Rejudecare în caz de extrădare. Domeniu asociat:
Persoană judecată şi condamnată Cooperare judiciară
în lipsă. internaţională în materie
Prevederile art. 5221 C.p.p. nu sunt penală.
aplicabile în cazul în care persoana
condamnată a fost prezentă la primul
termen de judecată la instanţa de fond,
chiar dacă a lipsit la termenele ulterioare
de judecată, inclusiv în căile de atac.
Într-un astfel de caz inculpatul a avut
cunoştinţă despre desfăşurarea judecăţii,
sustrăgându-se în mod conştient de la
judecată şi de la executarea pedepsei.
Sentinţa penală nr.190/P/17.12.2010
Prin cererea înregistrată la această instanţă, formulată de condamnatul B.V., s-a solicitat rejudecarea cauzei după extrădare în conformitate cu prevederile art. 5221 Cod procedură penală. În motivarea cererii, condamnatul arată că prin sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Neamţ, a fost condamnat la pedeapsa de 1649 zile închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, că a fost judecat şi condamnat în lipsă, neavând cunoştinţă de proces, fiind plecat la muncă în Italia.
Analizând actele dosarului, motivele invocate de către condamnat în cererea formulată, tribunalul constată că aceasta este inadmisibilă, motivat de următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului B.V., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c şi art. 37 lit. a Cod penal. Prin acelaşi rechizitoriu, au fost trimişi în judecată şi inculpatul A.V. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie şi inculpaţii T.M., T.Gh. şi T.M., toţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
În fapt, în sarcina inculpatului B.V. s-a reţinut că, în seara zilei de 21.10.2005, în înţelegere comună cu inculpaţii T.M., T.Gh. şi T.M., pe timp de noapte şi prin escaladare, au pătruns în incinta SC ,,Mittal Steel” SA Roman, de unde au sustras piese metalice, cauzând un prejudiciu în valoare de 115.804.220 lei RON.
Prin sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Neamţ, s-a dispus condamnarea inculpatului B.V. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c şi art. 37 lit. a Cod penal. În temeiul art. 61 Cod penal, s-a revocat restul de pedeapsă de 1649 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 18 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Vâlcea, care s-a contopit cu pedeapsa curentă, inculpatul urmând să execute pedeapsa mai grea de 1649 zile închisoare. În ce priveşte pe inculpatul B.V., sentinţa de condamnare a rămas definitivă prin decizia penală pronunţată de Curtea de Apel Bacău, fiind emis mandatul de executare a pedepsei, iar inculpatul a fost încarcerat la data de 20.07.2010 în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul Neamţ.
Contrar susţinerilor invocate de condamnat prin cererea de rejudecare şi declaraţia dată în instanţă, tribunalul constată că acesta a cunoscut de existenţa procesului penal prin declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti. Rezultă astfel că, inculpatul a cunoscut de derularea procedurii judiciare privind învinuirea adusă cu privire la comiterea infracţiunii de furt calificat, a fost asistat de apărător desemnat din oficiu, a fost legal citat la domiciliul cunoscut din judeţul Iaşi, a fost prezent în instanţă şi audiat cu privire la învinuirea adusă, după care s-a sustras de la judecată şi a plecat în străinătate, fiind necesară urmărirea sa în baza mandatului european de arestare.
Potrivit art. 5221 Cod procedură penală, în cazul extrădării active a persoanei condamnate în lipsă, cauza poate fi rejudecată de către instanţa română care a judecat în primă instanţă, la cererea condamnatului, dispoziţiile art. 405 – 408 Cod procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
Rejudecarea cauzei de către instanţa română nu este obligatorie, cererea de rejudecare formulată de condamnat putând fi respinsă, dacă instanţa constată că cel condamnat a avut cunoştinţă de procesul penal, întrucât a dat declaraţii în cursul urmăririi penale, însă s-a sustras de la judecată, părăsind ţara, iar pe tot parcursul procesului penal a fost reprezentat de un apărător din oficiu.
În consecinţă, inculpatului B.V., nu i-au fost încălcate în cursul procesului penal, nici drepturile procedurale şi nici cele constituţionale, acesta cunoscând de procedura judiciară derulată împotriva sa, însă s-a sustras de la judecată şi a părăsit ţara. Cererea de rejudecare formulată în condiţiile art. 5221 Cod procedură penală, devine admisibilă în principiu, doar în situaţia în care condamnatul nu ar fi avut cunoştinţă că a fost începută urmărirea penală împotriva sa, or în cauza de faţă această condiţie nu este îndeplinită.
Faţă de considerentele arătate, tribunalul a respins ca inadmisibilă cererea de rejudecare formulată de către condamnat.
