Anulare hotărâre AGA. Art. 117, art. 136^1, art. 153^18, 160 alin. 1^2 Legea Societăţilor Comerciale.


           Convocarea AGA de către preşedintele consiliului de administrație este conformă actului constitutiv. Publicarea într-un ziar de largă răspândire și în Monitorul Oficial asigură cerința informării transparente și egale  a investitorilor, neexistând nicio  prevedere imperativă a publicării convocatorului pe web site-ul societății a cărei încălcare să ducă la nulitatea absolută a hotărârii AGA. Legalitatea controlului  societăţii prin cenzori şi audit. Nedovedirea interesului contrar societăţii

           Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. 2170/62 la data de 14.04.2014 reclamanții I.N. și B.R.M. au chemat în judecată pe pârâta S.C. R. S.A. reprezentată prin Consiliul de Administrație, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea Hotărârii Adunării generale ordinare a acționarilor S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014, convocată de către S.C. R. S.A.
Prin sentinţa civilă nr. 635/30 octombrie 2014 Tribunalul Braşov a respins acţiunea formulată de reclamanţii I.N. şi B.R.M. cu domiciliul ales în B., S.U. nr. 223, et. 3, sector 3, la SCA Piperea şi Asociaţii în contradictoriu cu pârâta S.C. R. S.A. cu sediul ales în B., str. Z. […], Judeţul  B., citată şi prin administrator judiciar provizoriu C. SPRL cu sediul în B., str. O. […]6, Judeţul  B.
A obligat reclamanţii să plătească pârâtei suma de 3.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele considerente:
La data de 17.03.2014 a avut loc ședința Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A. în cadrul căreia au fost supuse la vot și hotărâte următoarele: 1) revocarea Consiliului de Administrație al S.C. R S.A., respectiv revocarea administratorilor B.Ș.L., B.I.T. și N.I.D.; 2) numirea unui Consiliu de Administrație format din 3 membri, astfel: confirmarea S.C. P.R. S.A. în funcția de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. și numirea ca membri ai Consiliului de Administraţie a domnului O.A. și a domnului R.V.L.; 3) stabilirea remunerației noului Consiliu de Administraţie … 11) anularea tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar, inclusiv a hotărârilor AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013, reprezentantul legal al acționarului majoritar P.R. S.A. fiind domnul președinte O.I., conform AGOA din 12.07.2010; 12) alegerea comisiei de cenzori a S.C. R. S.A., formată din următoarele persoane: S.S., N.L.D., M.I., mandatul acestora fiind de 3 ani de la data acestei hotărâri.
Sunt lovite de nulitate absolută hotărârile AGA luate fără respectarea normelor privitoare la convocarea adunărilor, însă în speță aceste norme au fost respectate cu ocazia întocmirii convocatorului pentru ședința AGA din data de 17.03.2014.
Astfel cum rezultă din conținutul convocatorului, AGA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 a fost convocată de președintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., în conformitate cu dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora ”Adunarea generală este convocată de consiliul de administrație … ori de câte ori este necesar” și cu dispozițiile art. 14 alin. 1 din actul constitutiv al S.C. R. S.A., potrivit cărora ”Adunarea generală a acționarilor se convoacă de președintele consiliului de administrație sau de către unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de președinte”.
În privința persoanei căreia îi aparține calitatea de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., instanța reține că, prin actul constitutiv al S.C. R. S.A. – forma actualizată din data de 15.02.2010 – s-a stabilit că persoana juridică S.C. P.R. S.A. are calitatea de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., iar prin Hotărârea nr. 1/18.01.2011 a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A. din data de 18.01.2011, s-a dispus reconfirmarea/prelungirea numirii în funcția de Președinte al Consiliului de Administrație a S.C. P.R. S.A., pentru o perioadă de 4 ani.
Într-adevăr, ulterior adoptării Hotărârii AGOA din data de 18.01.2011, au fost adoptate și alte hotărâri ale Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A., hotărâri potrivit cărora s-a dispus numirea unor alte persoane în calitate de membri sau Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., însă toate aceste hotărâri au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile sau definitive.
Nu se poate reține că Președintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. este domnul B.L.Ș., astfel că acesta avea obligația, dar și dreptul de a convoca Hotărârea AGA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014, întrucât înscrierea în Registrul Comerțului a calității domnului B.L.Ș. de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. are la bază Hotărârea AGOA S.C. R. S.A. din data de 25.06.2013, Hotărâre anulată de către instanța de judecată, astfel cum s-a arătat mai sus.
Convocarea Hotărârii AGOA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 s-a realizat de către S.C. P.R. S.A. în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., la rândul său S.C. P.R. S.A. fiind reprezentată de Președintele Consiliului său de administrație, O.I., astfel că dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 au fost respectate.
Pentru aceleași motive, prezidarea ședinței AGOA din data de 17.03.2014 de către O.I. și semnarea de către acesta a Hotărârii AGOA din data de 17.03.2014 respectă dispozițiile art. 129 din Legea nr. 31/1990 și ale art. 15 alin. 3 din actul constitutiv al S.C. R.
Nu se poate reține că nepublicarea convocatorului pe website-ul societății conform art. 6 din Regulamentul CNVM nr. 6/2009, determină nulitatea convocatorului și a hotărârii Adunării Generale ce a urmat, având în vedere că modalitățile de asigurare a publicității convocatorului prin publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, într-un ziar de circulație locală și într-un ziar de circulație națională sunt singurele prevăzute și de art. 14 din actul constitutiv.
De asemenea, nu se poate reține „indicarea eronată a datei de ținere a AGOA în punctul 14 al convocatorului”, astfel cum susțin reclamanții, în cuprinsul primului paragraf al convocatorului fiind menționată în mod expres data ședinței Adunării Generale a Acționarilor – 17.03.2014 – , fiind evidentă eroarea materială din cuprinsul pct. 14) al convocatorului, punct la care nu se face referire, de altfel, în mod expres la data la care va avea loc ședința Adunării Generale, ci se face referire la efectele pe care le va produce Hotărârea adoptată de Adunarea Generală.
Alegerea în ședința AGOA din data de 17.03.2014, a comisiei de cenzori corespunde atribuțiilor Adunării generale a acționarilor prevăzute de art. 13 alin. 2 lit. b) din actul constitutiv, atribuțiile Comisiei de cenzori fiind menționate în art. 21 din actul constitutiv al S.C. R. S.A. În privința obligației de auditare a S.C. R. S.A., despre care fac vorbire reclamanții, instanța reține că Hotărârea AGOA din data de 17.03.2014 a avut în vedere această obligație, stabilind la punctul 13) aprobarea alegerii unui cenzor/auditor extern independent sau a unei societăți de audit și împuternicirea Consiliului de administrație pentru a negocia contractul de audit în vederea realizării unui audit al S.C. R. S.A.
Împrejurarea că la punctul 12) din Hotărârea AGOA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 se decide  „anularea tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar” nu poate determina, decât eventual – în situația în care această cauză de nulitate invocată de reclamanți ar fi întemeiată – nulitatea parțială a Hotărârii AGOA, în privința acestei dispoziții, neputând avea drept consecință nulitatea întregii Hotărâri. Instanța nu poate reține, însă, că la punctul 12) din Hotărâre, Adunarea generală și-a depășit competența, față de faptul că nulitatea hotărârilor adunării generale poate fi constatată doar de către instanță, întrucât singurele Hotărâri enumerate la acest punct sunt Hotărârile AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013, anulate anterior de către instanțele judecătorești prin hotărâri judecătorești irevocabile/definitive, astfel că în această privință Adunarea Generală doar a constatat faptul că în privința acelor Hotărâri ale adunării generale a intervenit sancțiunea nulității.
În privința stabilirii remunerației administratorilor,  stabilirea acesteia prin Hotărâre a Adunării Generale a acționarilor conform art. 15318 din Legea nr. 31/1990 sau lipsa stabilirii cuantumului acesteia nu poate reprezenta o chestiune de legalitate a Hotărârii Adunării Generale, ci doar o chestiune de oportunitate. Pe de altă parte, instanța reține că, potrivit procesului-verbal al ședinței Adunării Generale a acționarilor din data de 17.03.2014, în cadrul AGOA a fost stabilită remunerația membrilor Consiliului de Administrație nu doar generic, ci a fost stabilit în mod concret cuantumul acesteia, ca fiind de 500 lei/lună pentru fiecare membru al Consiliului de Administrație.
Împrejurarea că hotărârea AGA a fost luată în lipsa Registrului Acționarilor de la Depozitarul Central nu este de natură să determine nelegalitatea Hotărârii adoptate la data de 17.03.2014, întrucât calitatea de acționar al S.C. R. S.A. a persoanelor care au participat la ședința AGA din data de 17.03.2014 sau numărul drepturilor de vot valabile exprimate în ședință nu a fost contestată.
Nu se poate reține că hotărârea AGOA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 este expresia abuzului de drept și a relei – credințe a domnului O.I. sau împrejurarea că, la adoptarea acesteia, au fost încălcate dispozițiile art. 1361 din Legea nr. 31/1990, atâta timp cât această Hotărâre a Adunării Generale exprimă voința socială exprimată prin votul acționarilor prezenți în Adunarea Generală, deținători de acțiuni reprezentând 91,86647% din capitalul social, acționarul majoritar fiind S.C. P.R. S.A. care deține 91,8622% din capitalul social al S.C. R S.A.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii I.N. și B.R.M. prin care au solicitat schimbarea acesteia în sensul admiterii acţiunii formulate.
În motivarea  apelului se arată următoarele:
1.Convocarea nelegală a hotărârii AGA cu încălcarea art. 117 al 1 din Legea Societăţilor Comerciale  este motiv de nulitate a hotărârii AGA.
Art. 117 alin. 1 din Legea societăţilor comerciale prevede convocarea AGA de către Consiliul de Administrație  respectiv directorat, iar art. 14 din actul constitutiv convocarea de președintele CA sau de către unul dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de preşedinte.
Calitatea de preşedinte, respectiv vicepreședinte  trebuie  să existe  obligatoriu la data convocării şedinţei AGA.
În speță AGA  a fost convocată de societate, cum rezultă din convocator  şi mai mult  nu a fost reprezentată de reprezentanții  săi legali înscriși  în registrul comerțului, fiind nulă abasolut hotărârea.
Potrivit doctrinei dacă administratorii sunt membrii unui CA şi nu se prevede altfel în actul constitutiv, decizia de convocare a adunării trebuie luată de administratori pe baza regulii majorităţii, nefiind posibil ca un singur administrator să aibă iniţiativă în această privință, art. 15320  Legea societăţilor comerciale  prevăzând un cvorum de cel puțin jumătate din numărul  membrilor. 
Exclusiv în cauzele prevăzute de lege sau de actul constitutiv, iniţiativa convocării AGA poate aparţine şi altor persoane decât administratorii/directorii de exemplu cenzorii la cererea acţionarilor sau instanța la cererea acţionarilor, dar numai în cazul în care administratorii  nu şi-au îndeplinit obligaţia de convocare art. 119 alin. 3, art. 141 alin. 2 Legea societăţilor comerciale.
Convocarea s-a înaintat către BVB piața  Rasdaq Bucureşti în 7.02.2014 fiind semnată  de preşedinte  al CA O.I. când  preşedinte al CA  era altă persoană.
Instanța a omis să se pronunţe asupra unui motiv constând în falsul intelectual concretizat în menţiunea din convocator: ca urmare a convocării de către preşedintele CA   a S.C. R., O.I. 
AGA  a fost convocată de societate nu prin reprezentanți legali şi nu de preşedintele CA. 
Nici la data convocării nici la data introducerii prezentei cereri O. nu e preşedintele CA.
Convocatorul conţine şi alte motive de nulitate fiind întocmit cu încălcarea Regulamentului 1/2006 şi 6/2009 a CNVM precum şi cu încălcarea Legii nr. 297/2012 (lipsa  publicării pe site-ul societății a convocatorului şi a materialelor informative, conform art. 5 şi 6 din Regulamentul 6/2009, introducerea unui alineat abrogat, indicarea eronată a datei de ţinere a AGA în pct. 14 a convocatorului ca fiind data de 10.

2. Şedința AGA a fost   prezidată de o persoană care nu avea acest drept, iar hotărârea  a fost  semnată de aceeaşi persoană lipsită de calitate, respectiv de O. care nu avea calitatea de președinte sau vicepreședinte nici la momentul convocării nici la momentul la care a prezidat şedința şi a semnat hotărârea, contrar dipozițiilor art. 129 din Legea societăţilor comerciale.
3.Convocarea AGA s-a făcut cu încălcarea art. 6 din regulamentul CNVM 6/2009 potrivit căruia societatea are obligaţia ca pe toată perioada cu cel puţin 30 de zile anterior  datei adunării şi până la data adunării, să pună la dispoziţia acţionarilor pe web site cel puţin următoarele informaţii, a convocatorului  menţionat la art. 4 alin. 1 şi 2, iar potrivit art. 4 alin. 1 fără a aduce atingere aplicării prevăzute de art. 197 alin. 2  din Legea nr. 297/2014, societatea  convoacă AGA  conform alin. 3-5 cu cel puțin 30 de zile anterior datei de întrunire a adunării cu respectarea Legii nr. 31/1990.
Din coroborarea celor două texte rezultă că în plus faţă de obligaţia impusă de art. 117 alin. 3 din Legea societăţilor comerciale, regulamentul impune şi obligaţia publicării convocatorului  şi pe web,  text imperativ. Altfel ar însemna că dispoziţiile art. 117 alin. 3 din Legea societăţilor comerciale au forţă superioară celor ale art. 6 din Regulament  şi s-ar ajunge la inaplicabilitatea regulamentului. 
4. Hotărârea AGA  a aprobat alegerea unei comisii de cenzori în situaţia în care S.C. R. e o societate obligată la auditare conform legii contabilităţii şi actului  constitutiv  care prevede la art. 12 că gestiunea  societăţii este  controlată de acţionari şi de auditor în condiţiile Legii 31/1990 care este numit de AGA pe 4 ani, deci există obligația de auditare conform art. 5  şi 3 alin. 1 din  OMF 3055/2009 și art. 21 din statut.
Normele de convocare sunt de ordine publică, atrăgând  nulitatea absolută. 
Nelegala convocare   echivalează cu lipsa acesteia, sancţiunea fiind nulitatea.
Un acţionar de bună credință  nu se poate prezenta la o AGOA convocată de însăși societatea S.C. R. S.A. printr-o persoană fără calitate respectiv O.. Greşit a reţinut instanţa că convocarea s-a realizat  de P.R. în calitatea de președinte  al CA al S.C. R. S.A., la rândul său prin preşedinte CA. 
Hotărârea  AGA  din 25.06.2013 prin care s-a decis alegerea domnului B.L. în calitate de preşedinte al  CA a fost anulată prin sentinţa nr 152/2013 a Tribunalului Brașov, deci ulterior convocării, deci la momentul  convocării calitatea de preşedinte  aparţinea lui B., nu lui O. care nu avea dreptul să convoace adunarea. 
În şedința AGA s-a aprobat anularea unor hotărâri AGA de competența instanțelor potrivit art. 132 din Legea societăţilor comerciale, acest punct având pe ordinea de zi indicativul 11 și nu 12.
Din citirea punctului rezultă nu constatarea nulităţii, ci anularea. Greşit  se face referire la hotărârile  deja anulate, în hotărâre referirea fiind la anularea tuturor  hotărârilor, inclusiv cele 3.
5. Hotărârea s-a  luat în lipsa registrului acţionarilor. 
Din art. 98, 120 şi 117 alin. 4 Legea societăţilor comerciale rezultă că o hotărâre luată în lipsa  registrului acţionarilor este nulă scop în care societatea va solicita depozitarului central lista acţionarilor, în speță necerându-se. Sancţiunea  intervine indiferent de contestarea  sau nu a calităţii de acţionar sau a numărului  de voturi.
6. Hotărârea  nu a stabilit remuneraţia administratorilor.
Art. 15318  Legea societăţilor comerciale prevede stabilirea remunerației administratorilor   prin actul constitutiv sau hotărârea  AGA.  S-a stabilit  o remuneraţie fără a stabili cuantumul acesteia.
Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 înmatricularea şi menţiunile de la registrul comerțului sunt opozabile terţilor  de la publicarea în Monitorul Oficial.
În realitate acţionarul majoritar prin O. încearcă să-şi creeze avantaje în interes propriu,  să falimenteze S.C. R. S.A. şi de aceea recurge la ascunderea cuantumului.
7. Hotărârea a fost  luată cu încălcarea prevederilor  art. 1361 Legea societăţilor comerciale  privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor. 
Formularea de hotărâri ale AGA contrare legii sau actului constitutiv permite atacarea unor hotărâri contrare intereselor generale ale societății, favorizând o anumită categorie de acţionari.
Interesul social este un  pact social între acţionari se foloseşte de poziţia de președinte  al CA la P.R. pentru  a vota în numele acţionarului P.R. în şedința AGA a S.C. R.  deci este de rea-credinţă.
Nu a votat acţionarul  P.R. , ci O.I.
8.Nevalabilitea hotărârii este  recunoscută implicit de O.I.
În  25.06.2014 O. a adoptat un înscris denumit hotărârea  AGA a S.C. R. S.A.  prin care a numit un nou CA îndreptând şi alte erori majore ale AGA din 17.03.2014 (convocatorul efectuat de o persoană fără această calitate, numirea cenzorilor, numirea unui administrator al P.R. în lipsa unui contract de administrare încheiat cu această societate.
Cu toate acestea O. a omis că la momentul adoptării acestei hotărâri nu deținea calitatea de reprezentant  al P.R. (acţionarul majoritar al S.C. P.R., societate în insolvență cu drept de administrare ridicat în dosarul nr. 473/62/2014). A preferat o hotărâre în care nu are calitatea de reprezentant  al acţionarului în numele căruia votează în detrimentul unei hotărâri  cum este cea din 17.03.2014 care nu respectă nici cele mai mici cerinţe prevăzute  de lege.
Intimata R. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că hotărârea atacată este voinţa acţionarului majoritar, hotărârea a fost convocată şi prezidată legal, acţionarii au făcut dovada acţiunilor, actul constitutiv permite numirea unor cenzori persoane fizice.
Prin decizia nr. 529 /15.04.2015  Curtea  de Apel a admis în parte apelul declarat de reclamanţii I.N. și B.R.M. împotriva sentinţei civile nr. 635/30 octombrie 2014 pronunţate de Tribunalul Braşov, pe care a  schimbat-o în parte în sensul că:
A admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii I.N. şi B.R.M. împotriva pârâtei S.C. R. S.A. , şi în consecinţă:
A anulat în parte Hotărârea Adunării Generale Ordinare a acționarilor S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 în ceea ce priveşte pct. 11 referitor la anularea tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar, inclusiv a hotărârilor AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013 păstrând dispoziţiile privind anularea hotărârilor din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013.
A păstrat  restul dispoziţiilor sentinţei.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut următoarele considerente:
În ceea ce privește convocarea, prezidarea ședinței și semnarea hotărârii astfel cum rezultă din conținutul convocatorului, AGA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 a fost convocată de președintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., care este potrivit actului  constitutiv al S.C. R. S.A. – forma actualizată din data de 15.02.2010 persoana juridică S.C. P.R. S.A. prin Hotărârea nr. 1/18.01.2011 a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A. din data de 18.01.2011, dispunându-se reconfirmarea/prelungirea numirii în funcția de Președinte al Consiliului de Administrație a S.C. P.R. S.A., pentru o perioadă de 4 ani.  La rândul său S.C. P.R. S.A. fiind reprezentată de Președintele Consiliului său de administrație, O.I., astfel că dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 au fost respectate.
Ulterior adoptării Hotărârii AGOA din data de 18.01.2011, au fost adoptate și alte hotărâri ale Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. R. S.A.,  hotărâri  potrivit cărora s-a dispus numirea unor alte persoane în calitate de membri sau Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., însă toate aceste hotărâri au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile.
Nu se poate reține că Președintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. este domnul B.L.Ș., astfel că acesta avea obligația, dar și dreptul de a convoca Hotărârea AGA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014, întrucât înscrierea în Registrul Comerțului a calității domnului B.L.Ș. de Președinte al Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A. are la bază Hotărârea AGOA S.C. R. S.A. din data de 25.06.2013, Hotărâre anulată prin sentința civilă nr. 152/29.04.2014 a Tribunalului Brașov –, rămasă definitivă prin respingerea apelului promovat potrivit deciziei nr. 526/2014 a Curții de Apel Brașov, nulitatea având efect retroactiv față de societatea S.C. R. S.A. care nu este un terț, deci B.L. nu putea convoca adunarea generală atacată.
Convocarea Hotărârii AGOA S.C. R. S.A. din data de 17.03.2014 s-a realizat de către O.I., Președinte al S.C. P.R. S.A. care este preşedintele Consiliului de Administrație al S.C. R. S.A., care de asemenea a prezidat și semnat hotărârea atacată, fiind respectate dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, art. 129 din Legea nr. 31/1990 și ale art. 15 alin. 3 din actul constitutiv al S.C. R. S.A., precum și dispozițiile art. 131 din Legea nr. 31/1990.
Adunarea generală este convocată de regulă de administratori, însă în cazurile prevăzute de lege (de către cenzori la cererea acționarior sau de către instanța judecătorească la cererea acționarilor) sau de actul constitutiv inițiativa convocării poate aparține și altor persoane. De vreme ce procedura privind convocarea adunării generale este instituită în interesul acționarilor, aceștia pot stabili prin actul constitutiv și alte categorii de persoane care pot avea inițiativa convocării. În speță art. 14 din actul constituiv prevede competența președintelui consiliului de administrație sau a unuia dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de preşedinte, de a convoca adunarea generală.
Dacă administratorii sunt membrii unui CA și nu se prevede altfel în actul constitutiv, decizia de convocare a adunării trebuie luată de administratori pe baza regulii majorității potrivit art. 15320, însă în speță actul constitutiv dă competența președintelului CA de a convoca adunarea generală, deci convocarea este legală.
Art. 5 și art. 6 din Regulamentul CNVM 1/2006 se referă la vânzarea valorilor mobiliare, respectiv la publicarea prospectului de emisiuni pe website-ul ofertantului și nu la convocarea AGA.
Art. 224 din Legea  nr. 297/2004 stabilește obligația  de principiu a societăților comerciale tranzacționate pe  o piață reglementată de a asigura toate condițiile și informațiile necesare pentru a permite acționarilor să-și exercite  drepturile. Printre aceste drepturi sunt menționate expres dreptul acționarilor de a participa la adunările generale și dreptul la informații suficiente privind problemele supuse  dezbaterii adunării.
Regulamentul 1/2006 stabilește condiții suplimentare cu privire la publicarea convocării. Astfel convocarea trebuie publicată cu cel puțin 25 zile înainte de data întrunirii pentru prima oră a adunării, convocarea va avea cel puțin elementele prevăzute în art. 135 alin. 1 din Regulament, art. 135 alin. 1 prevede obligația arătării modalității de distribuire a documentelor  și informațiilor referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, conform art. 136 societatea comercială este obligată să pună la dispoziția  acționarilor pentru consultare cu minim 5 zile înainte  de data adunării generale, la sediul societății sau pe website-ul ei precum și în alte locuri stabilite de societate a tuturor documentelor ce urmează a fi dezbătute în adunarea generală împreună cu materialele informative aferente fiecărui punct înscris pe ordinea de zi. Cât privește modalitatea de publicare a convocării adunării generale, Legea nr. 297/2004 și Regulamentul 1/2006 nu derogă expres de la prevederile art. 117 din Legea societăţilor comerciale. Publicarea într-un ziar de largă răspândire și în Monitorul Oficial asigură cerința informării transparente și egale a investitorilor, neexistând nicio prevedere imperativă a publicării convocatorului pe website-ul societății a cărei încălcare să ducă la nulitatea absolută a hotărârii AGA.
Introducerea unui alineat abrogat sau indicarea în pct. 14 a convocatorului a datei de 10 în loc de 17 a ținerii AGA nu sunt  aspecte de nelegalitate, în cuprinsul primului paragraf al convocatorului fiind menționată în mod expres data ședinței Adunării Generale a Acționarilor – 17.03.2014 -, fiind evidentă eroarea materială din cuprinsul pct. 14) al convocatorului, punct la care nu se face referire, de altfel, în mod expres la data la care va avea loc ședința Adunării Generale, ci se face referire la efectele pe care le va produce Hotărârea adoptată de Adunarea Generală.
Art. 224 din Legea nr. 297/2004 stabilește obligația  de principiu a societăților comerciale tranzacționate pe  o piață reglementată de a asigura toate condițiile și informațiile necesare pentru a permite acționarilor să-și exercite  drepturile. Printre aceste drepturi sunt menționate expres dreptul acționarilor de a participa la adunările generale și dreptul la informaţii suficiente privind problemele supuse dezbaterii adunării.
Regulamentul 1/2006 stabilește condiții suplimentare cu privire la publicarea convocării. Astfel convocarea trebuie publicată cu cel puțin 25 zile înainte de data întrunirii pentru prima oră a adunării, convocarea va avea cel puțin elementele prevăzute în art. 135 alin. 1 din Regulament, art. 135 alin. 1 prevede obligația arătării modalității de distribuire a documentelor  și informațiilor referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi, conform art. 136 societatea comercială este obligată să pună la dispoziția  acționarilor pentru consultare cu minim 5 zile înainte de data adunării generale, la sediul societății sau pe website-ul ei precum și în alte locuri stabilite de societate a tuturor documentelor ce urmează a fi dezbătute în adunarea generală împreună cu materialele informative aferente fiecărui punct înscris pe ordinea de zi. Cât privește modalitatea de publicare a convocării adunării generale, legea nr. 297/2004 și Regulamentul 1/2006 nu derogă expres de la prevederile art. 117 din Legea societăţilor comerciale. Publicarea într-un ziar de largă răspândire și în Monitorul Oficial asigură cerința informării transparente și egale  a investitorilor, neexistând nicio prevedere imperativă a publicării convocatorului pe website-ul societății a cărei încălcare să ducă la nulitatea absolută a hotărârii AGA.
Adunarea generală este convocată de regulă de administratori, însă în cazurile prevăzute de lege (de către cenzori la cererea acționarior sau de către instanța judecătorească la cererea acționarilor) sau de actul constitutiv inițiativa convocării poate aparține și altor persoane. De vreme ce procedura privind convocarea adunării generale este instituită în interesul acționarilor, aceștia pot stabili prin actul constitutiv și alte categorii de persoane care pot avea inițiativa convocării. În speță art. 14 din actul constituiv prevede competența președintelui consiliului de administrație sau a unuia  dintre vicepreședinți, pe baza împuternicirii date de preşedinte, de a convoca adunarea generală.
Dacă administratorii sunt membrii unui CA și nu se prevede altfel în actul constitutiv, decizia de convocare a adunării trebuie luată de administratori pe baza regulii majorității potrivit art. 15320, însă în speță actul constitutiv dă competența președintelului CA de a convoca adunarea generală, deci convocarea este legală.
În ceea ce privește controlul prin cenzori, acesta este obligatoriu la toate societățile, altele decât cele pentru care există obligația legală a auditului financiar sau cele care au optat pentru auditul financiar. Din art. 160 alin. 12  din Legea societăţilor comerciale rezultă că la societățile supuse auditului financiar prin lege, pot fi numiți și cenzori.
În speță prin hotărârea atacată s-au numit cenzori, dar și audit, fiind îndeplinită obligația de auditare prevăzută de art. 5  şi 3 alin. 1 din  OMF 3055/2009 și art. 21 din statut.
Cu privire la anularea tututor hotărârilor AGA adoptate fără legală reprezentare, prin hotărârea AGA din 17.03.2014 s-a aprobat anularea tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar, inclusiv a hotărârilor AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013.
Societatea nu poate să-şi anuleze propriile hotărâri după efectuarea formalităţilor de publicitate, art. 132 alin. 2 care prevede că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie.
Menţinerea securităţii raporturilor juridice de drept comercial are la bază instituţia aparenţei. Celeritatea operaţiunilor juridice face imposibilă verificarea constantă, corectă şi completă a datelor necesare încheierii unei operaţiuni comerciale, motiv pentru care legiuitorul a dat consistenţă instituţiei aparenţei în materia dreptului comercial, tocmai pentru protejarea terţilor.
Scopul instituirii obligativităţii formalităţilor de publicitate a hotărârilor A.G.A. pentru a le face opozabile terţilor a fost tocmai de a da acest caracter irevocabil; de altfel această obligativitate a fost corelată şi cu art. 51 care prevede că terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire  la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte. Dacă am admite contrariul, anume că hotărârea poate fi anulată şi după efectuarea publicităţii, ar fi fără sens ideea de publicitate. Tot aşa, scopul publicităţii este de a oferi din acel moment o protecţie sigură terţilor pentru încheierea unor acte juridice ce au legătură cu o hotărâre A.G.A., chiar legea prevăzând că aceste date sunt opozabile terţilor.
Hotărârea atacată se referă nu doar la hotărârile AGOA din 02.04.2012, 25.04.2013 și 25.06.2013 a căror anulare s-a dispus prin instanță, fiind de prisos a se mai anula şi prin hotărârea AGOA, ci a tuturor hotărârilor adunării generale a acționarilor societății R. S.A. adoptate fără legala reprezentare a acționarului majoritar, ceea ce este inadmisibil, competența anulării hotărârilor AGA revenind doar instanței în baza art. 132  din Legea societăţilor comerciale, astfel că se impune anularea acestei dispoziții din hotărârea atacată.
În ceea ce privește lipsa registrului acționarilor, art. 98 Legea societăţilor comerciale  se referă la transmiterea dreptului  de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă materială prin declarație făcută în registrul acționarilor și prin mențiunea făcută pe titlu, semnată de cedent și cesionar sau de mandatarii lor, art. 120 prevede că acționarii exercită dreptul de vot în adunarea generală proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă, art. 117 alin. 4 se referă la convocarea prin scrisoarea recomandată sau pe cale electronică  la adresa acționarului înscrisă în registrul acționarilor. 
Din art. 98, 120, 117 alin 4 din Legea societăţilor comerciale nu rezultă nulitatea hotărârii adunării generale luate în lipsa registrului acționarilor, iar pe de altă parte nu s-a contestat calitatea unor acționari de a vota.
Cu privire la stabilirea renumerației administratorilor, art. 15318 din Legea societăţilor comerciale prevede stabilirea remunerației prin actul constitutiv sau hotărârea  AGA.  În procesul-verbal al AGA din 17.03.2014 a fost stabilit în mod concret cuantumul acesteia, ca fiind de 500 lei/lună pentru fiecare membru al Consiliului de Administrație. Faptul că în hotărârea AGA publicată nu apare cuantumul remunerației administratorilor nu este un aspect de nelegalitate a acestei adunări. Procesul-verbal al adunării generale este un element esențial pentru valabilitatea hotărârii adunări generale.
Cu privire la motivul de apel privind încălcarea dispozițiilor art. 1361 din Legea societăţilor comerciale privind exercitarea cu bună credință a drepturilor, art. 1361 consacră prin dispoziții de ordine publică expres cele două limite fundamentale ale exercițiului drepturilor acționarilor: buna-credință și promovarea cu prioritatate a intereselor legitime ale societății. În măsura în care unii acționari dovedesc că hotărârea AGA încalcă interesele legitime ale societății, sau este luată cu rea-credință, se pronunță nulitatea acesteia. În speță nu s-a dovedit că hotărârea atacată ar fi contrară interesului social, iar faptul că O.I. a votat în numele acționarului  majoritar P.R. S.A. care deține 91,8622% din capitalul social al S.C. R. S.A , fiind președinte al consiliului de administrație al P.R. S.A. este legal.
În ceea ce privește nevalabilitatea hotărârii recunoscută implicit de O.I. și lipsa sa de reprezentant la S.C. P.R. S.A., obiectul cauzei este hotărârea AGA din 17.03.2014 și nu cea din 25.06.2014.
Prin încheierea din 3.09.2014 pronunțată în dosarul nr. 473/62/2014 Tribunalul Brașov a deschis procedura insolvenței față de debitoarea P.R., însă nu s-a ridicat dreptul de administrare, astfel că O. deținea calitatea de reprezentant al acestei societăți.