acestui aspect.
Instanţa apreciază că în cauză se justifică acordarea daunelor morale în cuantum de 2500 ca pretium doloris, în compensarea traumelor psihice suferite de partea vătămată ca urmare a faptei ilicite a inculpatului.
Pentru aceste motive, în baza art. 14, 346 C.p.p. şi 998-999 C.civ. instanţa va admite acţiunea civilă şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 186,22 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material şi a sumei de 2500 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată”. Având în vedere aceste dispoziţii legale şi modul de soluţionare a laturii penale a cauzei, instanţa va obliga inculpatul, la plata sumei de 495,87 lei, către partea civilă, SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ B, reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea părţii civile MRN.
În temeiul art. 193 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va obliga inculpatul să plătească părţii vătămate, constituită parte civilă, suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul avocatului.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
