Acţiunea în evacuare a unei persoane fizice din imobil atunci când aceasta nu mai locuieşte în acest imobil pe calea ordonanţei preşedinţiale este inadmisibilă când nu vizează luarea unor măsuri provizorii.
Instanţa a calificat acţiunea ca fiind o cerere formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială prev. de art.996 NCPC, deoarece reclamanta a solicitat a cererea sa să se judece „ urgent „ .
Instanţa apreciază excepţia inadmisibilităţii ca fiind întemeiată, deoarece pârâtul nu mai locuieşte în imobilul de unde se cere a fi evacuat , ceea ce şi reclamanta arată în acţiune.
In ceea ce priveşte faptul că, pârâtul figurează în evidenţe cu domiciliul la adresa Plt. I. Bogdan, nr. 29, Tecuci, motiv pentru care reclamanta trebuie să plătească taxă de habitat , această problemă nu poate fi soluţionată pe această cale a acţiunii în justiţie a ordonanţei preşedinţiale, deoarece nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prev. de art.996 NCPC .
Astfel, instanţa constată că, nu se justifică urgenţa soluţionării cauzei, deoarece pârâtul oricum nu mai locuieşte în imobilul respectiv , iar modificarea datelor din actul de identitate al acestuia nu se realizează prin evacuarea pârâtului .
Reclamanta a depus la dosar „precizări” prin care de fapt schimba obiectul acţiunii solicitând ca pârâtul să fie obligat să-şi schimbe domiciliul, însă această modificare a obiectului acţiunii este formulată peste termenul prevăzut de lege , pârâtul depunând deja la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecată aşa cum a fost formulată iniţial.
Or, acţiunea nu poate fi modificată în funcţie de apărările pe care pârâtul le formulează în cauză. Se mai are în vedere că, acţiunea nu vizează luarea unei măsuri provizorii, ci a soluţionării definitive a celor solicitate de reclamantă , ceea ce ar prejudeca fondul cauzei, situaţie care face ca acţiunea să fie inadmisibilă iar calea la care reclamanta trebuia să apeleze este cea a dreptului comun în cazul în care pârâtul nu înţelege să-şi execute de bună voie obligaţiile ce-i revin.
Faţă de aceste considerente, instanţa va admite excepţia şi va respinge cererea, ca inadmisibilă.
Instanţa a calificat acţiunea ca fiind o cerere formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială prev. de art.996 NCPC, deoarece reclamanta a solicitat a cererea sa să se judece „ urgent „ .
Instanţa apreciază excepţia inadmisibilităţii ca fiind întemeiată, deoarece pârâtul nu mai locuieşte în imobilul de unde se cere a fi evacuat , ceea ce şi reclamanta arată în acţiune.
In ceea ce priveşte faptul că, pârâtul figurează în evidenţe cu domiciliul la adresa Plt. I. Bogdan, nr. 29, Tecuci, motiv pentru care reclamanta trebuie să plătească taxă de habitat , această problemă nu poate fi soluţionată pe această cale a acţiunii în justiţie a ordonanţei preşedinţiale, deoarece nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prev. de art.996 NCPC .
Astfel, instanţa constată că, nu se justifică urgenţa soluţionării cauzei, deoarece pârâtul oricum nu mai locuieşte în imobilul respectiv , iar modificarea datelor din actul de identitate al acestuia nu se realizează prin evacuarea pârâtului .
Reclamanta a depus la dosar „precizări” prin care de fapt schimba obiectul acţiunii solicitând ca pârâtul să fie obligat să-şi schimbe domiciliul, însă această modificare a obiectului acţiunii este formulată peste termenul prevăzut de lege , pârâtul depunând deja la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecată aşa cum a fost formulată iniţial.
Or, acţiunea nu poate fi modificată în funcţie de apărările pe care pârâtul le formulează în cauză. Se mai are în vedere că, acţiunea nu vizează luarea unei măsuri provizorii, ci a soluţionării definitive a celor solicitate de reclamantă , ceea ce ar prejudeca fondul cauzei, situaţie care face ca acţiunea să fie inadmisibilă iar calea la care reclamanta trebuia să apeleze este cea a dreptului comun în cazul în care pârâtul nu înţelege să-şi execute de bună voie obligaţiile ce-i revin.
Faţă de aceste considerente, instanţa va admite excepţia şi va respinge cererea, ca inadmisibilă.
