Prin încheierea nr. 17 din data de 28.01.2016, Judecătoria Găeşti a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul VS, împotriva ordonanţei de clasare din data de 28.07.2015, emisă în dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti şi a menţinut ordonanţa de clasare din data de 28.07.2015, emisă în dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti şi ordonanţa nr. 117/II/2/2015 din data de 08.09.2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti.
Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, la data de 15.12.2015 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti plângerea petentului VS, împotriva ordonanţei de clasare din data de 28.07.2015, emisă în dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esenţă, că este nemulţumit de soluţia procurorului, menţinută de prim-procuror, soluţie dispusă în dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Cauzei i-a fost anexat, din dispoziţia judecătorului de cameră preliminară, dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti.
Analizând actele dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat că:
Prin ordonanţa din data de 28.07.2015, emisă în dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti, s-au menţionat următoarele:
Pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti a fost înregistrată sub nr. 1776/P/2015 plângerea formulată de VS, prin care solicită efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, faptă prev. de art. 253 alin. 1 din codul penal, constând în aceea că, în data de 08.07.2015, IR a circulat cu o căruţă pe un teren cultivat cu ovăz, distrugându-i recolta.
Prin referatul nr. 1776/P/2015 din data de 21.07.2015 organele de cercetare penală au propus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 din codul penal, cu motivarea că sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală.
Referatul organelor de cercetare penală fiind în concordanţă cu probatoriul administrat, procurorul şi-a însuşit argumentele cuprinse în acesta, privind incidenţa cazului de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală, respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.
În motivare, se reţine că, potrivit art. 253 alin. 1 din codul penal, infracţiunea de distrugere constă în distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate, fiind prin urmare o infracţiune de rezultat. Or, în cazul de faţă, eventuala acţiune de trecere cu căruţa pe terenul cu ovăz nu a avut ca rezultat distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a acestuia, aspect confirmat de însăşi persoana vătămată, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii cercetate sub aspectul laturii obiective.
Faţă de cele expuse, în temeiul art. 314 alin. 1 lit. a din codul de procedură penală, art. 315 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală, rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală şi art. 315 alin. 5 din codul de procedură penală s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de VS sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, faptă prev. de art. 253 alin. 1 din codul penal.
Prin ordonanţa nr. 117/II/2/2015 din data de 08.09.2015, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti a constatat următoarele:
Prin ordonanţa din data de 28.07.2015, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală, rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală, s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de VS sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 din codul penal. Soluţia s-a dispus în baza argumentelor din referatul organelor de poliţie, reţinându-se că din cercetările efectuate nu rezultă că fapta sesizată, respectiv trecerea lui IR cu căruţa pe terenul cultivat cu ovăz de persoana vătămată, ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii, nefiind produsă niciuna dintre consecinţele prevăzute în textul incriminator.
Împotriva acestei soluţii a formulat plângere VS, în calitate de persoană vătămată, susţinând că este nelegală şi netemeinică.
Analizând actele existente la dosarul cauzei, în raport de motivele expuse în ordonanţa atacată, apreciază că în mod corect s-a dispus clasarea cauzei, fiind respinsă, ca neîntemeiată, plângerea împotriva soluţiei formulată de petentul VS.
Prin referatul cu propunere de clasare întocmit de Postul de Poliţie Corbii Mari la data de 21.07.2015, s-au constatat următoarele:
În data de 16.07.2015, lucrătorii Postului de Poliţie Corbii Mari au fost sesizaţi de către VS cu privire la faptul că, în data de 08.07.2015, numitul IR a circulat cu căruţa pe un teren agricol cultivat cu ovăz, distrugându-i o parte din recoltă.
Prin ordonanţa din data de 17.07.2015, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de distrugere, faptă prev. de art. 253 alin. 1 din codul penal, constând în aceea că, la data de 08.07.2015, numitul IR a circulat cu căruţa pe un teren agricol situat pe raza satului … cultivat cu ovăz şi care îi aparţine numitului VS, distrugându-i acestuia o parte din recoltă.
Din actele de urmărire penală efectuate s-a reţinut că sunt aplicabile prevederile art. 315 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală, întrucât din procesul-verbal întocmit la data de 21.07.2015, precum şi din planşa fotografică reiese faptul că ovăzul în cauză nu este culcat la pământ, acesta fiind în poziţie verticală, totodată reclamantul declarând faptul că nu se mai observă urme de căruţă.
Faţă de cele expuse, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală, rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din codul de procedură penală, s-a propus clasarea dosarului de urmărire penală în cauza având ca obiect infracţiunea de distrugere, faptă prev. de art. 253 alin. 1 din codul penal, sesizată de VS.
Verificând materialul de cercetare penală, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că soluţia procurorului este legală şi temeinică, astfel că, în temeiul art. 341 alin. 6 lit. a Cod procedură penală, a respins ca nefondată plângerea petentului.
Astfel, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, la data de 16.07.2015, lucrătorii Postului de Poliţie Corbii Mari au fost sesizaţi de către VS, cu privire la faptul că, în data de 08.07.2015, numitul IR a circulat cu căruţa pe un teren agricol cultivat cu ovăz, distrugându-i o parte din recoltă.
Prin ordonanţa din data de 17.07.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de distrugere, faptă prev. de art. 253 alin. 1 din codul penal, constând în aceea că, la data de 08.07.2015, numitul IR a circulat cu căruţa pe un teren agricol cultivat cu ovăz, situat pe raza satului … şi care îi aparţine numitului VS, distrugându-i acestuia o parte din recoltă.
La data de 21.07.2015, un agent din cadrul Postului de Poliţie Corbii Mari s-a deplasat împreună cu petentul pe islazul de pe raza satului …, unde acesta deţine suprafaţa de 500 mp teren cultivat cu ovăz, ocazie cu care petentul a indicat traseul pe unde numitul IR a intrat cu căruţa, la data de 08.07.2015. Agentul de poliţie a constatat prin propriile simţuri că ovăzul nu este culcat la pământ şi că nu se observă urme de trecere cu căruţa, ovăzul aflându-se în poziţie verticală. Aspectele menţionate de agentul de poliţie în procesul-verbal au fost însuşite de petentul VS prin semnătură.
Potrivit art. 253 Cod penal, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat că din procesul-verbal întocmit la data de 21.07.2015, precum şi din planşele fotografice aflate la dosar reiese că ovăzul în cauză nu este culcat la pământ, acesta fiind în poziţie verticală, totodată reclamantul declarând faptul că nu se mai observă urme de căruţă.
Se mai reţine că infracţiunea de distrugere este o infracţiune de rezultat. Or, în cazul de faţă, eventuala acţiune de trecere cu căruţa pe terenul cultivat cu ovăz aparţinând petentului nu a avut ca rezultat distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a acestuia, aspect confirmat de însăşi persoana vătămată, nefiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunii cercetate sub aspectul laturii obiective.
Se poate deci observa, aşa cum în mod corect a constatat şi procurorul, că fapta reclamată nu este prevăzută de legea penală, conform art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală.
Faţă de aceste aspecte, judecătorul de cameră preliminară şi-a format convingerea că ordonanţa de clasare din data de 28.07.2015, emisă în dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti este legală şi temeinică, în mod corect considerându-se că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală.
Pentru acest motiv, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul VS, împotriva ordonanţei de clasare din data de 28.07.2015, emisă în dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti şi a menţinut ordonanţa de clasare din data de 28.07.2015, emisă în dosarul nr. 1776/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti şi ordonanţa nr. 117/II/2/2015 din data de 08.09.2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti.
