Deliberând asupra cererii de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3233/866 din 24.07.2013 reclamanta SC U A SA a chemat în judecată pe pârâtul VC, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa acesta să fie obligat la plata sumei de 1327,91 lei reprezentând despăgubiri civile şi la plata dobânzii legale calculată de la data de 01.11.2011 ( data achitării despăgubirilor) şi până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că în data de 08.10.2011 pârâtul prin neglijenţa sa a produs inundarea apartamentului proprietatea numitului F D situat lângă apartamentul proprietatea pârâtului, eveniment care a provocat pagube apartamentului aparţinând asiguratului reclamantei.
În urma producerii evenimentului asigurat, în baza contractului de asigurare nr. ASL 0370588 reclamanta a despăgubit proprietarul apartamentului cu suma de 1327,91 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor efectuate, respectiv revopsirea pereţilor afectaţi de inundaţie.
În baza dispoziţiilor art. 998, 999 cod civil, pârâtul care prin culpa sa în menţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiilor sanitare situate în apartamentul proprietatea sa a cauzat prejudicii răspunde delictual pentru repararea prejudiciului.
Conform art. 22 din Legea 136/1995 asiguratorul se subrogă în drepturile asiguratului în limita despăgubirilor acordate, fiind astfel în drept să recupereze sumele achitate cu titlu de despăgubiri de la cel vinovat de producerea daunei, motiv pentru care a fost promovată prezenta acţiune.
Mai arată reclamanta că a încercat soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, însă pârâtul nu a dat curs notificării.
În drept au fost invocate prevederile art. 998, 999, Cod civil din 1894, art. 22 din Legea 136/1995.
În susţinerea acţiunii reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii. Arată acesta că reclamanta nu precizează în acţiune în ce constă vinovăţia pârâtului, legătura de cauzalitate şi nici în concret prejudiciul produs ca urmare a pretinsei sale culpe. Menţionează că nu a fost vreodată chemat la vreo constatare în legătură cu vreo inundaţie produsă la apartamentul asiguratului, nu a semnat vreun înscris şi nici nu a fost anunţat despre vreo faptă care să fi dus la inundarea apartamentului asiguratului. Inspectorul de daune al reclamantei a încheiat un proces verbal de constatare în care este consemnată o inundaţie în apartamentul vecinului F D ca urmare a unei defecţiuni la instalaţia de apă, dar aceste menţiuni nu sunt reale întrucât pârâtul nu a avut nicio defecţiune la instalaţia de apă. Nu a fost informat şi nici căutat de nimeni pentru a i se aduce la cunoştinţă acest lucru. În procesul verbal nu este consemnată defecţiunea în cauză şi nici care sunt criteriile avute în vedere pentru a se concluziona la care apartament a fost defecţiunea. Devizul de lucrări nu a fost întocmit la faţa locului de un organ de specialitate care să ajungă la concluzia că prejudiciul în cauză se ridică al suma plătită asiguratului.
Mai arată pârâtul că este plecat săptămânal în străinătate, dar a desemnat-o pe soţia sa care s-a prezentat la sediul reclamantei din Iaşi la data de 26.07.2013, însă nu a fost luată în seamă de nimeni pe motiv că nu mai este nimic de făcut decât să achite prejudiciul, în caz contrar urmând a fi acţionat în judecată. Menţionează că în data de 27.07.2013 s-a prezentat la un birou de mediator, însă reclamanta nu s-a prezentat la medierea conflictului.
Pârâtul consideră că nu poate fi antrenată răspunderea sa delictuală întrucât reclamanta nu a făcut dovada culpei sale, iar valoarea despăgubirii nu este cea reală.
Reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare.
Instanţa a încuviinţat reclamantei proba cu înscrisuri, iar pârâtului proba cu înscrisuri, proba testimonială, expertiză în specialitatea construcţii şi expertiză în specialitatea instalaţii.
Au fost audiaţi martorii R C M şi D V D.
În cauză a fost întocmit un raport de expertiză în specialitatea instalaţii de către expertul Şerbănoiu Adrian Alexandru şi un raport de expertiză în specialitatea construcţii de către expertul Tomm Traian.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma normelor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:
Între reclamantă, în calitate de asigurător şi numitul F D, în calitate de asigurat s-a încheiat la data de 25.01.2011 un contract de asigurare având ca obiect apartamentul proprietatea celui din urmă.
La data de 19.10.2011 asiguratul s-a adresat reclamantei cu o înştiinţare de daună, aducându-i la cunoştinţă faptul că în data de 08.10.2011 s-a produs evenimentul asigurat, în sensul că apartamentul său a fost inundat de către vecinul său de deasupra, V C. La aceeaşi dată a fost întocmit un proces verbal de constatare de către un inspector de daune al reclamantei, iar la data de 21.10.2011 asiguratul a solicitat plata sumei de 1327,91 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor necesare, sumă pe care reclamanta a plătit-o asiguratului la data de 01.11.2011 conform extrasului de cont depus la dosar.
Conform art. 22 alin.1 din legea 136/1995 :” în limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei”.
Conform art. 103 din legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil obligaţiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz a săvârşirii lor.
În speţă, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea de faţă pe răspunderea delictuală pentru fapta proprie, astfel că fapta generatoare de prejudiciu este evenimentul asigurat menţionat. Întrucât acest eveniment a avut loc la data de 08.10.2011, instanţa constată că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile noului cod civil. Dispoziţiile vechiului cod civil reglementează doar raportului contractuale dintre reclamantă şi asiguratul său, F D, contractul de asigurare fiind încheiat la data de 25.01.2011, adică înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil.
Potrivit art. 1357 din noul cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.
Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale este necesar a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui ce a creat prejudiciul.
Reclamanta pretinde că inundarea apartamentului asigurat s-a produs ca urmare a faptei pârâtului care nu a menţinut în bună stare de funcţionare instalaţiile sanitare situate în apartamentul proprietatea sa.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză expertul Şerbănoiu Adrian Alexandru arată că reţeaua proprie de alimentare cu apă a unui apartament este considerată ca fiind totalitatea ţevilor dispuse după apometrul de apă rece din acel apartament. În speţă, expertul a constatat la faţa locului că pe coloana de apă rece este fixat un teu de ramificaţie, teul respectiv asigurând ramificaţia coloanei de apă către apometrul apartamentului pârâtului. Analizând materialul din care este confecţionată coloana de apă, expertul a apreciat că această coloană a fost înlocuită între anii 1991-1995 odată cu montarea apometrului. A mai arătat expertul că defecţiunea s-a produs din cauza cedării teului de ramificaţie ce asigură ramificaţia coloanei de apă către apartamentul pârâtului, astfel că defecţiunea a avut loc la reţeaua comună de alimentare cu apă. Expertul mai precizează că astfel de evenimente sunt greu de prevăzut, reţeaua comună fiind relativ nouă, iar în lipsa unor documente care să ateste conformitatea materialelor folosite la această reţea se poate afirma că materialele folosite au fost de proastă calitate sau au avut o durată redusă de folosinţă.
Din probele administrate rezultă că defecţiunea s-a produs la reţeaua comună de alimentare cu apă şi nu la reţeaua proprie din apartamentul pârâtului.
Instanţa a încuviinţat pârâtului şi proba cu expertiza în construcţii pentru a se stabili şi evalua pretinsele degradări cauzate în apartamentul numitului F D, a se stabili valoarea materialelor şi a manoperei pentru lucrările necesare şi a se stabili dacă lucrările menţionate în devizul întocmit ulterior erau lucrări necesare şi utile în totalitate şi priveau degradările pretinse.
Expertul Tomm Traian desemnat pentru efectuarea acestei lucrări a comunicat instanţei că nu poate răspunde la obiectivele stabilite fără a face constatări în apartamentul numitului F D, iar acesta din urmă a refuzat să permită efectuarea constatărilor în lipsa unui reprezentant al reclamantei.
Ca urmare, instanţa a pus în vedere reclamantei să acorde sprijinul necesar expertului Tomm Traian pentru efectuarea expertizei.
Expertul a depus la data de 24.02.014 raportul de expertiză în care precizează că a întocmit lucrarea pe baza constatărilor efectuate în apartamentul pârâtului şi pe baza probelor existente la dosar deoarece la data convocării nu s-a prezentat nici un reprezentant al reclamantei, iar numitul F D nu a fost găsit la domiciliu. A mai precizat expertul că şi în condiţiile în care ar fi avut acces în apartamentul numitului F D, ar fi fost foarte greu să tragă concluzii certe cu privire la degradarea elementelor de construcţii şi finisaje produse de inundaţie la peste doi ani de la producerea ei şi după ce urmările au fost remediate.
Din declaraţia martorului R C M rezultă că acesta a fost cel care a efectuat lucrările de reparaţii la ţeava care a cedat, martorul fiind cel acre a oprit şi alimentarea cu apă la aproximativ un sfert de oră după cedarea ţevii. Martorul a precizat că în timp ce se afla în apartamentul pârâtului, a venit acasă soţia acestuia care a luat nişte prosoape şi a mers la vecinul de dedesubt pentru a vedea ce s-a întâmplat şi eventual, să ajute la strâns apa, însă s-a întors cu prosoapele uscate.
În acest context, este greu de crezut că apa scursă până la oprirea alimentării cu apă a fost într-o cantitate atât de mare încât înlăturarea urmărilor produse să necesite toate lucrările menţionate în cuprinsul devizului estimativ, ca de exemplu, înlocuirea parchetului din hol ( inundaţia fiind produsă în baie) şi desfacerea şi refacerea tencuielilor de pe pereţi, zugrăveli pe o suprafaţă de 75 mp.
Coroborând probele administrate în cauză, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada faptului că lucrările de reparaţii efectuate de pârât au fost necesare pentru a se înlătura consecinţele inundaţiei provocate de cedarea ţevii de ramificaţie de la instalaţia de alimentare cu apă către apartamentul pârâtului, nici a faptului că ţeava respectivă a cedat ca urmare a culpei pârâtului. De asemenea, reclamanta nu a asigurat sprijin expertului Tomm Traian, deşi i s-a solicitat în mod expres acest lucru şi nu a explicat în niciun fel motivul pentru care asiguratul său, F D, a sesizat producerea evenimentului la un interval de 11 zile după producere.
Reclamanta nu a dovedit în niciun fel că la momentul în care asiguratul său i-a adus la cunoştinţă producerea inundaţiei ar fi contactat în vreun fel pe pârât sau i-ar fi adus la cunoştinţă faptul că inundarea apartamentului asigurat s-a produs din culpa sa. Mai mult, asiguratul F D susţine în cuprinsul înştiinţării de daună că evenimentul s-a produs la data de 08.10.2011, însă înştiinţarea reclamantei s-a produs abia la data de 19.10.2011. Din probele administrate nu rezultă care a fost motivul pentru care asiguratul a înştiinţat-o pe reclamantă despre producerea evenimentului la un interval de timp atât de mare, respectiv 11 zile după producerea acestuia.
La data de 17.10.2011 Asociaţia de proprietari a emis o adeverinţă din care rezultă că la data de 08.10.2011 a fost sesizată de către F D că apartamentul acestuia a fost inundat de către vecinul V C. Această adeverinţă nu dovedeşte însă decât faptul că numitul F D a făcut o sesizare, nu însă şi faptul producerii efective a inundaţiei, neexistând nici un fel de probe din care să rezulte că pârâtul ar fi recunoscut această împrejurare sau că în prezenţa acestuia persoane specializate ar fi constatat producerea evenimentului respectiv.
Procesul verbal de constatare a fost întocmit de către inspectorul reclamantei la data de 19.1.02011, adică la un interval de 11 zile de la data producerii inundaţiei, fiind posibil ca în acest interval să se fi produs şi alte evenimente care să conducă la deteriorarea apartamentului asigurat. Reclamanta nu a explicat în nici un fel motivul pentru care asiguratul său a sesizat-o despre producerea evenimentului la un interval destul de mare de timp după producere.
Faţă de cele reţinute, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada întrunirii cumulative a condiţiilor necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, astfel că acţiunea formulată este neîntemeiată şi va fi respinsă.
În baza dispoziţiilor art. 453 al. 1 cod proc. civ. instanţa va obliga pe reclamantă să plătească pârâtului suma de 2280 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( onorariu de avocat şi onorarii de expertiză).
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3233/866 din 24.07.2013 reclamanta SC U A SA a chemat în judecată pe pârâtul VC, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa acesta să fie obligat la plata sumei de 1327,91 lei reprezentând despăgubiri civile şi la plata dobânzii legale calculată de la data de 01.11.2011 ( data achitării despăgubirilor) şi până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că în data de 08.10.2011 pârâtul prin neglijenţa sa a produs inundarea apartamentului proprietatea numitului F D situat lângă apartamentul proprietatea pârâtului, eveniment care a provocat pagube apartamentului aparţinând asiguratului reclamantei.
În urma producerii evenimentului asigurat, în baza contractului de asigurare nr. ASL 0370588 reclamanta a despăgubit proprietarul apartamentului cu suma de 1327,91 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor efectuate, respectiv revopsirea pereţilor afectaţi de inundaţie.
În baza dispoziţiilor art. 998, 999 cod civil, pârâtul care prin culpa sa în menţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiilor sanitare situate în apartamentul proprietatea sa a cauzat prejudicii răspunde delictual pentru repararea prejudiciului.
Conform art. 22 din Legea 136/1995 asiguratorul se subrogă în drepturile asiguratului în limita despăgubirilor acordate, fiind astfel în drept să recupereze sumele achitate cu titlu de despăgubiri de la cel vinovat de producerea daunei, motiv pentru care a fost promovată prezenta acţiune.
Mai arată reclamanta că a încercat soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, însă pârâtul nu a dat curs notificării.
În drept au fost invocate prevederile art. 998, 999, Cod civil din 1894, art. 22 din Legea 136/1995.
În susţinerea acţiunii reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii. Arată acesta că reclamanta nu precizează în acţiune în ce constă vinovăţia pârâtului, legătura de cauzalitate şi nici în concret prejudiciul produs ca urmare a pretinsei sale culpe. Menţionează că nu a fost vreodată chemat la vreo constatare în legătură cu vreo inundaţie produsă la apartamentul asiguratului, nu a semnat vreun înscris şi nici nu a fost anunţat despre vreo faptă care să fi dus la inundarea apartamentului asiguratului. Inspectorul de daune al reclamantei a încheiat un proces verbal de constatare în care este consemnată o inundaţie în apartamentul vecinului F D ca urmare a unei defecţiuni la instalaţia de apă, dar aceste menţiuni nu sunt reale întrucât pârâtul nu a avut nicio defecţiune la instalaţia de apă. Nu a fost informat şi nici căutat de nimeni pentru a i se aduce la cunoştinţă acest lucru. În procesul verbal nu este consemnată defecţiunea în cauză şi nici care sunt criteriile avute în vedere pentru a se concluziona la care apartament a fost defecţiunea. Devizul de lucrări nu a fost întocmit la faţa locului de un organ de specialitate care să ajungă la concluzia că prejudiciul în cauză se ridică al suma plătită asiguratului.
Mai arată pârâtul că este plecat săptămânal în străinătate, dar a desemnat-o pe soţia sa care s-a prezentat la sediul reclamantei din Iaşi la data de 26.07.2013, însă nu a fost luată în seamă de nimeni pe motiv că nu mai este nimic de făcut decât să achite prejudiciul, în caz contrar urmând a fi acţionat în judecată. Menţionează că în data de 27.07.2013 s-a prezentat la un birou de mediator, însă reclamanta nu s-a prezentat la medierea conflictului.
Pârâtul consideră că nu poate fi antrenată răspunderea sa delictuală întrucât reclamanta nu a făcut dovada culpei sale, iar valoarea despăgubirii nu este cea reală.
Reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare.
Instanţa a încuviinţat reclamantei proba cu înscrisuri, iar pârâtului proba cu înscrisuri, proba testimonială, expertiză în specialitatea construcţii şi expertiză în specialitatea instalaţii.
Au fost audiaţi martorii R C M şi D V D.
În cauză a fost întocmit un raport de expertiză în specialitatea instalaţii de către expertul Şerbănoiu Adrian Alexandru şi un raport de expertiză în specialitatea construcţii de către expertul Tomm Traian.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma normelor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:
Între reclamantă, în calitate de asigurător şi numitul F D, în calitate de asigurat s-a încheiat la data de 25.01.2011 un contract de asigurare având ca obiect apartamentul proprietatea celui din urmă.
La data de 19.10.2011 asiguratul s-a adresat reclamantei cu o înştiinţare de daună, aducându-i la cunoştinţă faptul că în data de 08.10.2011 s-a produs evenimentul asigurat, în sensul că apartamentul său a fost inundat de către vecinul său de deasupra, V C. La aceeaşi dată a fost întocmit un proces verbal de constatare de către un inspector de daune al reclamantei, iar la data de 21.10.2011 asiguratul a solicitat plata sumei de 1327,91 lei reprezentând contravaloarea reparaţiilor necesare, sumă pe care reclamanta a plătit-o asiguratului la data de 01.11.2011 conform extrasului de cont depus la dosar.
Conform art. 22 alin.1 din legea 136/1995 :” în limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei”.
Conform art. 103 din legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil obligaţiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz a săvârşirii lor.
În speţă, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea de faţă pe răspunderea delictuală pentru fapta proprie, astfel că fapta generatoare de prejudiciu este evenimentul asigurat menţionat. Întrucât acest eveniment a avut loc la data de 08.10.2011, instanţa constată că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile noului cod civil. Dispoziţiile vechiului cod civil reglementează doar raportului contractuale dintre reclamantă şi asiguratul său, F D, contractul de asigurare fiind încheiat la data de 25.01.2011, adică înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil.
Potrivit art. 1357 din noul cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.
Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale este necesar a fi întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui ce a creat prejudiciul.
Reclamanta pretinde că inundarea apartamentului asigurat s-a produs ca urmare a faptei pârâtului care nu a menţinut în bună stare de funcţionare instalaţiile sanitare situate în apartamentul proprietatea sa.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză expertul Şerbănoiu Adrian Alexandru arată că reţeaua proprie de alimentare cu apă a unui apartament este considerată ca fiind totalitatea ţevilor dispuse după apometrul de apă rece din acel apartament. În speţă, expertul a constatat la faţa locului că pe coloana de apă rece este fixat un teu de ramificaţie, teul respectiv asigurând ramificaţia coloanei de apă către apometrul apartamentului pârâtului. Analizând materialul din care este confecţionată coloana de apă, expertul a apreciat că această coloană a fost înlocuită între anii 1991-1995 odată cu montarea apometrului. A mai arătat expertul că defecţiunea s-a produs din cauza cedării teului de ramificaţie ce asigură ramificaţia coloanei de apă către apartamentul pârâtului, astfel că defecţiunea a avut loc la reţeaua comună de alimentare cu apă. Expertul mai precizează că astfel de evenimente sunt greu de prevăzut, reţeaua comună fiind relativ nouă, iar în lipsa unor documente care să ateste conformitatea materialelor folosite la această reţea se poate afirma că materialele folosite au fost de proastă calitate sau au avut o durată redusă de folosinţă.
Din probele administrate rezultă că defecţiunea s-a produs la reţeaua comună de alimentare cu apă şi nu la reţeaua proprie din apartamentul pârâtului.
Instanţa a încuviinţat pârâtului şi proba cu expertiza în construcţii pentru a se stabili şi evalua pretinsele degradări cauzate în apartamentul numitului F D, a se stabili valoarea materialelor şi a manoperei pentru lucrările necesare şi a se stabili dacă lucrările menţionate în devizul întocmit ulterior erau lucrări necesare şi utile în totalitate şi priveau degradările pretinse.
Expertul Tomm Traian desemnat pentru efectuarea acestei lucrări a comunicat instanţei că nu poate răspunde la obiectivele stabilite fără a face constatări în apartamentul numitului F D, iar acesta din urmă a refuzat să permită efectuarea constatărilor în lipsa unui reprezentant al reclamantei.
Ca urmare, instanţa a pus în vedere reclamantei să acorde sprijinul necesar expertului Tomm Traian pentru efectuarea expertizei.
Expertul a depus la data de 24.02.014 raportul de expertiză în care precizează că a întocmit lucrarea pe baza constatărilor efectuate în apartamentul pârâtului şi pe baza probelor existente la dosar deoarece la data convocării nu s-a prezentat nici un reprezentant al reclamantei, iar numitul F D nu a fost găsit la domiciliu. A mai precizat expertul că şi în condiţiile în care ar fi avut acces în apartamentul numitului F D, ar fi fost foarte greu să tragă concluzii certe cu privire la degradarea elementelor de construcţii şi finisaje produse de inundaţie la peste doi ani de la producerea ei şi după ce urmările au fost remediate.
Din declaraţia martorului R C M rezultă că acesta a fost cel care a efectuat lucrările de reparaţii la ţeava care a cedat, martorul fiind cel acre a oprit şi alimentarea cu apă la aproximativ un sfert de oră după cedarea ţevii. Martorul a precizat că în timp ce se afla în apartamentul pârâtului, a venit acasă soţia acestuia care a luat nişte prosoape şi a mers la vecinul de dedesubt pentru a vedea ce s-a întâmplat şi eventual, să ajute la strâns apa, însă s-a întors cu prosoapele uscate.
În acest context, este greu de crezut că apa scursă până la oprirea alimentării cu apă a fost într-o cantitate atât de mare încât înlăturarea urmărilor produse să necesite toate lucrările menţionate în cuprinsul devizului estimativ, ca de exemplu, înlocuirea parchetului din hol ( inundaţia fiind produsă în baie) şi desfacerea şi refacerea tencuielilor de pe pereţi, zugrăveli pe o suprafaţă de 75 mp.
Coroborând probele administrate în cauză, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada faptului că lucrările de reparaţii efectuate de pârât au fost necesare pentru a se înlătura consecinţele inundaţiei provocate de cedarea ţevii de ramificaţie de la instalaţia de alimentare cu apă către apartamentul pârâtului, nici a faptului că ţeava respectivă a cedat ca urmare a culpei pârâtului. De asemenea, reclamanta nu a asigurat sprijin expertului Tomm Traian, deşi i s-a solicitat în mod expres acest lucru şi nu a explicat în niciun fel motivul pentru care asiguratul său, F D, a sesizat producerea evenimentului la un interval de 11 zile după producere.
Reclamanta nu a dovedit în niciun fel că la momentul în care asiguratul său i-a adus la cunoştinţă producerea inundaţiei ar fi contactat în vreun fel pe pârât sau i-ar fi adus la cunoştinţă faptul că inundarea apartamentului asigurat s-a produs din culpa sa. Mai mult, asiguratul F D susţine în cuprinsul înştiinţării de daună că evenimentul s-a produs la data de 08.10.2011, însă înştiinţarea reclamantei s-a produs abia la data de 19.10.2011. Din probele administrate nu rezultă care a fost motivul pentru care asiguratul a înştiinţat-o pe reclamantă despre producerea evenimentului la un interval de timp atât de mare, respectiv 11 zile după producerea acestuia.
La data de 17.10.2011 Asociaţia de proprietari a emis o adeverinţă din care rezultă că la data de 08.10.2011 a fost sesizată de către F D că apartamentul acestuia a fost inundat de către vecinul V C. Această adeverinţă nu dovedeşte însă decât faptul că numitul F D a făcut o sesizare, nu însă şi faptul producerii efective a inundaţiei, neexistând nici un fel de probe din care să rezulte că pârâtul ar fi recunoscut această împrejurare sau că în prezenţa acestuia persoane specializate ar fi constatat producerea evenimentului respectiv.
Procesul verbal de constatare a fost întocmit de către inspectorul reclamantei la data de 19.1.02011, adică la un interval de 11 zile de la data producerii inundaţiei, fiind posibil ca în acest interval să se fi produs şi alte evenimente care să conducă la deteriorarea apartamentului asigurat. Reclamanta nu a explicat în nici un fel motivul pentru care asiguratul său a sesizat-o despre producerea evenimentului la un interval destul de mare de timp după producere.
Faţă de cele reţinute, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada întrunirii cumulative a condiţiilor necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, astfel că acţiunea formulată este neîntemeiată şi va fi respinsă.
În baza dispoziţiilor art. 453 al. 1 cod proc. civ. instanţa va obliga pe reclamantă să plătească pârâtului suma de 2280 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( onorariu de avocat şi onorarii de expertiză).
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC U A SA, cu sediul în… în contradictoriu cu pârâtul V C, domiciliat în …
Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 2280 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 02.04.2014.
