Trimiterea cauzei la procuror in vederea redeschiderii urmaririi penale prin completarea cercetarilor asupra actelor de agresiune ale invinuitului
Prin decizia nr. 26 pronuntata de Tribunalul Olt la data de 21 ian. 2010 in dosarul nr. 3702/207/2009 s-a admis recursul formulat de R N ca reprezentanta a persoanei vatamate minore RVA impotriva sentintei penale nr. 183 pronuntata la data de 13 iulie 2009 de Judecatoria Caracal in dosarul nr. 3702/207/2009 ,s-a casat aceasta sentinta si pe fond s-a admis plangerea persoanei vatamate si s-a trimis cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale pentru completarea cercetarilor conform art. 2781 alin. 8 lit. b C.p.p.
Pentru a se pronunta aceasta sentinta s-a avut in vedere ca prin sentinta penala nr. 183 din 13 iulie 2009, pronuntata de Judecatoria Caracal in dosarul nr. 3702/207/2009, in baza disp. art. 2781 alin. 8 lit. a C.p.p. s-a respins ca nefondata plangerea formulata de petenta R N – in calitate de reprezentanta legala a minorului R V A, privind rezolutia procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal pronuntata la data de 13.04.2009 in dosarul nr.2349 /P/2008 , si a rezolutiei nr. 133/II/2/2009 , prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului M P , sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 180 alin.2 c.p. si a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ in cuantum de 1.000 lei.
S-a mentinut solutia procurorului din cadrul Parchetului mentionat , ca fiind legala si temeinica.
In baza disp. art. 192(2) C.p.p. a fost obligata petenta la 20 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
S-a retinut ca prin rezolutia din data de 13.04.2009 procurorul mentionat in dosarul nr.2349/P/2008 in baza art.226 pct.2 lit. a rap. la art.11 pct.1 lit. b si art.10 lit. b1 c. p. p coroborat cu art.18 ind.1 si 91 C.p a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului M P sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 180 alin.2 c.p. si i-a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ in cuantum de 1.000 lei.
Impotriva acestei rezolutii , la data de 08.05.2009 , cu respectarea termenului prevazut de art.278 alin 3 C. p. p. a formulat plangere persoana vatamata solicitand prim-procurorului parchetului infirmarea solutiei emisa in dosarul nr.2349/P/2008. Acesta prin rezolutia nr.133/II/2/2009 a respins plangerea petentei ca neintemeiata, apreciind solutia procurorului ca legala si temeinica.
Pentru aceste motive, R N reprezentanta legala a minorului parte vatamata R A V , cu respectarea termenului de 20 de zile prevazut de art.2781 alin 1 C.p.p a formulat plangere impotriva acestei rezolutii la instanta, plangerea fiind inregistrata sub nr. 3702/207/2009 .
In motivarea plangerii petenta a aratat ca in mod gresit s-a mentinut prin aceasta rezolutie solutia adoptata in dosarul nr.2349/P/2008 , respectiv scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului M P sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art. 180 alin.2 c. p. si a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ in cuantum de 1.000 lei.
Pe baza actelor premergatoare inceperii urmaririi penale, precum si a inscrisurilor depuse de parti, instanta a retinut urmatoarele:
Prin plangerea adresata Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal in data de 04.09.2008 partea vatamata minora prin reprezentanta legala a solicitat condamnarea numitului M P pentru savarsirea infractiunii de lovire prev. si ped. de art. 180 alin.2 C.p.
In plangerea formulata, reeprezentanta legala a aratat ca faptuitorul M P, in data de 09.08.2008 l-ar fi lovit pe fiul sau R V A, in zona fetei, fiindu-i cauzate leziuni ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile ingrijiri medicale.
S-a retinut de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal ca in data de 09.08.2008 in jurul orei 17,00 invinuitul M P a turnat o alee de beton in fata locuintei si dupa ce a terminat treaba a intrat in curte, avertizandu-i pe copii ce se jucau in apropiere sa nu patrunda pe betonul proaspat turnat.
Dupa aproximativ 15 minute acesta a fost incunostintat ca minorul R V A ,in varsta de 10 ani si 5 luni s-a urcat cu picioarele pe aleea din beton proaspat turnata, motiv pentru care a iesit din curte sa vada ce s-a intamplat. Constatand ca cele ce i-au fost relatate sunt reale, l-a intrebat pe minor de ce a facut acest gest, moment in care acesta intentiona sa se urce din nou pe betonul proaspat pentru a arata cum a facut.
In acel moment invinuitul a incercat sa-l impiedice pe minor sa provoace alte deteriorarii ale aleii ,impingandu-l in acest scop, cu mana, in zona fetei.
Din certificatul medico legal nr. 1192/C/25.08.2008 al S.M.L – Olt rezulta ca leziunile traumatice au putut fi provocate in data de 09.08.2008, prin lovire cu un corp contondent, iar acestea necesita 16-18 zile de ingrijiri medicale de la data producerii lor daca nu survin complicatii.
Ulterior, a fost intocmit un raport de expertiza medio legal, care fata de constatarile retinute s-a reconsiderat timpul de ingrijiri medicale , aratandu-se ca, timpul necesar vindecarii nu poate depasi 6 -7 zile.
De asemenea, s-a aratat ca, examenul oftalmologic este normal, iar tulburarile subiective sunt minore si nu au nici o legatura cauzala cu traumatismul suferit la data de 09.08.2008.
S-a apreciat de procurorul din cadrul Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, drept pentru care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ.
Prima instanta a apreciat ca in aceste conditii solutia procurorului este temeinica si legala.
Pentru aceste motive, prima instanta a constatat ca in mod corect, prin rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului M P sub aspectul savarsirii infractiunii prev.de art. 180 alin.2 c.p. si s-a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ in cuantum de 1000 lei, cu atat mai mult cu cat singura nemultumire a partii vatamate R N a fost aceea ca pe toata durata desfasurarii urmaririi penale, cat si ulterior dupa formularea plangerii intimatul M P nu a avut o atitudine de deferenta, in sensul de a-si manifesta regretul pentru cele intamplate.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs petenta R N criticand-o pentru netemeinicie constand in aceea ca in speta in mod gresit s-a apreciat ca fapta inculpatului de a lovi peste fata un minor in varsta de 10 ani cauzandu-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 16 – 18 zile ingrijiri medicale, leziuni ireversibile ale globului ocular nu prezinta gradul de pericol social al infractiunii de lovire prev.de art. 180 al. 2 c.p.
Recurenta sustine ca scopul legii penale in aceasta speta nu poarte fi atins prin aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ ci doar prin aplicarea unei sanctiuni cu caracter penal.
Totodata recurenta mai sustine ca atingerea adusa uneia din valorile aparate de lege respectiv dreptul la integritate fizica si psihica mai ales fiind vorba de un minor, nu poate fi minima atata timp cat vatamarea unui minor constituie agravante in cazul altor infractiuni, iar modul de savarsire in concret a faptei – lovirea in loc public cu ura peste fata cu afectarea simtului vazului minorului nu poate fi lipsita de importanta pentru un copil in conditiile in care acesta nu a fost batut niciodata de mama sa.
Recurenta subliniaza si contradictiile dintre actele medico-legale care initial au stabilit ca minorul are nevoie de 16 – 18 zile ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor traumatice cauzate in zona ochiului ,dupa care ulterior s-a concluzionat ca au fost necesare numai 6 zile asupra acesteia din urma planand suspiciuni, fapt care dovedeste ca in speta nu s-au efectuat cercetari complete sub aspectul elucidarii acestor contradictii si nici cu privire la audierea martorilor prezenti la locul faptei.
In motivarea recursului, recurenta mai arata ca dupa savarsirea fapteiintimatul a acut un comportament necorespunzator in sensul ca nu numai ca nu a regretat dar i-a amenintat in permanenta pe bunicii minorului cu fapte de violenta iar cu minorul nici cel putin nu a incercat sa discute pentru a-l linisti.
Recursul este fondat sub toate aceste aspecte si in consecinta urmeaza sa fie admis.
Verificand sentinta recurata se apreciaza ca solutia instantei de fond este netemeinica intrucat in cauza nu s-au efectuat cercetari complete pentru a se elucida contradictiile dintre concluziile celor doua acte medicale existente in cauza , nu au fost audiati minorii prezenti in momentul si la locul savarsirii faptei si nu s-au efectuat verificari pentru a se stabili daca minorul prezinta o infirmitate fizica permanenta in sensul diminuarii vederii la ochi.
Examinand actele si lucrarile dosarului se constata ca in certificatul medico-legal nr. 1192/C/25 august 2008 emis de serviciul Judetean de Medicina Legala Olt s-a concluzionat ca minorul R A V a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse in ziua de 9 august 2008 prin lovire cu un corp contondent si necesita 16 – 18 zile ingrijiri medicale de la data produceri leziunilor daca nu survin complicatii, iar in raportul de expertiza medico-legala nr.1920/E/2008 din 16.01.2009 s-a concluzionat ca acesta a prezentat leziuni traumatice ce puteau data din ziua de 9 august 2008 care au fost produse prin lovire cu un corp dur . In acest din urma act medico-legal s-a mai concluzionat ca lovirea cu palma poate produce leziuni ale tesuturilor perioculare de tipul celor constatate initial de catre medicul de familie . De asemenea s-a mai concluzionat ca toate examenele oftalmologice efectuate la data examinarii medico-legale si datele ulterioare nu sustin diagnosticul oftalmologic de sindrom traumatic de pol posterior fapt pentru care si timpul de ingrijiri medicale acordat initial de 16 – 18 zile este eronat , leziunile traumatice constatate de medicul de familie au necesitat 6 – 7 zile ingrijiri medicale .
Avand in vedere aceste concluzii contradictorii ale celor doua acte medico-legale procurorul avea obligatia sa dispuna efectuarea unei noi expertize medico-legale pentru a elucida aceste contradictii si pentru a stabili numarul real al zilelor de ingrijiri medicale necesare minorului pentru vindecarea leziunilor traumatice oculare.
Aceeasi expertiza se arata ca trebuie sa stabileasca daca in urma leziunilor suferite minorul a prezentat o infirmitate fizica permanenta in sensul diminuarii vederii la ochiul stang afectat.
Pe parcursul cercetarilor s-a mai stabilit ca vor fi audiate toate persoanele prezente in momentul si la locul producerii incidentului.
Data publicarii pe portal : 04.05.2010
