(SP nr.17/04.02.2013 – DOMENIU : INFRACTIUNI)
Partea vatamata GN s-a casatorit cu GL (fiica inculpatului CA), din casatoria lor rezultând un copil. Din cauza unor neîntelegeri acestia s-au despartit în fapt în luna august 2009, GL împreuna cu minorul mutându-se la parintii ei. Partea vatamata a fost de mai multe ori la poarta socrilor sai, solicitând sa-si vada copilul, fara a intra în curte, dar a fost refuzat, partea vatamata amenintându-si socrii ca-i omoara si le da foc la casa. Inculpatul CA si sotia sa CM au formulat plângere penala împotriva partii vatamate, reclamând ca în seara de 19.05.2010 în jurul orelor 21,20 i-a amenintat ca-i omoara si le da foc la casa, iar prin Ordonanta nr.484/P/2010 din 06.08.2010 a Parchetului de pe lânga Judecatoria GH s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui GN pentru savârsirea infractiunii de amenintare prev. de art.193 cod penal si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ de 200 lei amenda. Desi nu a fost depus vreun document, partea vatamata si inculpatul au aratat ca ulterior datei de 29.05.2010 partea vatamata a divortat, copilul fiind încredintat mamei, aceste sustineri fiind confirmate si de martori.
La data de 29.05.2010, în jurul orei 16, partea vatamata GN se deplasa cu autoturismul sau spre domiciliu. Pe traseu, trecând prin dreptul locuintei socrilor sai, a oprit în fata casei. Pe bancuta din fata casei, în afara curtii, statea inculpatul CA, care pazea gainile. Partea vatamata a coborât si i-a cerut inculpatului sa-i permita sa-si vada copilul, însa inculpatul l-a refuzat, iar cu un bat/bota l-a lovit pe partea vatamata peste cap, peste mâna stânga si peste spate. Cu urechea stânga rupta si sângerânda, partea vatamata a plecat la domiciliul sau cu autoturismul cu care venise.
La scurt timp dupa incident, prin dreptul casei inculpatului a trecut cu masina agentul de politie FM (audiat ca martor în prezenta cauza, cumatru cu partea vatamata), caruia inculpatul CA i-a spus ca venise partea vatamata si facuse scandal. Martorul FM s-a deplasat la domiciliul partii vatamate, a gasit masina acestuia la poarta cu urme de sânge pe portiera stânga fata, partea vatamata fiind în curte, si întrebându-l ce s-a întâmplat partea vatamata i-a povestit ca a fost la socrii sai si a fost batut de inculpat, fara a-i da amanunte. Pentru ca nu a fost sesizat cu nici un fel de plângere, martorul FM nu a luat declaratie scrisa nici de la inculpat si nici de la partea vatamata, nici nu a efectuat cercetari despre incident.
În aceeasi zi, la domiciliul partii vatamate au venit sotii PL (martora din lucrari) si PV, care sunt vecini cu partea vatamata si-l ajuta la treburile gospodaresti. Acestia l-au vazut pe partea vatamata cu urechea sfârtecata si sângerând si cu urme de lovituri la mâna stânga si în partea stânga a spatelui. În timpul acestei vizite a sosit si LVA (martor din lucrari, cumatru cu partea vatamata). Au fost anuntate telefonic rudele partii vatamate (tatal si surorile), însa acestea nu au venit. Pentru ca se simtea rau, martorul LVA l-a dus pe partea vatamata la asistenta medicala EM (martora din lucrari) din localitate pentru a-i coase urechea, dar vazând gravitatea situatiei aceasta a refuzat, spunându-i partii vatamate sa mearga la spital; partea vatamata nu i-a spus asistentei ce s-a întâmplat, nici ca a fost lovit si la mâna si în spate. Martorul LVA l-a dus pe partea vatamata acasa, apoi a plecat, pe traseu sunând-o la telefon pe sotia partii vatamate si spunându-i ce s-a întâmplat. Partea vatamata s-a dus cu o masina la Spitalul Judetean de Urgenta S, unde i-a fost cusuta urechea (fisa de la spital – filele 128-129). La spital partea vatamata a declarat ca a fost muscat de un cal, medicul consemnând ca plaga este urmarea unei agresiuni, partea vatamata nedeclarând ca a suferit leziuni si în alte parti ale corpului.
Întors la domiciliu, partea vatamata s-a simtit din ce mai rau, iar în noaptea de luni/marti adica 31 mai/1 iunie 2010, vrând sa mearga afara sa-si satisfaca nevoile, a simtit ca este paralizat de la brâu în jos, motiv pentru care i-a chemat telefonic pe vecinii sai sotii PL si PV. Acestia au sosit si, vazând starea grava a partii vatamate, i-au anuntat telefonic rudele. Au sosit CC (care este casatorit cu sora partii vatamate, martor din lucrari) si GL (tatal partii vatamate, martor din lucrari). CC a adus-o pe asistenta medicala din localitate MA, careia partea vatamata i-a spus ca a fost lovit de socrul lui si i-a aratat urmele de lovituri de la cap, mâna stânga si partea stânga a spatelui, însa vazând ca partea vatamata este în stare grava l-a trimis la spital. CC cu masina sa l-a dus pe partea vatamata la Spitalul Judetean de Urgenta S, fiind însotiti si de GL, unde partea vatamata a fost internat pe perioada 01.06.2010 – 08.06.2010, fiind supus de urgenta unei interventii chirurgicale, fiindu-i extirpata splina (foaia de observatie si acte medicale filele 18-29).
Conform certificatului medico-legal nr.595/E din 31.05.2010 emis de SML S partea vatamata GN prezinta plaga taiata pavilion articular stâng si retroauricular, hematom antebrat stâng, echimoze pe hemitoracele stâng posterior jumatatea inferioara si pe antebratul stâng fata interna, ce au putut fi produse prin lovire cu un corp contondent alungit si cu muchii ascutite la data de 29.05.2010, leziunile putând necesita 13-14 zile de îngrijiri medicale, cu incapacitate de munca corespunzatoare. Potrivit raportului de constatare medico-legala nr.305/A din 10.06.2010 emis de SML S partea vatamata GN prezinta ruptura traumatica de splina (operata) cu hemoperitoneu plaga pavilion auricular stâng si retroauricular, hematom antebrat stâng, echimoze toraco-lombare stângi; leziunile au putut fi produse prin lovire cu un corp contondent alungit cu muchii ascutite la data de 29.05.2010; având în vedere complicatia aparuta, timpul de îngrijiri medicale se prelungeste la 30-35 zile de îngrijiri medicale, cu incapacitate de munca corespunzatoare; interventia operatorie a fost necesara si obligatorie pentru salvarea vietii victimei care a fost pusa în primejdie în mod secundar, prin complicatia aparuta; lipsa splinei îi confera o infirmitate definitiva cu invaliditate partiala definitiva cu scaderea capacitatii de munca de 15 % conform baremului ASIROM.
Instanta a înlaturat apararile inculpatului pentru urmatoarele considerente :
– inculpatul sustine ca a actionat în aparare, fiind amenintat în alte zile anterioare de partea vatamata cu moartea, la data savârsirii faptei partea vatamata luând un obiect, care inculpatul crede ca era un cutit sau o surubelnita, din portbagajul masinii, si apropiindu-se de el cu obiectul tinându-l cu mâna dreapta la spate, iar inculpatul, temându-se ca va fi lovit, l-a lovit el cu un bat pe partea vatamata. Martora CM (sotia inculpatului) a aratat ca a vazut din casa ca partea vatamata a scos ceva din portbagaj si cu obiectul în mâna dreapta tinuta la spate se îndrepta spre inculpat, dar nu a vazut daca si cine pe cine a lovit, aratând ca a vazut ca inculpatul avea un bat în mâna. Instanta nu ia în considerare declaratia martorei, având în vedere ca nu este confirmata de alte probe, iar aceasta si inculpatul se aflau dinainte de incident si pâna în prezent în stare vadita de dusmanie. Instanta retine ca inculpatul l-a lovit cu intentie pe partea vatamata, iar pentru a retine aceasta instanta are în vedere ca atât inculpatul cât si martora CM au aratat ca partea vatamata nu a aratat nici un obiect (cutit, surubelnita sau altceva) si nu l-a atacat pe inculpat cu acel obiect, cei doi nici macar nu au vazut în concret un obiect, doar presupunând ca exista în mâna partii vatamate; inculpatul, daca se considera amenintat, putea sa se apere într-un mod mult mai comod si pasnic, intrând în curtea casei sale, el fiind chiar lânga poarta, sau intrând chiar în casa, fiind dovedit ca partea vatamata nu a intrat niciodata în curtea inculpatului fara acordul acestuia sau a vreunui alt membru al familiei; mai mult, inculpatul se putea apara si prin pararea vreunei eventuale lovituri, având în vedere constitutia fizica a partilor (inculpatul este înalt si corpolent, partea vatamata este mai scunda decât inculpatul si slab, diferenta de putere fizica fiind evidenta);
– inculpatul s-a aparat sustinând ca leziunile suferite de partea vatamata au fost cauzate de un cal, chiar partea vatamata când a fost prima data la spital declarând ca a fost muscat de un cal. Instanta are în vedere ca partea vatamata, cu exceptia declaratiei data la spital la 29.05.2010, a declarat permanent atât rudelor, cât si vecinilor, cumetrilor, agentului de politie, asistentei medicale si la spital la internarea din 01.06.2010 ca a fost batut de inculpat. Chiar partea vatamata a recunoscut în declaratiile date la urmarirea penala ca initial la 29.05.2010 a declarat la spital ca fusese muscat de un cal, desi nu era adevarat, având în considerare ca inculpatul este socrul sau (la acea data partea vatamata nu era divortat) si nu dorea deteriorarea relatiilor de familie, partea vatamata crezând ca leziunile suferite nu sunt grave si conflictul dintre ei se poate aplana. Instanta apreciaza ca aceste sustineri ale partii vatamate sunt veridice, cu atât mai mult cu cât din actele medicale depuse la dosar (foaia de observatie clinica din 01.06.2010, certificat medico-legal si raport de constatare medico-legala, bilet de iesire din spital) rezulta cu certitudine ca leziunile suferite de partea vatamata au fost produse cu un corp contondent, chiar medicul la controlul din 01.06.2010 (fila 129 verso, când partea vatamata a fost tratat la urechea stânga, fara a declara ca a suferit leziuni si în alte zone ale corpului) aratând ca plaga de la ureche este rezultatul unei agresiuni, notoriu fiind ca exista deferente evidente si clare între leziunile provocate de muscatura unui cal si leziunile produse de un corp contondent, cunoscute si recunoscute de orice cadru medical. Instanta constata ca actele medicale depuse la dosar confirma ca leziunile suferite de partea vatamata au fost provocate de un corp contondent si nu de un cal. Mai mult, atât martorii PL si CC cât si extrasul de la registrul agricol din anul 2010 confirma ca la data de 29.05.2010, dar si înainte si dupa, partea vatamata nu a avut nici un cal, iar fata de momentul savârsirii faptei, având în vedere multitudinea persoanelor care l-au vizitat pe partea vatamata la domiciliu si l-au vazut cu leziuni si sângerând, instanta constata ca partea vatamata nu a avut cum sa fie lovit de un cal, dupa incident mergând direct la domiciliu si ramânând acolo, unde a fost gasit de martori. Nu s-a dovedit prin nici un mijloc de proba ca în aceeasi perioada de timp partea vatamata ar fi fost lovit real de vreun cal. Desi inculpatul avea dreptul si posibilitatea de a administra proba cu o expertiza medico-legala prin care sa dovedeasca daca leziunile suferite de partea vatamata se datoreaza unui cal sau a unui corp contondent, inculpatul desi a propus proba a renuntat la administrarea acesteia.
În concluzie, instanta a constatat ca la data de 29.05.2010 inculpatul Ciornei Andrei l-a lovit cu un corp contondent (bat/bota) pe partea vatamata Gorcea Nicanor peste cap, mâna stânga si în partea dreapta a corpului, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale, cu incapacitate de munca corespunzatoare, partii vatamate fiindu-i extirpata splina, lipsa splinei conferind partii vatamate o infirmitate definitiva cu invaliditate partiala definitiva cu scaderea capacitatii de munca de 15 % conform baremului ASIROM, astfel ca inculpatul se face vinovat de savârsirea infractiunii de vatamare corporala grava prev. de art.182 alin.2 cod penal, condamnându-l la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
La individualizarea pedepsei instanta a avut în vedere conform art.72 cod penal gradul de pericol social al faptei, împrejurarile în care a fost savârsita, starea de dusmanie dintre parti, persoana faptuitorului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o pozitie procesuala partial corecta, respectiv a recunoscut partial savârsirea faptei (a recunoscut ca a lovit-o pe partea vatamata cu un bat peste cap si mâna, nu si în spate), a colaborat cu organele de urmarire penala si cu instanta doar în masura recunoasterii faptei, instanta apreciind ca aplicarea unei pedepse privative de libertate orientate spre limita minimului special, în modalitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei conform art.81-82 cod penal, este în masura sa asigur atingerea scopului pedepsei si reeducarea faptuitorului.
Instanta a pus în vedere inculpatului dispozitiile art.83 cod penal, i-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit. a teza II si lit. b cod penal în cond. art.71 cod penal, iar în baza art.71 alin.5 cod penal a dispus ca pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Sub aspect civil, partea vatamata GN s-a constituit parte civila cu : suma de 100.000.000 lei ROL = 10.000 lei RON daune materiale reprezentând câstigul nerealizat în perioada incapacitatii de munca, inclusiv cheltuielile facute în timpul spitalizarii, medicamentele, etc.; suma de 200.000.000 lei ROL = 20.000 lei RON daune morale; despagubiri periodice de 2.000.000 lei RON = 200 lei ROL lunar.
Cu martorii audiati în cauza si cu înscrisurile de la registrul agricol partea vatamata a dovedit ca anterior savârsirii infractiunii lucra în gospodaria proprie, atât la îngrijirea animalelor cât si la muncile câmpului, pe lânga alte persoane alte persoane angajate sa-l ajute la asemenea munci. Dupa ce a fost lovit de inculpat, partea vatamata nu a mai putut lucra, fiind în incapacitate de munca timp de 35 de zile, platind în plus persoane care sa efectueze muncile pe care partea vatamata le facea în mod obisnuit (în afara celor platiti în mod obisnuit pentru completarea muncii facute de partea vatamata în mod obisnuit anterior vatamarii), respectiv pe perioada cât a stat internat sotii PV si PL au facut muncile din gospodaria partii vatamate fiind platiti în total cu 40 lei ROL/zi, dar si alte persoane pentru muncile câmpului platite cu 50-60 lei ROL/zi. În afara acestor cheltuieli, partea vatamata a platit transportul la/de la spital, tratamentul medical postoperator (medicamente si materiale sanitare, controale la medic), pentru aprecierea carora instanta are în vedere preturile notorii practicate pe piata, dar si contravaloarea certificatului medico-legal si a raportului de constatare medico-legal (38 lei + 38 lei conform filelor 13-14 dosar 577/P/2010). În total instanta apreciaza ca partea vatamata a suferit un prejudiciu material de 3.000 lei, astfel ca în baza art.998-999 cod civil (din 1964, text aplicabil potrivit art.6 din Legea nr.287/2009), art.14 si art.346 cod procedura penala instanta l-a obligat pe inculpat sa plateasca partii vatamate GN suma de 3.000 lei daune materiale.
Ca urmare a loviturilor aplicate de inculpat, partea vatamata a suferit nu doar un prejudiciu material, ci si moral, inclusiv ca urmare a pierderii splinei cu consecinta infirmitatii definitiva cu invaliditate partiala definitiva cu scaderea capacitatii de munca de 15 % conform baremului ASIROM. Însa la stabilirea cuantumului daunelor morale instanta are în vedere ca daunele morale reprezinta o sanctiune civila care nu are menirea nici de a-l ruina pe inculpat si nici cea de a o îmbogati pe partea vatamata, astfel ca apreciaza ca suma de 5.000 lei este suficienta pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de partea vatamata. În consecinta instanta a admis în parte acest capat de cerere si în baza art.998-999 cod civil (din 1964, text aplicabil potrivit art.6 din Legea nr.287/2009), art.14 si art.346 cod procedura penala instanta l-a obligat pe inculpat sa plateasca partii vatamate suma de 5.000 lei daune morale.
Având în vedere ca în urma loviturilor aplicate de inculpat partea vatamata a fost supusa unei interventii chirurgicale fiindu-i extirpata splina, lipsa splinei conferind partii vatamate o infirmitate definitiva cu invaliditate partiala definitiva cu scaderea capacitatii de munca de 15 % conform baremului ASIROM, instanta constata ca partea vatamata este îndreptatita la despagubiri periodice. Având în vedere ca partea vatamata a dovedit ca anterior savârsirii infractiunii lucra în gospodaria proprie, dar nu a facut dovada contravalorii lunare/anuale a muncilor efectuate, la stabilirea despagubirilor periodice instanta va avea în vedere venitul minim pe economie de 700 lei RON lunar pentru perioada 09.01.2012 (data constituirii de parte civila) – 31.01.2013, respectiv 750 lei începând cu data de 01.02.2013, venit la care se aplica procentul de 15 % conform baremului ASIROM. Acest capat de cerere este întemeiat în parte si instanta îl va admite în consecinta si baza art.998-999 cod civil (din 1964, text aplicabil potrivit art.6 din Legea nr.287/2009), art.14 si art.346 cod procedura penala instanta îl va obliga pe inculpat sa plateasca partii vatamate despagubiri periodice în suma de câte 105 lei lunar pentru perioada 09.01.2012 – 31.01.2013 si de câte 112,5 lei lunar începând cu 01.02.2013 si pâna la încetarea starii de incapacitate partiala de munca a partii vatamate.
Pentru motivele aratate mai sus, instanta a respins celelalte pretentii ale partii vatamate/partii civile.
Spitalul Judetean de Urgenta S s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 1.961,80 lei cheltuieli de spitalizare. Având în vedere ca internarea partii vatamate se datoreaza agresiunii savârsite de inculpat, pe durata internarii 01.06.2010 – 08.06.2010 partea vatamata beneficiind de asistenta medicala si medicamente, în valoare totala de 1.961,80 lei RON, iar conform art.313 din Legea nr.95/2005 cu modificarile si completarile ulterioare cheltuielile de spitalizare se recupereaza de catre furnizorii de servicii medicale de la agresor, instanta a admis cererea si l-a obligat pe inculpat sa plateasca partii civile Spitalul Judetean de Urgenta S suma de 1.961,80 lei cheltuieli de spitalizare.
Întrucât prin fapta savârsita inculpatul se face vinovat de cauzarea cheltuielilor avansate de stat în acest proces – cu materialele necesare întocmirii dosarului si plata personalului, si de partea vatamata – cu plata onorariului avocatului (conform chitantei), în baza art.189 si art.191 cod procedura penala instanta l-a obligat pe inculpat sa plateasca statului 300 lei cheltuieli judiciare, din care 26,24 lei revin Ministerului de Interne, 100 lei revin Ministerului Public, iar diferenta revine Ministerului Justitiei, iar în baza art.193 cod procedura penala instanta l-a obligat pe inculpat sa plateasca partii vatamate suma de 1.000 lei cheltuieli judiciare.
