Prin sentinta penala nr. 1008/24.03.2011 prounutata de Judecatoria Iasi in dosar nr. 4212/245/2011, inculpatul BGB a fost condamnat la pedeapsa de 5 (cinci) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de talharie, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, c C.p. cu aplic. art. 37 lit. a, b C.p. si furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g C.p., cu aplic. art. 37 lit. a, b C.p.
In baza art. 61 C.p. s-a dispus revocarea liberarii conditionate a executarii pedepsei de 7 ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 3695/13.12.2007 a Judecatoriei Iasi, definitiva prin neapelare la 21.01.2008 si s-a contopit pedeapsa rezultanta stabilita anterior, respectiv 5 (cinci) ani inchisoare cu restul de pedeapsa de 605 zile inchisoare ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) inchisoare, sporita la 5 (cinci) ani si 3 (trei) luni inchisoare, cu executare in regim de detentie.
Pentru a pronunta acesta solutie, instanta a retinut ca în seara de 10/11.12.2010, in jurul orelor 23.45, inculpatul a deposedat-o prin smulgere, pe partea vatamata CM din Iasi, de un telefon mobil marca Nokia N97 in valoare de 2.000 lei, dupa aceasta actiune amenintand-o pe aceasta cu acte de violente, pentru a o determina sa nu il urmareasca, in acest fel pastrand folosul bunului sustras iar in noaptea de 22/23.01.2011, orele 00,30 a sustras din locuinţa părţii vătămate CM bunuri în valoare de 2.000 lei.
In privinta celei dintai fapte, in esenta, inculpatul a încercat sa acrediteze ideea ca el a savarsit doar o infracţiune de furt calificat, noaptea, din loc public, iar nu pe cea de tilharie, susţineri care insa nu pot fi primite, din declaratia partii vătămate rezultand ca a fost abordata, la o ora tirzie din noapte, de catre inculpat, pe care nu il cunoştea, pe B-dul Alexandru cel Bun, acesta prinzand-o in braţe, pe la spate, intreband-o daca s-a speriat, imediat smulandu-i din mana telefonul mobil pe care ea il scosese din geanta pentru a verifica ora, dupa care a fugit.
Instanta a retinut ca date fiind ora petrecerii evenimentelor, sexul partii vătămate, faptul ca aceasta se afla pe strada, neinsotita, statura si prezenta inculpatului, precum si acest mod de operare si mai ales contactul fizic dintre cei doi au fost prin ele insele de natura a-i produce partii vătămate o puternica temere, de natura a o determina sa nu incerce împiedicarea inculpatului sa realizeze imposedarea sa cu bunul, obiect material al infracţiunii.
Din acest motiv, a aratat instanta, trebuie admis ca fapta de furt a fost realizata prin amenintarea implicita cu acte de violente a partii vătămate, actiune desfasurata atat in timpul comiterii propriu zise a furtului cat si ulterior, pentru ca făptuitorul sa-si asigure scăparea si pentru a realiza folosul infracţiunii.
