Fapta aceluiaşi inculpat de a induce în eroare instanţa de judecată şi executorii judecătoreşti prin prezentarea ca real a contractului de consultanţă falsificat, în scopul de a obţine pentru sine un folos material prin executarea silită şi pricinuind astfel părţii vătămate o pagubă de 1.172.920 lei RON, sau echivalentul în Euro al acestei sume, constituie infracţiunea de înşelăciune prev.de art. 215 alin.1,2 şi 5 Cod penal.
Fapta aceluiaşi inculpat de a induce în eroare instanţa de judecată şi executorii judecătoreşti prin prezentarea ca real a contractului de consultanţă falsificat, în scopul de a obţine pentru sine un folos material prin executarea silită şi pricinuind astfel părţii vătămate o pagubă de 1.172.920 lei RON, sau echivalentul în Euro al acestei sume, constituie infracţiunea de înşelăciune prev.de art. 215 alin.1,2 şi 5 Cod penal.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, s. pen., sent. nr. 44/F/3 mai 2010)
Prin Rechizitoriul nr.163/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost trimişi în judecată inculpaţii: OV, pentru comiterea, în concurs real prev.de art.33 lit.”a” Cod penal, a infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev.de art.215 alin.1,2 şi 5 Cod penal şi uz de fals, prev.de art. 291 Cod penal; PMS (fostă T anterior desfacerii căsătoriei), pentru săvârşirea, în concurs real prev.de art.33 lit.”a”, a infracţiunilor de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev.de art.26 Cod penal rap.la art.215 alin.1,2 şi 5 Cod penal şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 Cod penal; MDP, pentru comiterea, în concurs real prev.de art.33 lit.”a” Cod penal, a două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiecare prev.de art.290 Cod penal.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea stare de fapt:
I. La data de 1 iulie 2002, S.C.”MC” S.R.L. avea sediul în Arad, asociaţi fiind soţii ŢSRV şi ŢMS, aceasta din urmă având şi calitatea de administrator. Pe parcursul soluţionării cauzei, soţii T au divorţat, fosta soţie purtând după desfacerea căsătoriei numele de „P”. De asemenea, sediul societăţii a fost schimbat, în prezent fiind în Bucureşti, denumirea actuală a acesteia fiind S.C.”MCG” S.R.L..
La aceeaşi dată S.C.”CI” S.R.L. avea sediul în localitatea Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, asociaţi fiind TG, OGL şi inculpatul OV, acesta din urmă având şi calitatea de administrator.
De asemenea, la data de 1 iulie 2002, inculpatul MDP şi partea vătămată TSRV erau asociaţi la S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, partea vătămată deţinând la această societate 75% din părţile sociale iar diferenţa asociatul său.
La vremea respectivă partea vătămată TSRV şi inculpata PMS (soţi în acea perioadă) au fost în relaţie de prietenie deosebit de strânsă cu inculpatul MDP şi familia acestuia,care a durat până în cursul lunii iunie 2004. De asemenea, inculpatul OV era prieten cu partea vătămată ŢSRV, precum şi cu inculpatul MDP, astfel că aceştia derulau împreună relaţii comerciale prin intermediul societăţilor la care erau asociaţi sau administratori.
Anterior datei de 1 iulie 2002 inculpatul OV acorda consultanţă juridică societăţii la care erau asociaţi soţii Ţ. Sub acest aspect este de menţionat că în cursul anului 2000, inculpatul OV a încheiat cu partea vătămată TSRV o convenţie civilă de reprezentare în instanţă pentru suma de 5.000.000 lei vechi.
La data de 1 iulie 2002 între S.C.”CI” S.R.L. Salva, reprezentată de inculpatul OV, în calitate de consultant, pe de o parte şi S.C.”MC” S.R.L., cu sediul în Arad la acea vreme, reprezentată de TSRV şi inculpata PMS (atunci soţi), în calitate de beneficiar a fost încheiat contractul de consultanţă nr.14/1 iulie 2002. Potrivit acestui contract, consultantul se obliga să asigure beneficiarului servicii de consultanţă, acesta din urmă obligându-se să plătească pentru serviciile prestate suma de 240.000.000 lei vechi lunar.
Din probele existente la dosar rezultă că acest contract de consultanţă a fost încheiat de părţile contractante la filiala din Bucureşti a S.C.”MC” S.R.L. , care la data de 1 iulie 2002 avea sediul în Arad, fiind prezenţi inculpatul OV şi inculpatul MDP, fără a fi de faţă şi inculpata PMS. Despre încheierea acestui contract la Bucureşti a relatat martorul NE, prin declaraţiile date. Din acest motiv, pe contractul original (real, încheiat între părţi) nu apare semnătura soţiei părţii vătămate TSRV (respectiv a inculpatei PMS), iar pe prima pagină a contractului apare scrisul olograf al inculpatului MDP, care a completat rubricile goale (ale formularului tipizat de contract).
Faptul că pe contractul încheiat de părţi la filiala din Bucureşti s-a trecut ca loc al încheierii acestuia „Arad” a fost justificat prin aceea că sediul S.C.”MC” S.R.L. era la data de 1 iulie 2002, în Arad, astfel că în final, toate contractele încheiate de societate ajungeau la sediul social, filialele reţinând doar o copie a contractului. Pe de altă parte nu se poate face abstracţie nici de susţinerea părţii vătămate, care audiată în cauză a afirmat că încheierea acelui contract a fost „pur formală”, scopul acelui contract de consultanţă fiind în realitate sprijinirea financiară a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva (la care era asociat cu inculpatul MDP), situată într-o „zonă defavorizată” şi care beneficia potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată de avantaje fiscale. Această împrejurare rezultă explicit din declaraţia părţii vătămate TSRV care se coroborează cu lipsa oricărei alte dovezi (documente) din care să rezulte că inculpatul OV ar fi prestat servicii de consultanţă. De altfel, afirmaţia părţii vătămate în sensul că încheierea contractului de consultanţă a fost „pur formală” şi urmărea scopul arătat anterior, este dovedită şi prin aceea că pe prima pagină a contractului (tipizat) apare scrisul asociatului său de la S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, inculpatul MDP. Un indiciu în acest sens este şi declaraţia inculpatului MDP, care în faţa instanţei a relatat : „Motivul pentru care a completat olograf unele rubrici din contractul încheiat la Arad a fost acela că partea vătămată avea un ascendent asupra mea prin aceea că fiind asociat la S.C.”M„S.R.L. Parva el avea 75% din părţile sociale iar eu 25%.
Cert este că inculpatul MPD a fost implicat în încheierea acestui contract, chiar dacă prin declaraţia dată în instanţă acesta a susţinut, contrar realităţii, că actul în cauză ar fi fost încheiat la sediul din Arad, în ciornă, fără a fi de faţă inculpatul OV , cu o săptămână înainte de data de 1 iulie 2002, când familia Ţ urma să meargă la Năsăud. Prin aceeaşi declaraţie, inculpatul MDP a relatat (fără a proba în vreun fel susţinerile sale) că pentru a completa rubricile de pe ciorna la contractul ce urma a fi încheiat ulterior la Năsăud, întrucât nu ştia datele exacte ale S.C.”CI” S.R.L. Salva, l-a contactat telefonic pe inculpatul OV care i le-a comunicat şi apoi le-a trecut în rubricile goale de pe prima pagină. În acest context, este de amintit că, deşi inculpaţii susţin că anterior încheierii contractului de consultanţă s-a negociat un timp îndelungat, nu există dovezi în acest sens, inculpatul OV afirmând că nu a văzut „ciorna” despre care face vorbire inculpatul MDP şi despre care partea vătămată TSRV afirmă că este de fapt contractul real încheiat între părţi.
În consecinţă, raportat la probele existente la dosar, instanţa reţine că, respectivul contract de consultanţă nr.14/1 iulie 2002 încheiat între S.C.”CI” S.R.L. Parva şi S.C.”MCG” S.R.L. a fost semnat la filiala din Bucureşti a acestei din urmă societăţi, părţile convenind să fie trecut ca loc al încheierii „Arad” raportat la împrejurarea că în această localitate era sediul social al societăţii beneficiare. Contractul în discuţie a fost semnat de inculpatul OV şi partea vătămată TSRV, de faţă fiind inculpatul MDP. Faptul că partea vătămată TSRV nu a prezentat decât în copie acest contract a fost justificat prin aceea că originalul a fost înaintat la sediul societăţii din Arad, care figura ca loc al încheierii contractului. Sub acest aspect declaraţia părţii vătămate se coroborează cu cea a inculpatei PMS care a afirmat că, pe contractul încheiat de S.C.”MC” S.R.L. nu se trecea locul încheierii contractului. Împrejurarea că partea vătămată nu a putut depune originalul contractului nu îi este imputabilă, câtă vreme s-a dovedit în cauză că se obişnuia ca filialele S.C.”MCG” S.R.L. să reţină doar copii xerox după contractele pe care le încheia la sediul lor. De asemenea, este de amintit că, după separarea în fapt a foştilor soţi Ţ, de la finele anului 2003 şi până la 19.03.2004, când inculpata PMS a fost revocată din funcţia de administrator, aceasta se ocupa de activitatea societăţii de la sediul din Arad, iar partea vătămată îşi desfăşura activitatea mai mult în Bucureşti.
În baza contractului de consultanţă încheiat de părţi la filiala din Bucureşti a S.C.”MC” S.R.L. Arad, S.C.”CI” S.R.L. Salva reprezentată de inculpatul OV a emis factura fiscală seria BMAGA nr.0392554 din 30 septembrie 2002, în sumă de 720.000.000 lei vechi. Se factura astfel contravaloarea „serviciilor prestate” de S.C.”CI” S.R.L. Salva către S.C.”MC” S.R.L. Arad, aferente perioadei iulie-septembrie 2002. S.C.”MC” S.R.L. Arad a achitat parţial factura, rămânând neachitată suma de 240.000.000 lei vechi. Ulterior, consultantul S.C.”CI” S.R.L. Salva nu a mai emis nicio altă factură.
La data de 18 iunie 2004, S.C.”CI” S.R.L. alva, prin împuternicitul RB a înregistrat la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, un alt contract de consultanţă, nr.14 din 1 iulie 2002, încheiat la Năsăud, între aceleaşi părţi (f.34-37 vol.II dos.de urm.penală-exemplarul original).
Ulterior, prin încheierea din 24.06.2004 a Judecătoriei Arad, pronunţată în dosarul execuţional nr.949/2004, a fost admisă cererea formulată de S.C.”CI” S.R.L. Salva împotriva debitorilor garanţi ŢMS şi ŢSRV încuviinţându-se astfel executarea silită a titlului executor constituit prin Contractul de consultanţă nr.14 din 1 iulie 2002 – Contract de garanţie reală mobiliară (titlu executor conform Legii nr.99/1999) asupra bunurilor mobile, imobile şi conturilor debitorului pentru suma de 17.280.000.000 lei vechi, reprezentând 8.640.000.000 lei vechi datorie principală şi 8.640.000.000 lei vechi penalităţi, conform actului adiţional la contract.
În urma încuviinţării executării silite, executorul judecătoresc a procedat la executarea silită a trei imobile proprietatea comună a foştilor soţi ŢMS şi ŢSRV, care figurau în calitate de debitori garanţi, imobilele fiind adjudecate (în urma vânzării la licitaţie) de cumpărătoarea S.C.”CI” S.R.L. Salva, cu suma totală de 3.523.500.000 lei vechi. Cele trei imobile vândute la licitaţie şi adjudecate de S.C. „CI” S.R.L. Salva, care au fost în proprietatea foştilor soţi Ţau fost : imobilul apartament situat în Arad, …în suprafaţă de 160 mp; imobilul teren în suprafaţă de 10.000 mp. situat în Arad, … şi imobilul teren în suprafaţă de 1.300 mp situat în Arad, …
Ulterior, însă la scurt timp după adjudecare, cumpărătoarea acestor imobile, respectiv S.C.”CI” S.R.L. Salva a reuşit să vândă două dintre aceste imobile (apartamentul şi terenul în suprafaţă de 10.000 mp), în prezent deţinând doar terenul în suprafaţă de 1.300 mp asupra căruia , în cursul urmăririi penale a fost instituit sechestru asigurator.
În perioada ianuarie-februarie 2005, partea vătămată TSRV a făcut demersuri pentru a actualiza garanţiile bancare ale societăţii la care era asociat, în al cărei statut au intervenit modificări, în sensul schimbării denumirii şi sediului social , aceasta devenind S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti, ocazie cu care a constatat că figurează la Arhiva Electronică a Garanţiilor Mobiliare ca debitor faţă de S.C.”CI” S.R.L. Salva, în baza contractului de consultanţă nr.14/1.07.2002.
Solicitând să-i fie pus la dispoziţie acel contract de consultanţă (cel înregistrat la Arhiva Electronică) partea vătămată a constatat că este diferit de cel pe care l-a încheiat cu inculpatul OV , atât sub aspectul locului încheierii, al scrisului cât şi al clauzelor contractului. Cu aceeaşi ocazie partea vătămată a constatat că acel contract instituia garantarea executării lui cu universalitatea patrimoniului prezent şi viitor al societăţii beneficiare, pe care se angaja să nu-l diminueze, cât şi cu patrimoniul fiecărui asociat. De asemenea, partea vătămată a constatat că acel contract înregistrat la Arhiva Electronică a Garanţiilor Mobiliare, a fost depus şi în vederea executării silite.
Având în vedere situaţia constatată partea vătămată TSRV a formulat plângere penală şi a prezentat în fotocopie contractul real încheiat de părţi, în care este consemnat că s-a perfectat la Arad, declarând că este singurul semnat de părţi şi care nu conţine condiţii de garantare a executării lui, atât de împovărătoare.
Pe baza a două rapoarte de expertiză efectuate în faza de urmărire penală de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, s-a constatat că, contractul de consultanţă pus în executare de inculpatul OV este un fals realizat prin înlocuirea primelor trei file ale celui real (prezentat de partea vătămată ŢSRV), cu altele, conţinând alte clauze , la care a fost adăugată ultima filă a contractului real, pe care sunt aplicate semnăturile şi ştampila părţilor.
Rapoartele de expertiză efectuate în cursul urmăririi penale, nr.93216 din 26.04.2002 şi nr.93180 din 6.04.2005, de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, Institutul de Criminalistică au fost contestate de inculpaţi, astfel că în faza de cercetare judecătorească au fost efectuate noi expertize grafologice, prima de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice – Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj, înregistrată sub nr.173/10 septembrie 2008, aflată la dosar şi cea de-a doua la nivelul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti înregistrată sub nr. 136/29.09.2009, aflată la dosar.
Acest din urmă raport de expertiză care se coroborează cu cele efectuate în cursul urmăririi penale, dovedesc fără echivoc că, contractul de consultanţă înregistrat la Arhiva Electronică şi pus în executare de inculpatul OV este un fals, realizat prin înlocuirea primelor 3 file ale celui real, prezentat de partea vătămată ŢSRV, cu alte file, conţinând alte clauze. De asemenea, ultima filă a contractului pus în executare de inculpatul OV este ultima filă a contractului real încheiat de părţi, fiind în acelaşi timp ultima filă a contractului prezentat de partea vătămată. Această ultimă filă a contractului de consultanţă pus în executare (identică cu ultima filă a contractului prezentat în copie de partea vătămată) poartă ştampila societăţilor contractante şi semnătura inculpatului OV şi părţii vătămate ŢSRV. În plus (faţă de contractul prezentat de partea vătămată) contractul de consultanţă pus în executare de inculpatul OV, poartă ştampila şi semnătura inculpatei PMS (aplicate în locuri greu vizibile), aspect recunoscut de aceasta din urmă. În acest context, este de menţionat că pe contractul prezentat de partea vătămată semnăturile şi ştampila sunt aplicate de inculpatul OV şi partea vătămată ŢSRV, pe fiecare filă (jos) în locuri vizibile, fără ca pe acestea să apară semnătura inculpatei PMS. De altfel, pe contractul pus în executare de inculpatul OV, ştampila aplicată de inculpata PMS (pe locuri greu vizibile) este alta decât cea aplicată pe ultima filă a contractului.
Împrejurarea că inculpatul OV a pus în executare silită un contract fals, respectiv contractul de consultanţă nr.14/1 iulie 2002 încheiat la Năsăud, rezultă cu prisosinţă îndeosebi din Raportul de expertiză nr.136/29.09.2009 întocmit de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti, în cuprinsul căruia sunt detaliate şi argumentate toate constatările făcute de experţi cu ocazia examinării prin comparaţie a celor două contracte prezentate de părţi.
Astfel, s-a constatat că ultima pagină a celor două contracte de consultanţă conţine asemănări atât în ceea ce priveşte conţinutul textului cât şi în ceea ce priveşte impresiunile de stampilă rotundă şi semnăturile existente la poziţiile „Consultant” şi „Beneficiar”. Între cele două pagini în discuţie (ultima din fiecare contract) există corespondenţe care merg până la suprapunerea perfectă a textelor tehnoredactate, a semnăturilor menţionate precum şi a impresiunilor de stampilă rotundă ce le însoţesc.
Concret, pe baza acestui din urmă raport de expertiză , s-a stabilit că ultima pagină a contractului încheiat la Arad (exemplar depus în copie xerox de partea vătămată) reprezintă copia ultimei pagini a contractului încheiat la Năsăud (exemplarul depus în original), copie realizată anterior înserării ansamblului grafic din subsolul paginii, respectiv a menţiunii manuscrise a executorului judecătoresc,a impresiunii de stampilă rotundă a acestuia precum şi a impresiunii de stampilă dreptunghiulară a Arhivei Electronice Arad.
Între cele două contracte, expertiza grafologică a pus în evidenţă următoarele deosebiri:
– Marginile A4 stânga/dreapta diferă de la un document la altul;
– Contractul de consultanţă încheiat la Năsăud (exemplar depus în original) prezintă textul tehnoredactat computerizat pe toate cele 4 pagini, spre deosebire de contractul încheiat la Arad (exemplar depus în copie xerox), care este un formular tipizat cu spaţii libere, completate manuscris;
– La tehnoredactarea computerizată a contractului de consultanţă încheiat la Năsăud nu se utilizează semnele diacritice, acestea din urmă regăsindu-se doar pe ultima pagină. La redactarea contractului încheiat la Arad însă, se utilizează semnele diacritice pe tot parcursul textului;
– În ce priveşte conţinutul textului celor două contracte în discuţie se remarcă faptul că exemplarul original (de la Năsăud), conţine în plus 5 paragrafe respectiv : Garanţi, Durata contractului(Încetarea contractului, Publicitatea contractului, Litigii, Forţă majoră şi Răspundere contractuală, paragrafe care nu se regăsesc în exemplarul depus în xerox (de partea vătămată).Mai mult , anumite prevederi contractuale specificate la un contract nu se regăsesc şi la celălalt. Exp.: la contractul încheiat la Năsăud se prevăd anumite modalităţi de plată precum şi unele penalităţi, care nu se regăsesc şi la contractul încheiat la Arad, contract în care nici nu se face vorbire de eventuale penalităţi sau de modalitatea de plată a acestora;
– La finalul fiecărei pagini a contractului încheiat la Arad (exemplar depus în copie xerox) sunt aplicate câte două impresiuni de stampilă rotundă a societăţilor comerciale contractante, respectiv : S.C.”CI” S.R.L. Salva şi S.C.”MC” S.R.L. Arad, însoţite de semnături. Acestea nu se regăsesc şi la finalul fiecărei pagini a contractului încheiat la Năsăud, exemplar depus în original.
În urma examinării cu aparatură performantă a modului de depunere a textului (imprimare) pe contractul de consultanţă nr.14 încheiat la 1.07.2002 la Năsăud (depus în original) raportul de expertiză a demonstrat că acesta a fost întocmit în mai multe etape. Astfel, prima pagină a contractului de la Năsăud a fost „tehnoredactată cu o imprimantă cu jet de cerneală”, paginile 2 şi 3 din acest contract au fost tehnoredactate cu o „imprimantă laser”, iar ultima pagină, 4, a fost reprodusă cu ajutorul unui „copiator xerox”. Pe această ultimă pagină (pagina 4), doar impresiunile de stampilă şi semnăturile aferente au fost aplicate direct. S-a mai precizat în cuprinsul raportului de expertiză, că materialul de imprimare folosit diferă, arătându-se că cel folosit de tehnica „inkjet” este „tonerul lichid”, iar în cazul imprimantelor laser sau copiatoarelor tip xerox, se foloseşte „toner solid”. Prin urmare, la tehnoredactarea celor 4 pagini ale contractului de consultanţă încheiat la Năsăud (depus în original) s-a folosit atât „toner lichid cât şi toner solid”.
Expertiza nu a putut stabili dacă scrisul olograf depus pe contractul de consultanţă nr.14/2002 încheiat la 1.07.2002 la Arad şi pe cele două pagini ale Anexei Angajament la acest contract au fost sau nu executate de OV şi MDP, în esenţă, cu motivarea că nu sunt acte originale. Însă, sub acest aspect este de relevat că inculpatul MDP şi-a recunoscut scrisul pe exemplarul de contract prezentat de partea vătămată dar a susţinut că era o „ciornă”, acceptând să completeze rubricile goale din cauza relaţiei de prietenie cu partea vătămată.
Referitor la contractul de consultanţă nr.14/2002 încheiat la 1.07.2002 în Arad, depus de partea vătămată ŢRV, expertiza a stabilit că este o copie xerox şi din acest motiv (deoarece reproducerea nu este fidelă ca urmare a procedeului de multiplicare) nu este posibilă o analiză calitativă eficientă şi concludentă care să ducă la identificarea autorului semnăturilor sau a impresiunilor de stampilă.
În afara aspectelor constatate cu ocazia expertizei grafologice asupra celor două contracte de consultanţă au fost identificate şi alte deosebiri. Astfel, în contractul încheiat la Năsăud, consultantul (S.C.”CI” S.R.L. Salva) este identificat cu cod fiscal nr. 10362276, acelaşi care figurează şi la Arhiva Electronică de Garanţii Mobiliare, la data de 18 iunie 2004, în timp ce în contractul încheiat la Arad, este înscris codul fiscal nr.10362270, acelaşi care figurează şi în Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.C.”CI” S.R.L.Salva nr.1 din 10 ianuarie 2002. Această constatare dovedeşte că cele două contracte nu au fost întocmite în aceeaşi perioadă şi că cel încheiat la Năsăud a fost redactat la o dată apropiată de 18 iunie 2004 şi nu la 1 iulie 2002. Un argument în acest sens ar fi faptul că pe un alt contract încheiat de S.C.”CI” S.R.L. Salva cu S.C.”R 97” S.A. Bistriţa la data de 3.01.2003, codul fiscal indicat de inculpatul OV pentru societatea care o administra a fost 10362270, acelaşi cu cel de pe contractul de consultanţă prezentat de partea vătămată.
De asemenea, numărul contului deschis la RAIFFEISEN BANK – Filiala Năsăud al S.C.”CI” S.R.L:Salva, înscris în contractul depus de partea vătămată (încheiat la Arad) este 2680602 ROL, pe când cel înscris în contractul pretins real de către inculpatul OV este 2680606.Şi această împrejurare, coroborată cu datele trecute de inculpatul OV în alte contracte similare, conduce la concluzia că cele două contracte de consultanţă au fost redactate la date diferite, dar cu certitudine, cel pus în executare silită (încheiat la Năsăud), nu a fost întocmit la 1 iulie 2002, ci mult mai târziu (când S.C.”CI” S.R.L. Salva avea alt cod fiscal şi nr. de cont bancar), după data de 3.01.2003 (când a fost încheiat un contract cu S.C.”R 97” S.A. Bistriţa, când societatea inculpatului OV folosea acelaşi număr de cod fiscal şi cont bancar), cel mai posibil o dată apropiată de 18.06.2004. În acest context nu este lipsită de semnificaţie nici împrejurarea că, deşi în capitolul VII al contractului de consultanţă de la Năsăud (contract fals), se stipulează obligaţia părţilor de a lua măsura înscrierii acestuia la Arhiva Electronică a Garanţiilor Mobiliare, acest lucru s-a petrecut abia la 18.06.2004, în aceeaşi zi în care s-a depus şi cererea de punere în executare a contractului la executorul judecătoresc. În acest context ar mai fi de precizat că la data de 19 martie 2004, martorul LDF a preluat activitatea de administrator la S.C.”MCG” S.R.L., înlocuind-o pe inculpata PMS, care a fost revocată. Ulterior desemnării în această funcţie, în luna ianuarie 2005, LDF a găsit în actele societăţii de la sediul din Arad, copia contractului de consultanţă având un conţinut identic cu cel primit de la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, iar între actele de la sediul din Bucureşti, copia unui contract de consultanţă purtând acelaşi număr şi data, dar cu conţinut diferit. În concret, la sediul din Arad a fost găsită copia contractului înregistrat la Arhiva Electronică în timp ce la filiala din Bucureşti a S.C.”MC” S.R.L. a fost găsită copia incompletă a contractului prezentat de partea vătămată, care avea „menţiuni cu scriere olografă.
Raportat la considerentele de mai sus, instanţa apreciază că, contractul de consultanţă nr.14/1.07.2002, încheiat la Năsăud este un fals, conceput, redactat, stampilat şi semnat de inculpata PMS(aspect de care avea cunoştinţă inculpatul OV) la o dată apropiată de 18.06.2004 şi în niciun caz la 1.07.2002. În mod cert acest contract a fost falsificat după separarea în fapt a foştilor soţi Ţ şi probabil după înlocuirea din funcţia de administrator la S.C.”MC” S.R.L. Arad a inculpatei PMS.
Derularea executării silite în baza contractului de consultanţă fals (încheiat la Năsăud) care a fost declanşată la iniţiativa inculpatului OV a avut loc după separarea în fapt a foştilor soţi Ţ. Astfel, inculpata PMS a recunoscut că a semnat la Arad, procesul-verbal de conciliere directă din 15 decembrie 2003, prin care recunoştea că datorează către S.C.”CI” S.R.L.” Salva suma de 8.640.000.000 lei vechi, cu titlu de daune interese , precum şi penalităţi în acelaşi cuantum. Inculpata PMS a susţinut fără o justificare credibilă, că nu a conştientizat în momentul semnării acelui document suma totală cu care S.C.”MC” S.R.L. Arad era debitoare. Inculpata a mai afirmat că în vara anului 2004 a fost chemată de OV la executorul judecătoresc pentru a lua cunoştinţă de somaţia privind executarea silită, însă nu s-a opus executării din cauza unor probleme personale, relatând că nu a putut lua legătura cu soţul ei (codebitor), deoarece erau despărţiţi în fapt şi nu ştia unde îl poate găsi.
Susţinerea inculpatei nu va fi însuşită de instanţă având în vedere că aceasta nu era în imposibilitate reală de a-şi anunţa soţul despre vânzarea la licitaţie a bunurilor lor comune (imobile) întrucât avea posibilitatea de a-l contacta cel puţin la filiala din Bucureşti a S.C.”MCG” S.R.L. sau de a se informa în acest sens la oricare din filialele societăţii.
Prin urmare, pe tot parcursul procedurii de executare silită, debitoarea S.C.”MCG” S.R.L. a fost reprezentată numai de către inculpata PMS, care fără ştirea părţii vătămate TSRV a semnat toate documentele întocmite cu acea ocazie, în complicitate cu inculpatul OV, care în final, în calitate de reprezentant al S.C.” CI” S.R.L. Salva, a achiziţionat toate cele trei imobile bunuri comune ale foştilor soţi Ţ, la un preţ care s-a dovedit modic pentru acea dată, de 3.523.500.000 lei vechi.
Ulterior, inculpatul OV , în calitate de reprezentant a S.C.”CI” S.R.L. Salva a reuşit să vândă două din cele trei imobile adjudecate la licitaţie (apartamentul şi terenul în suprafaţă de 10.000 mp), societatea rămânând doar în posesia terenului în suprafaţă de 1.300 mp, situat în Arad, … asupra căruia, în cursul urmăririi penale s-a instituit măsura sechestrului asigurator în vederea recuperării prejudiciului.
Celelalte două imobile înstrăinate de S.C.”CI” S.R.L. Salva prin reprezentantul acesteia OV, imediat după adjudecare, au fost evaluate în cursul cercetării judecătoreşti, stabilindu-se pe bază de expertiză (efectuată prin comisie rogatorie la Tribunalul Arad că la data de 16.01.2008, valoarea reală (de piaţă) a fost de 213.000 lei RON în cazul apartamentului situat în Arad, B-dul ……… şi respectiv 959.920 lei RON, în cazul terenului în suprafaţă de 10.000 mp situat în Arad, înscris în …….
Prin urmare, reţinând că există posibilitatea restituirii în natură de către S.C.”CI” S.R.L. Salva a imobilului teren în suprafaţă de 1.300 mp, asupra căruia s-a instituit sechestru asigurator în cursul urmăririi penale (imobil adjudecat de societate în urma vânzării la licitaţie cu suma de 445.500.000 lei vechi instanţa apreciază că prejudiciul real suferit de partea vătămată ŢSRV, care se impune a fi recuperat de inculpaţii OV şi PMS este de 1.172.920 lei RON (213.000 lei + 959.920 lei) sau echivalentul în Euro al acestei sume la data plăţii.
Din probele dosarului rezultă cu prisosinţă că inculpata PMS a avut o contribuţie esenţială la comiterea faptelor descrise mai sus, respectiv întocmirea în fals a contractului de consultanţă nr.14/01.07.2002 încheiat la Năsăud şi ulterior cu ocazia punerii lui în executare silită în mod fraudulos , în sensul de a-l ajuta pe inculpatul OV la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prin inducerea în eroare a instanţei de judecată şi a executorului judecătoresc, cu consecinţa păgubirii părţii vătămate ŢSRV.
Fapta săvârşită de inculpatul OV, de a folosi contractul de consultanţă falsificat (nr.14/1.07.2002, încheiat la Năsăud) cunoscând că este fals, în sensul punerii lui în executare silită, constituie infracţiunea de uz de fals,prev.de art. 291 Cod penal.
Fapta inculpatei Ţ (P) MMS, de a aplica ştampila S.C.”MC” S.R.L. Arad şi semnătura pe filele contractului de consultanţă nr.14/1 iulie 2002, încheiat la Năsăud, despre care probele administrate au stabilit că este fals, constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art. 290 Cod penal.
Fapta aceleiaşi inculpate de a ajuta, cu intenţie, pe inculpatul OV, la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, comisă în modalitatea descrisă mai sus, constituie infracţiunea de complicitate la înşelăciune prev.de art.26 Cod penal rap.la art. 215 alin.1,2 şi 5 Cod penal.
Susţinerile de nevinovăţie invocate de inculpatul OV sunt înlăturate de instanţă în baza probelor enumerate mai sus. Astfel, inculpatul OV nu a prezentat dovezi din care să rezulte că într-adevăr a prestat vreodată activităţi de consultanţă pentru S.C.”MCG” S.R.L. (nici măcar în perioada iulie-septembrie 2002). De altfel, S.C.”CI „S.R.L. Salva nu a emis nicio altă factură prin care să „factureze” serviciile de consultanţă prestate, singura factură fiind cea aferentă lunilor iulie-septembrie 2002, seria BNAGA nr.0392554/30 septembrie 2002. De asemenea, inculpatul OV nu a dat nicio explicaţie prin care să justifice motivele pentru care contractul de consultanţă pus în executare şi înregistrat la Arhiva Electronică de Garanţii Mobiliare (cel încheiat la Năsăud) a fost întocmit în etape ( prima pagină cu „jet de cerneală” fila a doua şi a treia cu ajutorul unei „imprimante laser”, iar ultima pagină a fost reprodusă cu ajutorul unui „copiator xerox”) şi din ce motiv materialul de imprimare al filelor contractului variază în raport de tehnica de tehnoredactare (toner lichid şi toner solid). Inculpatul OV nu explică din ce motiv ultima filă a contractului pe care l-a pus în executare (încheiat la Năsăud) este identică cu ultima pagină a contractului de consultanţă prezentat în copie de partea vătămată (încheiat la Arad).
Inculpatul OV nu argumentrază în niciun fel din ce motiv pe contractul fals, înregistrat la Arhiva Electronică şi ulterior pus în executare silită, există două variante de stampilă aparţinând S.C.”MCG” S.R.L. , cea aplicată de inculpata PMS fiind depusă doar pe primele file, în locuri nefireşti şi greu lizibile şi diferită de ştampila aplicată de partea civilă pe ultima pagină a contractului.
Susţinerile de nevinovăţie invocate de inculpata PMS, vor fi înlăturate în principal , prin prisma faptului că a recunoscut că a semnat şi stampilat contractul de consultanţă fals, nr.14/1.07.2002 în cuprinsul căruia se menţionează că a fost încheiat la Năsăud. Din probele dosarului nu rezultă data la care a semnat şi stampilat acest contract însă în mod cert acest lucru s-a petrecut după separarea în fapt de partea vătămată, posibil după revocarea din funcţia de administrator. În acest context, trebuie menţionat că pe contractul fals, nr.14/1.07.2002 încheiat la Năsăud, inculpata PMS a aplicat ştampila S.C.”MC” S.R.L. Arad, pe filele 1,2 şi 3 în colţul din dreapta sus. Această împrejurare rezultă din planşa fotografică aflată la fila 3 a Raportului de expertiză nr.93216/26.04.2002 întocmit de Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Se impune a fi făcută precizarea că impresiunile ştampilei aplicate de inculpata PMS pe contractul de consultanţă nr.14/1.07.2002 încheiat la Năsăud, al cărui exemplar original se află la f.34-37 vol.II dos. de urmărire penală, este mai greu de observat din cauza modului defectuos în care au fost îndosariate filele volumului II din dosarul de urmărire penală, însă se poate vedea parţial, în partea stângă sus a paginilor, în locul în care a fost şnuruit dosarul. Potrivit Raportului de expertiză nr.93180/6.04.2005 întocmit de Institutul de Criminalistică, impresiunea de stampilă aplicată de inculpata PMS pe contractul încheiat la Năsăud (ulterior pus în executare) sugerează posibilitatea ca aceasta să provină de la o altă variantă de stampilă a S.C.”MC” S.R.L. Arad, fiind diferită de cea aplicată pe ultima pagină a contractului (care aşa cum s-a mai arătat, este identică cu ultima pagină a contractului prezentat în copie de partea vătămată ŢSRV).
Opinia exprimată în raportul de expertiză se coroborează cu declaraţia martorului LDF, care afirmă că pe contractul ridicat de la Arhiva Electronică de Garanţii Mobiliare „pe fiecare pagină era aplicată ştampila pe care o folosea doamna ŢS şi semnătura dânsei, mai puţin ultima pagină, pe care era aplicată ştampila de la Bucureşti şi semnătura părţii vătămate ŢSRV”. Acelaşi martor a mai precizat că după învestirea sa în funcţia de administrator în locul inculpatei PMS, care a fost revocată, aceasta nu i-a remis şi ştampila pe care o folosea, astfel că este posibil ca ştampila aplicată pe primele 3 file ale contractului depus la Arhiva Electronică să fie aplicată „ştampila folosită personal” de inculpată.
Raportat la aspectele relevate, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, instanţa apreciază că vinovăţia inculpatei PMS nu poate fi pusă la îndoială, existând dovezi certe că a falsificat contractul de consultanţă încheiat la Năsăud şi l-a înmânat inculpatului OV în vederea punerii lui în executare. Ulterior, inculpatul OV a procedat la punerea în executare a contractului deşi ştia că este un fals, iar inculpata PMS l-a sprijinit conştient în derularea procedurii, semnând toate documentele întocmite cu acea ocazie.
II. a) La data de 21 septembrie 1999, partea vătămată TSRV l-a împuternicit pe inculpatul MDP, prin procură specială , ca în numele său şi pentru el să semneze toate actele privind modificarea S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, la care erau asociaţi, cât şi întreaga problematică civilă şi comercială pe care activitatea societăţii o presupune, inclusiv modificări privind cesiunea parţială sau totală a părţilor sale sociale , scop în care îl va putea reprezenta în faţa organelor enumerate în procură.
La S.C.”M S&D” S.R.L.Parva situată într-o zonă „defavorizată”, care beneficia potrivit legislaţiei în vigoare de reduceri de impozite, partea vătămată ŢSRV deţinea 75% din părţile sociale iar inculpatul MDP diferenţa de 25%.
Inculpatul MDP a întocmit Hotărârea nr.388/2 decembrie 2002 , în care a consemnat că împreună cu asociatul său, partea vătămată ŢRV au hotărât, la sediul S.C.”M S&D” S.R.L.Parva, restrângerea activităţii principale a societăţii la una singură.
Prin actul de acuzare se reţine că această hotărâre a fost semnată de inculpatul MDP atât în numele său cât şi în dreptul numelui asociatului său , partea vătămată TSRV, pentru care a efectuat o semnătură care încearcă să o imite pe cea a părţii vătămate. În urma acestei hotărâri, inculpatul MDP a întocmit actul adiţional de modificare şi completare a contractului şi statutului societăţii, care ulterior a fost autentificat la notar şi înscris în registrul Comerţului, obţinând în final un certificat de înscriere de menţiuni.
Prin declaraţia dată în faza de urmărire penală inculpatul MDP a recunoscut această faptă, respectiv că a semnat Hotărârea nr.388/2 decembrie 2002 a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva şi în locul asociatului său, în condiţiile în care partea vătămată nu avea cunoştinţă despre această împrejurare, bazându-se pe procura autentică care în opinia sa îi dădea acest drept precum şi pe dispoziţiile art.199 din Legea nr.31/1990, modificată, care impuneau restrângerea obiectului de activitate al societăţii comerciale. Având în vedere poziţia adoptată de inculpat, de recunoaştere a faptei, procurorul nu a mai dispus efectuarea unei expertize grafologice sub acest aspect.
După sesizarea instanţei, inculpatul MDP a revenit asupra declaraţiei de la urmărirea penală şi a susţinut că partea vătămată a semnat Hotărârea nr.388/2 decembrie 2002 a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, prin care a fost restrâns obiectul de activitate la „extracţia şi prelucrarea pietrei calcaroase”, justificându-şi afirmaţia prin aceea că, în perioada respectivă familia Ţ s-a aflat la Năsăud şi au petrecut sărbătorile de iarnă împreună.
Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost efectuată o expertiză grafologică pentru a se stabili dacă semnătura de pe Hotărârea nr.388/2.12.2002 AGA a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, de la poziţia „numele asociatului” TSRV a fost executată de partea vătămată TSRV.
Ca urmare, pe baza Raportului de expertiză criminalistică nr.172/9 septembrie 2008 întocmit de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice – Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj s-a stabilit că semnătura în cauză a fost executată de partea vătămată ŢSRV. Concluzii similare, în sensul că semnătura de pe Hotărârea AGA nr.388/2.12.2002 a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva de la poziţia „numele asociatului ŢSRV” aparţine în realitate părţii vătămate TSRV au fost formulate şi prin Raportul de expertiză criminalistică nr.136/20.09.2009 întocmit de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti.
Faţă de aceste probe ştiinţifice care confirmă susţinerile inculpatului MDP referitoare la semnarea de către partea vătămată TSRV a Hotărârii nr.388/2.12.2002 a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva instanţa urmează să constate că această faptă de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu există în materialitatea ei.
Ca urmare, pentru fapta descrisă mai sus se va dispune în baza art.11 pct.2 lit.”a” Cod procedură penală rap.la art.10 lit.”a” Cod procedură penală, achitarea inculpatului MDP de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 Cod penal.
b). La data de 14 mai 2004, inculpatul MDP a întocmit Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor nr.1 a S.C.”M S&D” S.R.L.Parva, în care a consemnat nereal că au participat ambii asociaţi (respectiv el şi partea vătămată ŢSRV) şi au hotărât cesionarea în întregime a părţilor sociale către S.C.”CI” S.R.L. Salva, reprezentată de inculpatul OV şi ceilalţi coasociaţi, OLGa şi TG. Aceeaşi hotărâre consemnează retragerea definitivă din societate a inculpatului MDP şi a părţii vătămate ŢSRV şi menţionează că „Asociatul TSRV declară că a primit contravaloarea părţilor sociale cesionate , respectiv a primit suma de 45.000.000 lei şi nu are nici un fel de pretenţii financiare sau …”.
Hotărârea AGEA nr.1/14 mai 2004 este semnată în dreptul numelui asociatului ŢSRV de către inculpatul MDP, în calitate de împuternicit.Ulterior, s-a întocmit actul adiţional de modificare şi completare a actului constitutiv al S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, iar inculpatul MDP a solicitat înscrierea menţiunilor la Registrul Comerţului.
Prin Încheierea nr. 2380/28 mai 2004 Tribunalul Bistriţa-Năsăud a admis cererea şi a dispus înscrierea menţiunilor în Registrul Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului eliberând ulterior certificatul de înscriere de menţinui.
Împotriva Încheierii nr.2380/28 mai 2004 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, partea vătămată TSRV a declarat recurs, invocând că asociatul său, inculpatul MDP, a folosit cu rea-credinţă procura specială, care nu îl mandata să-l reprezinte în adunările generale ale asociaţilor la care, de altfel, nici nu a fost convocat.
Curtea de Apel Cluj-Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal , prin Decizia civilă nr. 4594/30.06.2004 a respins recursul, argumentând că din punct de vedere formal ,actele care au stat la baza încheierii pronunţate de judecătorul delegat sunt suficiente şi valabile, cenzurarea procurii speciale depăşind limitele controlului de legalitate al încheierii. Se mai precizează în cuprinsul deciziei, că în măsura în care actele ce au stat la baza pronunţării încheierii, ar fi anulate, pe calea dreptului comun , acest fapt va influenţa şi înscrierile în Registrul Comerţului.
În urma acestei decizii, partea vătămată TSRV a formulat plângere penală împotriva inculpatului MDP.
Inculpatul MDP a invocat că a acţionat în baza procurii speciale primite de la asociatul său, partea vătămată TSRV şi a susţinut că de comun acord cu partea vătămată au hotărât cesionarea S.C.”M S&D” S.R.L.Parva (care încă din anul 2002 nu mai desfăşura nici un fel de activităţi) către inculpatul OV, în speranţa că în acest fel ar putea recupera o parte din creanţele datorate de S.C.”S” S.A. Bucureşti. Prin aceeaşi declaraţie ,dată în instanţă ,(f.127-128) inculpatul MDP a susţinut că în cursul lunii iunie 2004, partea vătămată a fost la domiciliul său din Năsăud şi s-a interesat dacă au fost finalizate operaţiunile de cesionare a S.C.”M S&D” S.R.L.Parva către S.C.”CI” S.R.L. Salva. Totodată, inculpatul MDP a susţinut că partea vătămată a primit cei 45.000.000 lei la sfârşitul lunii aprilie 2004.
Apărările inculpatului MDP vor fi înlăturate pentru motivele arătate în continuare:
În primul rând, procura specială nu dădea dreptul inculpatului decât să o reprezinte pe partea vătămată în faţa notarului public, instanţelor de judecată , la Camera de Comerţ şi Industrie şi la organele financiare şi bancare, nu şi în adunările generale ale asociaţilor. Dacă partea vătămată ar fi intenţionat acest lucru, ar fi prevăzut acest lucru expres, în conţinutul procurii speciale, astfel cum a procedat în cazul împuternicirii atestate sub nr. 118/19.05.2004, prin care partea vătămată l-a împuternicit pe LDF să-l reprezinte cu „puteri depline” la Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţilor S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, care urma să aibă loc la 31 decembrie 2004.
În al doilea rând, inculpatul MDP nu a făcut dovada că l-a convocat pe partea vătămată la şedinţa din 14 mai 2004 când a fost adoptată hotărârea de cesionare a părţilor sociale către S.C.”CI” S.R.L. Salva. Că o astfel de convocare nu a existat rezultă în mod expres din adresa nr.1/2 noiembrie 2005 a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva din care reiese că în arhiva societăţii nu s-au găsit convocatorul pentru adunarea generală a asociaţilor din data de 26.04.2004 şi procesul-verbal al adunării generale de la acea dată.
De asemenea, inculpatul MDP nu a dovedit că a remis părţii vătămate TSRV contravaloarea părţilor sociale , în cuantum de 450.000.000 lei.
În fine, cu privire la Hotărârea AGEA nr.1/14.05.2004 a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva este în discuţie nu doar faptul că inculpatul MDP a semnat în locul asociatului său TSRV (depăşind cu bună-ştiinţă limitele mandatului cu care a fost învestit şi nesocotind dispoziţiile Legii nr.31/1990 referitoare la convocarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale asociaţilor) ci şi fapta de a consemna împrejurarea nereală a prezenţei părţii vătămate la această adunare generală extraordinară a asociaţilor. Sub acest din urmă aspect este de precizat că inculpatul MDP nu a susţinut niciodată că partea vătămată TSRV ar fi participat la această adunare generală.
Toate aceste probe dovedesc vinovăţia inculpatului MDP de a consemna în conţinutul Hotărârii AGEA nr.1/14.05.2004 a împrejurării nereale a prezenţei lui TSRV la adunarea generală şi de a folosi ulterior această hotărâre în vederea producerii de consecinţe juridice.
Vinovăţia inculpatului MDP nu poate fi pusă la îndoială prin simplul fapt că prin Raportul de expertiză criminalistică nr.172/9 septembrie 2008 întocmit de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice – Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj şi respectiv prin Raportul de expertiză criminalistică nr.136 din 29.09.2009 întocmit de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice Bucureşti, ambele efectuate în faza de cercetare judecătorească, experţii nu s-au putut pronunţa dacă semnătura de pe Hotărârea AGA nr.1/14.05.2004 a S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, de la poziţia „numele asociatului TSRV„ a fost executată de către inculpatul MDP ori de către alte persoane, întrucât hotărârea supusă expertizei a fost depusă în copie xerox, câtă vreme inculpatul MDP, prin declaraţia dată în instanţă a recunoscut că a semnat şi pentru partea vătămată hotărârea de cesionare a societăţii, bazându-se pe faptul că procura autentică dată de asociatul său îi dădea acest drept.
Aşadar, fapta săvârşită de inculpatul MDP, de a consemna în conţinutul Hotărârii AGEA nr.1/14.05.2004 , împrejurarea nereală a prezenţei lui TSRV la adunarea generală, de a semna în locul acestuia şi de a folosi ulterior această hotărâre în vederea producerii de consecinţe juridice, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art. 290 alin.1 Cod penal.
Procedând la individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor pentru infracţiunile reţinute în sarcina acestora, instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor comise, împrejurările şi circumstanţele în care au fost săvârşite, scopul şi mobilul infracţiunilor, , urmările produse, prejudiciul cauzat şi datele care caracterizează persoana acestora.
Referitor la inculpaţii OV şi PMS, se vor reţine circumstanţe atenuante raportat la împrejurarea că nu au antecedente penale, cu consecinţa aplicării unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege. Însă, la dozarea pedepsei se va ţine seama de modalitatea concretă în care au acţionat, de scopul urmărit şi prejudiciul extrem de mare cauzat părţii vătămate ŢSRV. Se va avea în vedere şi împrejurarea că acest prejudiciu va fi greu de recuperat în contextul economic actual, în condiţiile în care imediat după adjudecarea celor 3 imobile la licitaţie (la preţuri vădit subevaluate) , cele mai valoroase au fost imediat vândute de inculpatul OV, în calitate de reprezentant al S.C.”CI” S.R.L. Salva, astfel că restabilirea situaţiei anterioare nu mai este posibilă decât referitor la terenul în suprafaţă de 1.300 mp, înscris în CF …….., asupra căruia s-a reuşit instituirea unui sechestru asigurator în scopul recuperării pagubei.
La dozarea pedepsei se va avea în vedere că inculpaţii OV şi PMS (fostă Ţ) nu au recunoscut săvârşirea faptelor pentru care sunt trimişi în judecată şi nu au recuperat cel puţin în parte prejudiciul cauzat părţii vătămate. În fine, la individualizarea pedepselor, instanţa va avea în vedere şi concluziile referatelor de evaluare întocmite în cauză de serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, din cuprinsul cărora rezultă că nu au fost identificaţi factori precipitatori ai comportamentului infracţional în cazul inculpaţilor OV şi PMS.
Pentru considerentele arătate, instanţa va dispune condamnarea inculpatului OV la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c, Cod penal (acesta din urmă vizând interzicerea drepturilor de a ocupa funcţii de administrator în societăţi comerciale, funcţii în organele de conducere ale acestora precum şi funcţii care presupun activităţi şi atribuţii specifice celei de administrator al societăţilor comerciale), pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 2 şi 5 Cod penal, art. 74 lit. a, 76 lit. a Cod penal şi la 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal, art. 74 lit. a, 76 lit. e Cod penal;
Constatând că infracţiunile au fost comise în concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal, în temeiul art. 34 alin. 1 lit. b, art. 35 alin. 1 Cod penal,se vor contopi pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente menţionate mai sus şi se va dispune ca inculpatul OV să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b şi c (acesta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcţii de administrator în societăţi comerciale, funcţii în organele de conducere ale acestora, precum şi funcţii care presupun activităţi şi atribuţii specifice celei de administrator al societăţilor comerciale) Cod penal.
Se va aplica inculpatului OV pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor în conţinutul prevăzut de art.71 rap.la art. 64 lit. a teza a II-a, b, c (acesta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcţii de administrator în societăţi comerciale, funcţii în organele de conducere ale acestora, precum şi funcţii care presupun activităţi şi atribuţii specifice celei de administrator al societăţilor comerciale) Cod penal.
În baza criteriilor de individualizare a pedepselor la care s-a făcut referire mai sus, instanţa va dispune condamnarea inculpatei PMS la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c (aceasta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcţii de administrator în societăţi comerciale, funcţii în organele de conducere ale acestora, precum şi funcţii care presupun activităţi şi atribuţii specifice celei de administrator al societăţilor comerciale) Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 26 Cod penal rap.la art. 215 alin. 1, 2 şi 5 Cod penal, art. 74 lit. a , 76 lit. a Cod penal şi la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal, art. 74 lit. a, 76 lit. e Cod penal.
Constatând că infracţiunile au fost comise în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal în temeiul art.34 lit. b , 35 alin. 1 Cod penal vor fi contopite pedepsele aplicate pentru cele două infracţiuni concurente şi se va dispune ca inculpata PMS să execute pedeapsa cea mai grea ,de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c (acesta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcţii de administrator în societăţi comerciale, funcţii în organe de conducere ale acestora, precum şi funcţii care presupun activităţi şi atribuţii specifice celei de administrator al societăţii comerciale ) Cod penal.
Se vor aplica inculpatei pedepse accesorii în conţinutul prevăzut de art. 71 rap.la art. 64 lit. a teza a II-a, b şi c ( acesta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcţii de administrator în societăţi comerciale în organe de conducere ale acestora precum şi funcţii care presupun activităţi şi atribuţii specifice celei de administrator al societăţilor comerciale) Cod penal.
La aplicarea pedepselor accesorii în conţinutul menţionat, atât în cazul inculpatei PMS cât şi referitor la inculpatul OV, instanţa a avut în vedere natura infracţiunilor săvârşite gravitatea lor şi împrejurarea că aceştia nu au antecedente penale
Apreciind că scopul pedepsei aplicate inculpatei PMS poate fi atins şi fără executare în regim de detenţie şi în acelaşi timp sunt îndeplinite cumulativ şi celelalte cerinţe prev.de art. 86/1 alin.1 şi 2 Cod penal, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit conform art.86/2 alin.1 Cod penal.
În temeiul art. 863 alin. 1 Cod penal, se va dispune ca inculpata PMS, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, în prima lună din fiecare trimestru la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, potrivit programului ce i se va întocmi; să anunţe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcere; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
Se va atrage atenţia inculpatei,conform art.86/4 alin.1 rap.la art.83,84 Cod penal asupra consecinţelor săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare şi asupra neexecutării obligaţiilor civile, precum şi referitor la dispoziţiile art. 86/4 alin.2 Cod penal, privind neîndeplinirea cu rea – credinţă a obligaţiilor şi măsurilor dispuse de instanţă, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal,se va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
Susţinerea inculpaţilor OV şi PMS că infracţiunile prev.de art.290 Cod penal şi 291 Cod penal ar fi prescrise, nu va fi însuşită de instanţă, având în vedere că falsificarea contractului de consultanţă a avut loc în jurul datei de 18.06.2004, aspect argumentat pe larg mai sus.
Având în vedere criteriile de individualizare a pedepselor prev.de art. 72 Cod penal , cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptei comise, circumstanţele în care a fost săvârşită, urmările produse şi datele care caracterizează persoana inculpatului MDP, în favoarea căruia se vor reţine circumstanţe atenuante raportat la împrejurarea că nu are antecedente penale, instanţa va dispune condamnarea acestuia la 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii da fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal, art. 74 lit. a, 76 lit. e Cod penal.
Se vor aplica inculpatului MDP pedepse accesorii în conţinutul prevăzut de art. 71 rap.la art. 64 lit. a teza a II – a, b şi c ( acesta din urmă vizând interzicerea dreptului de a ocupa funcţii de administrator în societăţi comerciale, funcţii în organele de conducere ale acestora precum şi funcţii care presupun activităţi şi atribuţii specifice celei de administrator al societăţilor comerciale) Cod penal.
Apreciind că scopul pedepsei aplicate inculpatului MDP poate fi atins şi fără executare în regim de detenţie, aspect care rezultă din datele care caracterizează persoana acestuia precum şi concluziile referatului de evaluare întocmit de serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi reţinând că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile art.81 Cod penal instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 2 ani şi 2 luni , conform art. 82 Cod penal.
Se va atrage atenţia inculpatului asupra disp.art. 83 Cod penal , referitor la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, iar în baza art. 71 alin.5 Cod penal se va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap.la art. 10 lit. a Cod procedură penală se va dispune achitarea inculpatului MDP de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal ,referitor la Hotărârea nr. 388/02.12.2002 a S.C.”M S&D”S.R.L. Parva, motivat de împrejurarea că această faptă nu există în materialitatea ei.
În latura civilă a cauzei se va dispune în temeiul art.14, 170, 348 Cod procedură penală,restabilirea situaţiei anterioare, în sensul restituirii către partea civilă, ŢSRV, de către inculpatul OV, în calitate de administrator al S.C.”CI”S.R.L. Salva, a imobilului teren în suprafaţă de 1.300 mp, situat în Arad, str. ………., imobil asupra căruia, în vederea recuperării prejudiciului, a fost instituită în cursul urmăririi penale, măsura sechestrului asigurator prin Ordonanţa din 10 iunie 2005.
Referitor la această modalitate de recuperare a prejudiciului, solicitată în mod expres de partea vătămată prin cererea de constituire de parte civilă, este de menţionat că nu este posibilă decât în cazul imobilului teren menţionat mai sus, celelalte două imobile adjudecate la licitaţie de către S.C.”CI” S.R.L. Salva, respectiv apartamentul situat în Arad, ……. şi terenul în suprafaţă de 10.000 mp înscris în CF …, fiind ulterior vândute de inculpatul OV (în calitate de administrator al societăţii care le-a adjudecat), astfel că nu a mai putut fi instituită măsura sechestrului asigurator.
Cele trei imobile vândute la licitaţie în urma executării silite derulate în baza contractului de consultanţă fals (cel încheiat la Năsăud) şi adjudecate de cumpărătoarea S.C.”CI” S.R.L. Salva (conform actelor de adjudecare aflate la dosar) cu suma totală de 3.523.500.000 lei vechi au fost bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei ale foştilor soţi Ţ, potrivit dovezilor existente la dosar : Extras CF pentru terenul de 1.300 mp, Extras CF nedefinitiv Arad şi Încheierea de autentificare, în cazul terenului în suprafaţă de 10.000 mp; Extras CF referitor la imobilul apartament situat în Arad ….
În cursul cercetării judecătoreşti s-a procedat la evaluarea pe bază de expertiză (administrată prin comisie rogatorie la Tribunalul Arad) a valorii apartamentului şi terenului în suprafaţă de 10.000 mp care au fost vândute la licitaţie în cadrul executării silite derulate în baza contractului de consultanţă fals.
Pe baza expertizei efectuate în cauză instanţa reţine că la data de 16.01.2008 (data depunerii raportului de expertiză) valoarea de piaţă a apartamentului situat în Arad …….a fost de 213.000 lei, iar valoarea de piaţă a terenului în suprafaţă de 10.000 mp, înscris în CF … a fost de 959.920 lei, în total 1.172.920 lei RON.
La data efectuării raportului de expertiză de evaluare a celor două imobile, cursul Euro era de 40.925 lei ROL, deci aproximativ egal cu cel de la data pronunţării prezentei hotărâri.
Având în vedere valoarea celor două imobile, astfel cum a fost stabilită pe bază de expertiză, precum şi celelalte aspecte menţionate mai sus, instanţa urmează ca în baza art.14,346 Cod procedură penală rap.la art. 998, 1003 Cod civil, să dispună obligarea, în solidar,a inculpaţilor OV şi PMS să plătească despăgubiri civile părţii vătămate ŢSRV, în sumă totală de 1.172.920 lei RON sau echivalentul în EURO al acestei sume la data plăţii. Această sumă va fi avută în vedere cu prilejul partajării bunurilor comune ale foştilor soţi Ţ.
La adoptarea acestei soluţii s-a avut în vedere cererea expresă a părţii vătămate, consemnată în constituirea de parte civilă, de a se echivala în Euro sumele în lei pretinse cu titlu de despăgubiri civile.
Celelalte pretenţii civile formulate în cauză de partea vătămată TSRV vor fi respinse ca neîntemeiate. Astfel, solicitarea părţii vătămate de acordare de despăgubiri civile, cu referire la infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals deduse judecăţii, nu are temei legal, întrucât aceste infracţiuni fiind de „pericol” nu sunt cauzatoare de prejudicii care să necesite o reparaţie patrimonială. De asemenea, pretenţiile civile formulate de partea vătămată TSRV în legătură cu faptele descrise la punctul II în considerentele hotărârii (prejudiciul generat de contravaloarea mijloacelor fixe aduse ca aport în natură la S.C.”M S&D” S.R.L. Parva, de către partea vătămată şi de care inculpatul MDP a dispus discreţionar, prejudiciul suferit de partea vătămată în urma manoperelor frauduloase ale aceluiaşi inculpat, în urma cărora nu a reuşit să încaseze dividendele de la această societate, prejudiciul constând în valoarea unei creanţe de aproximativ 300.000 Euro, echivalentul a 360.000 RON, pe care S.C.”M S&D” S.R.L. Parva o are faţă de S.C.”S” S.A. Bucureşti şi cesionată către S.C.”CI” S.R.L. Salva), nu au niciun temei legal în cauza de faţă, având în vedere că în sarcina inculpatului MDP a fost reţinută o singură infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă care nu este cauzatoare de pagube. Pentru aceleaşi considerente nu va fi însuşită nici cererea părţii vătămate de obligare a inculpatului MDP la plata de daune morale, urmare a săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În ce priveşte pretenţiile civile formulate de partea vătămată TSRV în legătură cu fapta de înşelăciune descrisă la punctul I în considerentele hotărârii, instanţa le-a apreciat justificate până la concurenţa sumei de1.172.920 lei RON (sau echivalentul în Euro al aceste sume) pentru motivele arătate anterior. Celelalte pretenţii civile, referitoare la obligarea inculpaţilor la plata de daune morale, în cuantum de câte 100.000 Euro (echivalentul a 360.000 RON) sunt neîntemeiate, acestea nefiind justificate în vreun fel de partea vătămată.
În ce priveşte pretenţiile civile formulate în cauză de S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti, constituită parte civilă până la citirea actului de acuzate, instanţa apreciază că sunt de asemenea neîntemeiate, întrucât nu s-a dovedit cu certitudine că sunt în legătură de cauzalitate directă sau decurg din fapta de înşelăciune dedusă judecăţii.
Pentru a se verifica temeinicia cererii de constituire de parte civilă formulată în cauză de S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti a fost încuviinţată în cauză efectuarea unei expertize contabile, care a avut ca obiective principale : stabilirea prejudiciului suferit de partea civilă în urma înregistrării la Arhiva Electronică a Garanţiilor Mobiliare a contractului de consultanţă fals nr.14/1.07.2002, încheiat la Năsăud şi ulterior prin vânzarea la licitaţie, pe calea executării silite , a celor 3 imobile proprietatea foştilor soţi Ţ şi respectiv, dacă anterior acestui moment, cele 3 imobile au fost afectate unor garanţii imobiliare , pentru credite bancare contractate de partea civilă S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti.
Expertiza contabilă încuviinţată de instanţă a fost administrată prin comisie rogatorie de Tribunalul Bucureşti, aceasta făcând obiectul dosarului penal nr.42172/3/2006 (acvirat).
Potrivit Raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, aflat la f.200-226 în dosarul nr.42172/3/2006 al Tribunalului Bucureşti (acvirat), capitolul III – Concluzii ( cu privire la evaluarea prejudiciului cauzat S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti, urmare a înscrierii la data de 18 iunie 2004 a contractului de consultanţă (fals) nr.14/1.07.2002, încheiat la Năsăud, la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Imobiliare de către S.C.”CI” S.R.L Salva şi a executării silite a acestui contract – titlu executoriu precum şi a actului adiţional, constituit asupra bunurilor mobile, imobile şi conturilor societăţii debitoare şi a debitorilor garanţi, ŢMS şi TSRV) se constată că S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti a înregistrat : un prejudiciu datorită nerealizării profitului în semestrul II din anul 2004, comparativ cu cel din semestrul I din anul 2004; o reducere a profitului brut al anului 2005, faţă de profitul brut din anul 2004; reducerea cifrei de afaceri în anul 2005, comparativ cu anul 2004, precum şi o creştere a cheltuielilor cu penalităţile şi majorările de întârziere , în perioada 2004-2007.
Acest prejudiciu suferit de S.C.”MC G” S.R.L. Bucureşti exprimat în cifre absolute la nivelul sumei totale de 582.626 lei, evidenţiat în cuprinsul expertizei (f.225 dos. nr.42172/3/2006 al Tribunalului Bucureşti), s-a constatat (de către expert) a fi „în legătură de cauzalitate cu perturbarea bunului mers al activităţii, generată de starea de insolvabilitate mediatizată prin sechestrarea bunurilor şi prin efectuarea popririlor pe contul de disponibilităţi al societăţii”.
Expertul a apreciat că suma calculată cu titlul de prejudiciu suferit de S.C.”MCG” S.R.L.Bucureşti (de 582.626 lei) ca răspuns la obiectivul nr.1 al expertizei (f.223 şi f.225-dos. nr.42172/3/2006) prezintă o „doză de subiectivism” întrucât există posibilitatea ca scăderea eficienţei activităţii societăţii să se datoreze şi altor cauze pe care nu le poate stabili.
Referitor la obiectivul nr.2 al expertizei (descris pe larg la f.225 dos nr.42172/3/2006) care a avut ca scop a se stabili dacă cele 3 imobile proprietatea foştilor soţi Ţ – apartamentul şi cele două terenuri, au fost anterior vânzării la licitaţie, în baza contractului de consultanţă fals (sau oricând în decursul timpului) , afectate unor garanţii bancare în favoarea S.C.”MCG” S.R.L.Bucureşti, expertul a precizat că partea vătămată TSRV nu a prezentat dovezi în acest sens. În concret, expertul a menţionat că nu există documente care să ateste susţinerea părţii vătămate că cele 3 imobile executate silit (vândute la licitaţie) în baza contractului de consultanţă nr.14/1.02.2002 încheiat la Năsăud şi a actului adiţional la acest contract, ar fi fost vreodată afectate unor garanţii bancare anterior înscrierii acestui contract la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi derulării executării silite în baza acestui titlu executoriu.
Ulterior, prin noi adrese (în urma unor obiecţiuni formulate de inculpaţi) expertul contabil a precizat că îşi menţine concluziile din raportul de expertiză, însă de fiecare dată a specificat că opinia sa referitoare la cuantumul prejudiciului suferit de S.C.”MCG” S.R.L.Bucureşti are o „doză de subiectivism” justificată între altele şi prin „lipsa anumitor documente”.
Raportat la împrejurările care au fost descrise mai sus, instanţa reţine că nu s-a dovedit pe bază de documente legale, că anterior înregistrării contractului de consultanţă nr.14/1.07.2002 încheiat la Năsăud la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi derulării executării silite, cele 3 imobile, proprietatea foştilor soţi Ţ (apartamentul şi cele două terenuri) au fost afectate pentru garantarea unor linii de credit luate de S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti.
Nefiind afectate vreodată unor asemenea garanţii bancare, instanţa apreciază că vânzarea la licitaţie a celor 3 imobile proprietatea foştilor soţi Ţ, nu a fost de natură a cauza un prejudiciu societăţii, ci doar părţii vătămate ŢSRV.
Imprejurarea că imobilele vândute la licitaţie pe calea executării silite derulate în baza contractului de consultanţă fals, au fost proprietatea foştilor soţi Ţ şi că acele imobile nu au fost afectate anterior garantării unor credite contractate de S.C.”MCG” S.R.L.Bucureşti, a justificat soluţia adoptată de instanţă, aceea de a fi obligaţi în solidar inculpaţii OV şi PMS, la despăgubiri civile către partea vătămată ŢSRV, la un cuantum care reprezintă valoarea de piaţă a două dintre imobilele care nu au mai putut fi restituite în natură de către S.C.”CI” S.R.L.Salva ( cu privire la cel de-al treilea imobil dispunându-se restituirea).
Obligarea aceloraşi inculpaţi la despăgubiri şi faţă de S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti, care nu a dovedit un prejudiciu cert şi direct, în legătură de cauzalitate directă cu infracţiunea de înşelăciune dedusă judecăţii, nu are nici un temei.
Pentru considerentele arătate, instanţa va dispune respingerea, ca neîntemeiate, a pretenţiilor civile formulate în cauză de S.C.”MCG” S.R.L. Bucureşti.
În vederea recuperării prejudiciului, conform art. 163 Cod procedură penală, instanţa va menţine măsura sechestrului asigurator instituită în cursul urmăririi penale prin Ordonanţa din 10 iunie 2005, asupra celor două imobile aparţinând S.C.”CI”S.R.L. Salva, respectiv asupra imobilului situat în Arad, …a celui de 1.300 mp şi asupra imobilului înscris în CF — al comunei Salva, jud. Bistriţa Năsăud, de natură prestaţii.
Se va dispune anularea actelor false, conf. art. 14, 170, 348 Cod procedură penală, respectiv a contractului de consultanţă nr. 14/ 1 iulie 2002 încheiat la Năsăud şi a Hotărârii nr. 1/14 mai 2004 a Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor de la S.C.”M S&D”S.R.L. Parva.
În baza art.7, 21 lit. g din Legea nr. 26/1990 se va dispune efectuarea cuvenitelor înregistrări la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud ( unde va fi comunicată hotărârea, la rămânerea ei definitivă), precum şi prelevarea de probe biologice de la inculpatul OV, conform Legii nr.76/2008.
Conform art.193 alin.2,6 Cod procedură penală , inculpatul MDP va fi obligat să plătească părţii civile TSRV suma de 427 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. În baza aceluiaşi text de lege,inculpaţii OV şi PMS vor fi obligaţi să plătească fiecare în favoarea părţii vătămate TSRV, câte 1.277 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Sumele la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii cu titlul de cheltuieli de judecată reprezintă cota parte din valoarea onorariilor aferente rapoartelor de expertiză (contabilă, de evaluare a imobilelor şi criminalistice), stabilite ţinând seama şi de faptele reţinute în sarcina fiecărui inculpat.
În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală, inculpaţii OV şi PMS vor fi obligaţi să plătească în favoarea statului câte 600 lei cheltuieli judiciare, iar inculpatul MDP , cu acelaşi titlul suma de 300 lei.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, partea vătămată ŢSRV, va fi obligat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare (având în vedere achitarea inculpatului MDP pentru una din faptele deduse judecăţii).
