I. 1.La data de 29.01.2016 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Militar Bucureşti sub nr.10/753/2016, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prev. de art.336 alin.1 C.pen., obiect al cauzei penale nr. 478/P/2015.
2. În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că la 25.03.2015, inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. a condus autoturismul OPEL ASTRA cu nr. de înmatriculare … pe raza com. Deveselu, judeţul Olt, moment în care, în jurul orei 22,50, a fost oprit în trafic de către organele de poliţie. Fiind testat cu aparatul alcotest, s-a constatat că avea o concentraţie de 0,82 mg/l alcool pur în aerul expirat, astfel că a fost condus la spital pentru recoltarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Din buletinul de analiză toxicologică nr.715/A12/31.03.2015 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Olt, rezultă că inculpatul a avut o alcoolemie de 1,70 g/l la ora 23,30, respectiv de 1,55 g/l la ora 0,30
Totodată s-a arătat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: rezultat alcotest; proces verbal de constatare; buletin de analiză toxicologică; proces verbal de recoltare probe biologice; declaraţie de suspect/inculpat.
De asemenea, s-a precizat felul şi cuantumul pedepsei – pedeapsa de 230 (douăsutetreizeci) zile-amendă, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 50 (cincizeci) lei, amenda astfel stabilită fiind de 11.500 (unsprezecemiicincisute) lei – precum şi soluţia de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat.
A fost înaintat instanței şi dosarul de urmărire penală nr.478/P/2015.
3. Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 480-482 C.pr.pen.
Astfel, analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine situaţia de fapt descrisă mai sus, respectiv că, la data de 25.03.2015, în jurul orei 22,50, inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. a condus pe drumurile publice de pe raza com. Deveselu, judeţul Olt, autoturismul OPEL ASTRA cu nr. de înmatriculare … având o îmbibaţie alcoolică în sânge de peste 0,80g/l alcool pur. Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.715/A12/31.03.2015 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Olt, rezultă că inculpatul a avut o alcoolemie de 1,70 g/l la ora 23,30, respectiv de 1,55 g/l la ora 0,30.
Potrivit dispoziţiilor anterioare – art.87 alin.1 din OUG 195/2002, cu modificările şi completările ulterioare – conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Potrivit art. 336 alin.1 din noul Cod penal, în vigoare la data comiterii faptei, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoana care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau amenda.
În această nouă formă de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe s-au schimbat condiţiile de incriminare în ceea ce priveşte momentul la care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sângele conducătorului auto, pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii, faţă de reglementarea anterioară, prevăzută de art. 87 alin. (1) din OUG 195/2002.
Conform reglementarii anterioare se desprindea concluzia că îmbibaţia alcoolică peste limita prevăzuta de lege trebuia să se găsească în sângele conducătorului auto la momentul conducerii autovehiculului, în timp ce noua reglementare prevede că îmbibaţia alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge trebuie să existe la momentul prelevării mostrelor biologice.
Prin art. 336 alin.1 din Codul penal se fixează un unic moment al determinării îmbibaţiei de alcool în sânge, respectiv momentul prelevării primei mostre biologice, aspect care însa nu este în contradicţie cu dispoziţiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul nr.1512/2013 (art. 1 si 10), potrivit cărora pentru determinarea alcoolemiei se impunea recoltarea a doua probe de sânge la un interval de o oră una faţă de cealaltă.
Recoltarea a două probe de sânge, în vederea determinării alcoolemiei, a făcut parte din metodologia de stabilire a intoxicaţiei etilice şi a fost utilă pentru stabilirea fazei intoxicaţiei (absorbţie sau eliminare) şi a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei, în cazul soluţiei legislative adoptate în vechile dispoziţii ale art. 87 alin. 1 din OUG nr.195/2002.
Prin modificarea conţinutului infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, legiuitorul a urmărit, aşa cum rezulta şi din expunerea de motive a noului Cod penal, eliminarea posibilităţii unei recalculări ulterioare a îmbibaţiei de alcool în sânge, în scopul eliminării inconvenientelor create de aceasta recalculare.
Fiind sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.336 alin.1 din Codul penal, în sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr.3 din 12 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 28 mai 2014, a stabilit că, în aplicarea art.336 alin.(1) din Codul penal, în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel dat de prima prelevare. În considerentele deciziei mai sus menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că „În noua reglementare legiuitorul a optat să dea relevanță penală valorii alcoolemiei la momentul prelevării primei mostre biologice, moment situat în timp imediat, consecutiv acțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul”. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedura penală, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, în cazul infracţiunii prevăzute în art. 336 alin. (1) din Codul penal, utilizează sintagma: „în cel mai scurt timp“.
Ulterior, dispozițiile art.336 alin.1 Cpen. au făcut obiectul unei excepții de neconstituționale. Astfel, prin decizia nr.732/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 27.01.2015, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate; a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât aduce atingere prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitor la principiul respectării legilor și ale art.20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art.7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale.
Latura subiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului presupune vinovăția sub formă de intenție, care poate fi directă sau indirectă. Există intenție directă când conducătorul vehiculului prevede, ca fiind inevitabil, rezultatul faptei sale și, implicit, urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. Există intenție indirectă când subiectul prevede rezultatul, nu îl urmărește, însă acceptă posibilitatea producerii lui. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanță penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele nerespectării acesteia.
Întrucât instanța de contencios constituțional nu a constatat că întreg alineatul 1 al art.336 C.pen. este neconstituțional, ci doar sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice”, cu prilejul judecării cauzelor penale având acest obiect, trebuie să fie aplicată soluția legislativă prevăzută de art. 87 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care impunea calculul retroactiv al alcoolemiei, care consta în determinarea îmbibației de alcool existente la momentul conducerii autovehiculului și necesita recoltarea a două probe de sânge pentru stabilirea fazei intoxicației etilice (absorbție sau eliminare) și a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei
În speţă, în faza de urmărire penală, inculpatul nu a solicitat estimarea retroactivă a alcoolemiei printr-un raport de expertiză.
Prelevarea primei mostre biologice a avut loc la ora 23,30, imediat după depistarea în trafic, rezultatul fiind o alcoolemie de 1,70 g/l, iar la ora 00:40, când a fost prelevată cea de-a doua mostră biologică, rezultatul fiind o alcoolemie de 1,55 g/l.
De asemenea, potrivit noii reglementări, pentru existenţa infracţiunii este necesar ca vehiculul condus de inculpat să fie dintre acelea pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere.
Obiectul juridic al infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe constă în relaţiile sociale referitoare la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, relaţii care sunt incompatibile cu conducerea sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
Subiectul activ este calificat, infracţiunea putând fi săvârşită pe drumurile publice numai de către conducătorul unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere. Potrivit art.20 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător.
Potrivit art.6 pct.6 din acelaşi act normativ, autovehicul – este orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor, iar potrivit pct.14, prin drum public se înţelege orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile.
În sensul acestor dispoziţii legale, autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare … este un autovehicul, face parte din categoria de vehicule B, iar pentru a fi condus pe drumurile publice legea prevede pentru conducătorul acestuia – inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. – obligativitatea deţinerii unui permis de conducere; de asemenea, strada de pe raza com. Deveselu, judeţul Olt pe care a condus inculpatul este un drum public.
Elementul material al laturii obiective se poate realiza printr-o acţiune de conducere pe drumurile publice a unui un autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, iar raportul de cauzalitate trebuie să existe.
Acţiunea inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I., care, la 25.03.2015, în jurul orei 22,50, a condus un autovehicul – autoturismul OPEL ASTRA cu nr. de înmatriculare … – pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere pe drumurile publice – raza com. Deveselu, judeţul Olt – având o îmbibaţie alcoolică în sânge de peste 0,80g/l alcool pur, realizează elementul material al infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, urmarea imediată constând în producerea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din însăşi săvârşirea faptei.
Latura subiectivă a infracţiunii presupune vinovăţia inculpatului sub formă de intenţie, care poate fi directă sau indirectă.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin.3 lit. b) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui prin săvârşirea faptei.
În drept, fapta inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I., care, la 25.03.2015, în jurul orei 22,50, a condus un autovehicul – autoturismul OPEL ASTRA cu nr. de înmatriculare … – pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere, pe drumurile publice – pe raza com. Deveselu, judeţul Olt – având o îmbibaţie alcoolică în sânge de peste 0,80g/l alcool pur, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen.
Se constată faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prev. de art. 482 C. proc. pen. iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de avocat ales C.A., cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul de urmărire penală (f.32).
4. Față de aceste considerente și apreciind cuantumul pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat ca fiind suficient pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei, în baza art. 485 alin.1 lit.a) C.pr.pen., va admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I.
În baza art. 396 alin. 1 şi 4 C.pr.pen. rap. la art.61 alin.2, 3 şi 4 lit.c) C.pen. va stabili în sarcina inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I., pentru săvârşirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prev. de art.336 alin.1 C.pen, pedeapsa de 230 (douăsutetreizeci) zile-amendă, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 50 (cincizeci) lei, amenda astfel stabilită fiind de 11.500 (unsprezecemiicincisute) lei.
În baza art. 83 alin.1 C.pen. va amâna aplicarea pedepsei amenzii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C.pen., de 2(doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin.1 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Olt, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform art.86 alin.1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probaţiune Olt.
În baza art. 85 alin.2 lit.g) şi i) C.pen. va impune inculpatului obligația de a nu conduce pe drumurile publice niciun vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere şi obligaţia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanţei, pe durata termenului de supraveghere.
Conform art. 86 alin.2 C.pen. verificarea modului de îndeplinire a acestor obligaţii se va face de către Poliţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, respectiv de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Olt şi Poliţia de Frontieră Română.
Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.88 C.pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea amânării aplicării pedepsei, respectiv că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă masurile de supraveghere sau obligaţiile impuse, instanţa va revoca amânarea şi va dispune aplicarea si executarea pedepsei.
II. Cu prilejul concluziilor asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în cauză, inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. a solicitat prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice cu 30 de zile, întrucât dreptul de circulaţie acordat prin prelungirea anterioară expiră la data de 18.02.2016.
Având în vedere natura infracţiunii săvârşite de către inculpat şi faţă de conţinutul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, o asemenea cerere nu poate fi primită, considerente în raport cu care va respinge, ca nefondată, cererea inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I. privind prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice.
Modul de soluţionare a cererii de prelungire a dreptului de circulaţie se va comunica şi şefului Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt.
Potrivit art. 274 alin. (1) C.pr.pen. în caz de amânare a aplicării pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţia cheltuielilor privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemnaţi de organele judiciare, care rămân în sarcina statului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen. va obligă pe inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
2. În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că la 25.03.2015, inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. a condus autoturismul OPEL ASTRA cu nr. de înmatriculare … pe raza com. Deveselu, judeţul Olt, moment în care, în jurul orei 22,50, a fost oprit în trafic de către organele de poliţie. Fiind testat cu aparatul alcotest, s-a constatat că avea o concentraţie de 0,82 mg/l alcool pur în aerul expirat, astfel că a fost condus la spital pentru recoltarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Din buletinul de analiză toxicologică nr.715/A12/31.03.2015 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Olt, rezultă că inculpatul a avut o alcoolemie de 1,70 g/l la ora 23,30, respectiv de 1,55 g/l la ora 0,30
Totodată s-a arătat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: rezultat alcotest; proces verbal de constatare; buletin de analiză toxicologică; proces verbal de recoltare probe biologice; declaraţie de suspect/inculpat.
De asemenea, s-a precizat felul şi cuantumul pedepsei – pedeapsa de 230 (douăsutetreizeci) zile-amendă, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 50 (cincizeci) lei, amenda astfel stabilită fiind de 11.500 (unsprezecemiicincisute) lei – precum şi soluţia de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat.
A fost înaintat instanței şi dosarul de urmărire penală nr.478/P/2015.
3. Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 480-482 C.pr.pen.
Astfel, analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine situaţia de fapt descrisă mai sus, respectiv că, la data de 25.03.2015, în jurul orei 22,50, inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. a condus pe drumurile publice de pe raza com. Deveselu, judeţul Olt, autoturismul OPEL ASTRA cu nr. de înmatriculare … având o îmbibaţie alcoolică în sânge de peste 0,80g/l alcool pur. Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.715/A12/31.03.2015 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Olt, rezultă că inculpatul a avut o alcoolemie de 1,70 g/l la ora 23,30, respectiv de 1,55 g/l la ora 0,30.
Potrivit dispoziţiilor anterioare – art.87 alin.1 din OUG 195/2002, cu modificările şi completările ulterioare – conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Potrivit art. 336 alin.1 din noul Cod penal, în vigoare la data comiterii faptei, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoana care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau amenda.
În această nouă formă de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe s-au schimbat condiţiile de incriminare în ceea ce priveşte momentul la care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sângele conducătorului auto, pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii, faţă de reglementarea anterioară, prevăzută de art. 87 alin. (1) din OUG 195/2002.
Conform reglementarii anterioare se desprindea concluzia că îmbibaţia alcoolică peste limita prevăzuta de lege trebuia să se găsească în sângele conducătorului auto la momentul conducerii autovehiculului, în timp ce noua reglementare prevede că îmbibaţia alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge trebuie să existe la momentul prelevării mostrelor biologice.
Prin art. 336 alin.1 din Codul penal se fixează un unic moment al determinării îmbibaţiei de alcool în sânge, respectiv momentul prelevării primei mostre biologice, aspect care însa nu este în contradicţie cu dispoziţiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul nr.1512/2013 (art. 1 si 10), potrivit cărora pentru determinarea alcoolemiei se impunea recoltarea a doua probe de sânge la un interval de o oră una faţă de cealaltă.
Recoltarea a două probe de sânge, în vederea determinării alcoolemiei, a făcut parte din metodologia de stabilire a intoxicaţiei etilice şi a fost utilă pentru stabilirea fazei intoxicaţiei (absorbţie sau eliminare) şi a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei, în cazul soluţiei legislative adoptate în vechile dispoziţii ale art. 87 alin. 1 din OUG nr.195/2002.
Prin modificarea conţinutului infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, legiuitorul a urmărit, aşa cum rezulta şi din expunerea de motive a noului Cod penal, eliminarea posibilităţii unei recalculări ulterioare a îmbibaţiei de alcool în sânge, în scopul eliminării inconvenientelor create de aceasta recalculare.
Fiind sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.336 alin.1 din Codul penal, în sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr.3 din 12 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 28 mai 2014, a stabilit că, în aplicarea art.336 alin.(1) din Codul penal, în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel dat de prima prelevare. În considerentele deciziei mai sus menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că „În noua reglementare legiuitorul a optat să dea relevanță penală valorii alcoolemiei la momentul prelevării primei mostre biologice, moment situat în timp imediat, consecutiv acțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul”. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedura penală, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, în cazul infracţiunii prevăzute în art. 336 alin. (1) din Codul penal, utilizează sintagma: „în cel mai scurt timp“.
Ulterior, dispozițiile art.336 alin.1 Cpen. au făcut obiectul unei excepții de neconstituționale. Astfel, prin decizia nr.732/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 27.01.2015, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate; a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât aduce atingere prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitor la principiul respectării legilor și ale art.20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art.7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale.
Latura subiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului presupune vinovăția sub formă de intenție, care poate fi directă sau indirectă. Există intenție directă când conducătorul vehiculului prevede, ca fiind inevitabil, rezultatul faptei sale și, implicit, urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. Există intenție indirectă când subiectul prevede rezultatul, nu îl urmărește, însă acceptă posibilitatea producerii lui. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanță penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele nerespectării acesteia.
Întrucât instanța de contencios constituțional nu a constatat că întreg alineatul 1 al art.336 C.pen. este neconstituțional, ci doar sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice”, cu prilejul judecării cauzelor penale având acest obiect, trebuie să fie aplicată soluția legislativă prevăzută de art. 87 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care impunea calculul retroactiv al alcoolemiei, care consta în determinarea îmbibației de alcool existente la momentul conducerii autovehiculului și necesita recoltarea a două probe de sânge pentru stabilirea fazei intoxicației etilice (absorbție sau eliminare) și a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei
În speţă, în faza de urmărire penală, inculpatul nu a solicitat estimarea retroactivă a alcoolemiei printr-un raport de expertiză.
Prelevarea primei mostre biologice a avut loc la ora 23,30, imediat după depistarea în trafic, rezultatul fiind o alcoolemie de 1,70 g/l, iar la ora 00:40, când a fost prelevată cea de-a doua mostră biologică, rezultatul fiind o alcoolemie de 1,55 g/l.
De asemenea, potrivit noii reglementări, pentru existenţa infracţiunii este necesar ca vehiculul condus de inculpat să fie dintre acelea pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere.
Obiectul juridic al infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe constă în relaţiile sociale referitoare la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, relaţii care sunt incompatibile cu conducerea sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
Subiectul activ este calificat, infracţiunea putând fi săvârşită pe drumurile publice numai de către conducătorul unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere. Potrivit art.20 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător.
Potrivit art.6 pct.6 din acelaşi act normativ, autovehicul – este orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor, iar potrivit pct.14, prin drum public se înţelege orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile.
În sensul acestor dispoziţii legale, autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare … este un autovehicul, face parte din categoria de vehicule B, iar pentru a fi condus pe drumurile publice legea prevede pentru conducătorul acestuia – inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. – obligativitatea deţinerii unui permis de conducere; de asemenea, strada de pe raza com. Deveselu, judeţul Olt pe care a condus inculpatul este un drum public.
Elementul material al laturii obiective se poate realiza printr-o acţiune de conducere pe drumurile publice a unui un autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, iar raportul de cauzalitate trebuie să existe.
Acţiunea inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I., care, la 25.03.2015, în jurul orei 22,50, a condus un autovehicul – autoturismul OPEL ASTRA cu nr. de înmatriculare … – pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere pe drumurile publice – raza com. Deveselu, judeţul Olt – având o îmbibaţie alcoolică în sânge de peste 0,80g/l alcool pur, realizează elementul material al infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, urmarea imediată constând în producerea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din însăşi săvârşirea faptei.
Latura subiectivă a infracţiunii presupune vinovăţia inculpatului sub formă de intenţie, care poate fi directă sau indirectă.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin.3 lit. b) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui prin săvârşirea faptei.
În drept, fapta inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I., care, la 25.03.2015, în jurul orei 22,50, a condus un autovehicul – autoturismul OPEL ASTRA cu nr. de înmatriculare … – pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii unui permis de conducere, pe drumurile publice – pe raza com. Deveselu, judeţul Olt – având o îmbibaţie alcoolică în sânge de peste 0,80g/l alcool pur, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen.
Se constată faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prev. de art. 482 C. proc. pen. iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de avocat ales C.A., cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul de urmărire penală (f.32).
4. Față de aceste considerente și apreciind cuantumul pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat ca fiind suficient pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei, în baza art. 485 alin.1 lit.a) C.pr.pen., va admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I.
În baza art. 396 alin. 1 şi 4 C.pr.pen. rap. la art.61 alin.2, 3 şi 4 lit.c) C.pen. va stabili în sarcina inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I., pentru săvârşirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prev. de art.336 alin.1 C.pen, pedeapsa de 230 (douăsutetreizeci) zile-amendă, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 50 (cincizeci) lei, amenda astfel stabilită fiind de 11.500 (unsprezecemiicincisute) lei.
În baza art. 83 alin.1 C.pen. va amâna aplicarea pedepsei amenzii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C.pen., de 2(doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin.1 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Olt, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform art.86 alin.1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probaţiune Olt.
În baza art. 85 alin.2 lit.g) şi i) C.pen. va impune inculpatului obligația de a nu conduce pe drumurile publice niciun vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere şi obligaţia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanţei, pe durata termenului de supraveghere.
Conform art. 86 alin.2 C.pen. verificarea modului de îndeplinire a acestor obligaţii se va face de către Poliţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, respectiv de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Olt şi Poliţia de Frontieră Română.
Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.88 C.pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea amânării aplicării pedepsei, respectiv că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă masurile de supraveghere sau obligaţiile impuse, instanţa va revoca amânarea şi va dispune aplicarea si executarea pedepsei.
II. Cu prilejul concluziilor asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în cauză, inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. a solicitat prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice cu 30 de zile, întrucât dreptul de circulaţie acordat prin prelungirea anterioară expiră la data de 18.02.2016.
Având în vedere natura infracţiunii săvârşite de către inculpat şi faţă de conţinutul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, o asemenea cerere nu poate fi primită, considerente în raport cu care va respinge, ca nefondată, cererea inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I. privind prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice.
Modul de soluţionare a cererii de prelungire a dreptului de circulaţie se va comunica şi şefului Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt.
Potrivit art. 274 alin. (1) C.pr.pen. în caz de amânare a aplicării pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţia cheltuielilor privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemnaţi de organele judiciare, care rămân în sarcina statului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen. va obligă pe inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
I. În baza art. 485 alin.1 lit.a) C.pr.pen. admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu inculpatul cap. cls. a III-a B.A.I. (…), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prev. de art.336 alin.1 C.pen., obiect al cauzei penale nr. 478/P/2015.
În baza art. 396 alin. 1 şi 4 C.pr.pen. rap. la art.61 alin.2, 3 şi 4 lit.c) C.pen. stabileşte în sarcina inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I. pentru săvârşirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prev. de art.336 alin.1 C.pen, pedeapsa de 230 (douăsutetreizeci) zile-amendă, cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 50 (cincizeci) lei, amenda astfel stabilită fiind de 11.500 (unsprezecemiicincisute) lei.
În baza art. 83 alin.1 C.pen. amână aplicarea pedepsei amenzii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 C.pen., de 2(doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin.1 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Olt, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform art.86 alin.1 C.pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin.1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probaţiune Olt.
În baza art. 85 alin.2 lit.g) şi i) C.pen. impune inculpatului obligația de a nu conduce pe drumurile publice niciun vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere şi obligaţia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanţei, pe durata termenului de supraveghere.
Conform art. 86 alin.2 C.pen. verificarea modului de îndeplinire a acestor obligaţii se va face de către Poliţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, respectiv de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Olt şi Poliţia de Frontieră Română.
Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.88 C.pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea amânării aplicării pedepsei.
II. Respinge, ca nefondată, cererea inculpatului cap. cls. a III-a B.A.I. privind prelungirea dreptului de circulaţie pe drumurile publice.
Modul de soluţionare a cererii de prelungire a dreptului de circulaţie se comunică şi şefului Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt.
În baza art. 274 alin.1 C.pr.pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.02.2016.
