Citeste şi

  • Nu am gasit decizii asemanatoare!

consfinţire acord de mediere – autoritate de lucru judecat întrucât există o sentinţă civilă irevocabilă cu privire la suma ce formează obiectul acordului de mediere


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.12.2014, sub nr. 62044/299/2014, reclamanta S.C. O.P. S.A. a chemat in judecata pe paratul P.C. solicitând instanţei să consfinţească acordul de mediere intervenit intre aceasta şi pârât cu privire la restituirea sumei de 18.719 lei, ce a făcut obiectul dosarului de executare nr .154/200 al B.E.J. F.E..
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc F.E., paratul a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă pronunţată de Tribunalul Argeş-Sectia Civila in dosarul nr. …., definitivă şi executorie de drept, executarea silită fiind realizată integral asupra sumei de 18.719 lei, in dosarul de executare nr.154/200 al B.E.J. F.E..
S-a mai susţinut că, prin decizia civilă nr. 970/M din data de 10.05.2012 a Curţii de Apel Brasov-Sectia Civila si Pentru Cauze cu Minori si de Familie, de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a fost admis recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 162/CM/30.01.2009 pronunţate de Tribunalul Arges-Sectia Civila in dosarul nr. …, dispunându-se modificarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii formulate de către paratul din prezenta cauză.
În drept au fost invocate dispoziţiile art.59 alin.2, art.63 alin.1 si art.64 alin.1 si alin.1 indice 1 din Legea nr.192/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
În dovedirea celor susţinute, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 lei.
Legal citat, paratul nu s-a prezentat in fata instantei.
La termenul de judecata din data de 19.01.2015 instanţa a invocat din oficiu excepţia autorităţii de lucru judecat in raport de sentinţa civilă nr. 23038/04.12.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. …, rămasă irevocabila prin decizia civila nr. 3949R/04.12.2014 pronuntata de Tribunalului Bucureşti-Sectia a V-a Civila in acelasi dosar,  asupra careia a ramas in pronuntare.
Analizând materialul probator, prin prisma acestei excepţii, instanţa reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul acestei instante la data de 08.12.2014, sub nr. 62044/299/2014, reclamanta S.C. O.P. S.A. a chemat in judecata pe paratul P.C., solicitand instantei sa consfinteasca acordul de mediere intervenit intre aceasta si parat cu privire la restituirea sumei de 18.719 lei, ce a facut obiectul dosarului de executare nr.154/200 al B.E.J. F.E..
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc F.E., paratul a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.162/CM/30.01.2009 pronunţată de Tribunalul Arges-Sectia Civila in dosarul nr.3493/109/2008, definitivă şi executorie de drept, executarea silită fiind realizată integral asupra sumei de 18.719 lei, in dosarul de executare nr.154/200 al B.E.J. F.E..
S-a mai susţinut că, prin decizia civilă nr.970/M din data de 10.05.2012 a Curţii de Apel Brasov-Sectia Civila si Pentru Cauze cu Minori si de Familie, de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a fost admis recursul declarat împotriva sentinţei civile nr.162/CM/30.01.2009 pronunţate de Tribunalul Arges-Sectia Civila in dosarul nr. …, dispunându-se modificarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii formulate de către paratul din prezenta cauză.
De asemenea, instanta retine ca, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …, contestatoarea S.C. O.P.S.A. a chemat în judecată pe mai multi intimati, printre care si paratul din prezenta cauza, P.C., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să anuleze procedura de executare in dosarul nr.154/2010 aflat la B.E.J. F.E. şi, pe cale de consecinţă, să anuleze toate actele de executare efectuate, adresa de înfiinţare a popririi, procesul-verbal de cheltuieli de executare şi raportul de expertiză. Contestatoarea a mai solicitat suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei si restabilirea situatiei anterioare executarii prin restituirea sumelor executate.
Pe parcursul solutionarii acestui dosar, contestatoarea a mai invocat si imprejurarea ca titlul executoriu ce a stat la baza executarii silite realizate in dosarul de executare nr. 154/2010 al B.E.J. F.E., respectiv sentinţa civilă nr. 162/CM/30.01.2009 pronunţată de Tribunalul Arges-Sectia Civila in dosarul nr. …, a fost desfiintat prin decizia civilă nr.970/M din data de 10.05.2012 a Curţii de Apel Brasov-Sectia  Civila si Pentru Cauze cu Minori si de Familie, de Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.
Prin sentinţa civilă nr.23038/04.12.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr.4541/299/2010, ramasa irevocabila prin decizia civila nr.3949R/04.12.2014 pronuntata de Tribunalului Bucureşti-Sectia a V-a Civila in acelasi dosar,  instanta a admis contestaţia la executare si a dispus intoarcerea executarii silite realizate in dosarul de executare nr.154/2010 al B.E.J. F.E. si a obligat intimatii, printre care si pe paratul din prezenta cauza, sa restituie contestatoarei suma totala de 3.318.052,88 lei, actualizata cu rata inflatiei la data restituirii.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca, prin sentinţa civilă nr.162/CM/30.01.2009 pronuntata de Tribunalul Arges in dosarul nr. …. a fost obligata contestatoarea S.C. O.P. S.A. la plata catre intimati a unor drepturi banesti.
  Prin decizia nr. 970/M/10.05.2012, Curtea de Apel Brasov a admis recursul promovat de contestatoare impotriva sentinţei civile nr. 162/CM/30.01.2009 pronuntata de Tribunalul Arges in dosarul nr. …, respingand pe fond actiunea.
In aceasta situatie, instanta a constatat ca intimatilor le-a fost desfiintat titlul executoriu in baza caruia a fost pornita executarea silita.
Fata de considerentele mai sus expuse, instanta a admis cererea contestatoarei.
Instanta retine ca, potrivit art.430 NCPC:”(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.”
Pana la momentul intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila, aceasta problema isi avea sediul in dispozitiile art.1201 din vechiul Cod civil si in art.166 din vechiul Cod de procedura civila. Potrivit art.1201 Cod civil  este lucru judecat atunci cand a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si impotriva lor in aceeasi calitate, iar potrivit art.166 Cod procedura civila, exceptia puterii de lucru judecat poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu in orice faza a judecatii, chiar si inaintea instantei de recurs.
Cu toate acestea, niciunul dintre cele doua texte de lege mai sus mentionate nu stabilea in mod clar si expres carei parti din hotararea i se aplica aceasta institutie procesual civila. Astfel, in viziunea vechilor coduri, civil si de procedura civila, autoritatea de lucru judecat se ataseaza, in mod indiscutabil, dispozitivului hotararii si solutiilor exprese continute de acesta.
Totodata, insa, pentru ca autoritatea de lucru judecat este legata de verificarea jurisdictionala realizata de instanta, trebuie recunoscut acest atribut si motivelor necesare, care explica dispozitivul, facandu-l comprehensibil (altminteri, fara a se face apel la argumentele si ratiunile adoptarii solutiei, nu s-ar cunoaste limitele judecatii, pretentiile care au investit instanta si asupra temeiniciei carora aceasta a avut a se pronunta). De aceea trebuie recunoscuta autoritate de lucru judecat motivelor cu valoare decizionala, adica acelor motive care contin solutii asupra unor puncte litigioase ale procesului de asa maniera incat doar felul in care au fost aduse in fata judecatii (pe cale de aparare ori ca aspecte prealabile cercetarii fondului), face ca astfel de solutii sa nu se regaseasca in dispozitiv.
Asadar, trebuie recunoscut ca intra in autoritate de lucru judecat, alaturi de dispozitivul care transeaza litigiul, si motivele care sustin solutia (in absenta carora aceasta nu ar avea vreun inteles, permitand reluarea la nesfarsit a litigiilor), precum si motivele care contin ele insele solutii pe aspectele litigioase invocate de parti si supuse dezbaterii acestora.
Neajunsurile constatate in jurisprudenta in legatura cu intelegerea si aplicarea efectului autoritatii lucrului judecat (redus, cel mai adesea, doar la functia sa negativa, de exceptie procesuala, ignorandu-i-se functia pozitiva) pot fi depasite in lumina reglementarilor aduse prin dispozitiile noului Cod de procedura civila.
Astfel, autoritatea de lucru judecat este consacrata (potrivit art.430 din noul Cod de procedura civila) ca efect al hotararii judecatoresti (nu doar exceptie procesuala sau prezumtie de lucru judecat, ca in vechea reglementare). Potrivit actualei reglementari reiese fara putinta de tagada faptul ca s-a dorit renuntarea la sintagma “putere de lucru judecat” deoarece putea produce confuzii, iar sfera notiunii de autoritate de lucru judecat a fost extinsa si asupra continutului notiunii de putere de lucru judecat. Rezulta ca situatiile in care partea era obligata sa apeleze la invocarea puterii de lucru judecat, cum ar fi solicitarea de a nu se contrazice considerentele hotararilor anterioare sau solutiile date exceptiilor sau incidentelor procedurale in alt litigiu, fac in prezent obiectul exceptiei autoritatii de lucru judecat.
Totodata, in noul Cod de procedura civila, primeste continut normativ (art.431 din noul Cod de procedura civila) dubla functiune, pozitiva si negativa, a autoritatii de lucru judecat.
Conform art.431 NCPC:’’(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. (2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.”
Astfel, efectul pozitiv al autoritatii de lucru judecat il constituie recunoasterea prin lege a faptului ca o hotarare judecatoreasca definitiva este pusa in executare, producand efecte in mod efectiv si dandu-i-se astfel eficienta. Autoritatea de lucru judecat confera persoanelor in favoarea carora au fost pronuntate dispozitiile hotararii dreptul de a folosi mijloacele legale pentru executarea acelor dispozitii.
Efectul negativ recunoscut prin lege hotararii judecatoresti definitive consta in faptul ca este oprita o noua judecata pentru aceleasi pretentii solutionate prin hotararea ce a ramas definitiva (non bis in idem). In aceasta situatie, autoritatea de lucru judecat constituie un obstacol in calea readucerii in fata organelor judiciare a conflictului de drept civil.
Alineatul 2 al art.431 din noul Cod de procedura civila face referire la opunerea lucrului judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma, de unde rezulta ca scopul invocarii acestui text este evitarea pronuntarii de hotarari care se contrazic.
Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instantelor a unor  chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el poate cunoaste limitari, decurgand din aplicarea altor principii.
  Astfel, elementele autoritatii de lucru judecat rezulta din dispozitiile art.431 NCPC, care se refera la tripla identitate de pari, obiect si cauza sau la lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.
Primul element al autoritatii de lucru judecat se refera la identitatea de obiect. Obiectul cererii de chemare in judecta este pretentia formulata, respectiv folosul urmarit de catre reclamant prin introducerea actiunii si dreptul subiectiv la care se refera obiectul material pretins. Pentru a exista autoritate de lucru judecat trebuie ca obiectul din cea de-a doua actiune sa fie identic cu cel din prima, iar acest lucru se verifica prin compararea obiectului primei actiuni, argumentelor de fapt ale reclamantului, scopului final urmarit de acesta prin promovarea actiunii, considerentelor primei hotararii, care se reflecta in statuarile cuprinse in dispozitivul hotararii, cu obiectul determinat in cea de-a doua actiune si cu scopul final urmarit de parte prin promovarea celei de-a doua actiuni.
 Efectuand aceasta operatiune, instanta constata ca cele doua obiecte sunt identice in cazul de fata.
Astfel, la o prima vedere s-ar putea considera ca obiectele celor doua actiuni nu sunt identice din moment ce in prima cerere s-a solicitat intoarcerea executarii silite iar in cauza de fata s-a solicitat a se lua act de acordul de mediere potrivit legii nr.192/2006.
In realitate insa, instanta retine ca, in speta, obiectul prezentei cauze este de fapt tot o intoarcere a executarii silite realizate in cadrul aceluiasi dosar de executare ca urmare a desfiintarii titlului executoriu in calea de atac a recursului, acordul de mediere dintre parti fiind numai modalitatea practica, concreta, in care partile s-au inteles cu privire la restituirea sumei de bani datorate de parat, respectiv nu dintr-o data, ci in rate lunare.
Cu alte cuvinte, solutionarea de catre instanta a unei cereri de a se lua act de un acord de mediere, presupune ca orice alta cerere adresata instantei, verificarea temeiniciei acesteia, a inscrisurilor prezentate de parti din care rezulta drepturile asupra  carora au tranzactionat prin acordul de mediere.
Practic, ceea ce deosebeste o cerere solutionata printr-un acord de mediere de o cerere solutionata fara a exista un asemenea acord, este imprejurarea ca, in cazul unui acord de mediere, motivarea instantei cu privire la situatia de fapt si temeiurile de drept aplicabile este mai succinta, avand in vedere ca, practic, prin incheierea acordului de mediere, paratul a recunoscut pretentiile reclamantului.
Acest lucru nu scuteste insa instanta de a analiza sumar existenta, temeinicia si intinderea dreptului reclamantului prin referire la inscrisurile dosarului.
Mai mult, instanta retine ca, chiar si in situatia in care s-ar aprecia ca in speta obiectul celor doua cereri nu este identic, intrucat in primul dosar a fost vorba despre o intoarcere executare iar in acest dosar este vorba despre un “acord de mediere”, instanta retine ca, alineatul 2 al art.431 din noul Cod de procedura civila face referire la opunerea lucrului judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma.
Or, “lucrul judecat” in primul litigiu este restituirea de catre intimat (parat in cauza de fata) a sumei obtinute prin executare silita, iar in prezentul dosar, lucrul supus judecatii este tot restituirea de catre parat a sumei obtinute prin executare silita, insa esalonat, fiind vorba deci despre acelasi “lucru”.
De asemenea, instanta retine ca, nu este identitate de obiect numai atunci cand obiectul celor doua cereri se suprapune exact, dispozitia legala enuntata neimplicand in mod necesar acelasi obiect material, fiind de ajuns ca, la baza ambelor prestatii pretinse sa se afle acelasi drept.
Practic, ceea ce intereseaza din punct de vedere al autoritatii de lucru judecat este ca, din cuprinsul actiunilor sa rezulte ca scopul final urmarit de parte este acelasi, adica obtinerea unui titlu executoriu cu privire la dreptul pretins.
Al doilea element esential priveste identitatea de cauza. Cauza rezida in fundamentul juridic al actiunii si se manifesta practic in situatia de fapt calificata juridic. Verificand si acest element, instanta constata ca exista identitate in speta.
Cea de-a treia conditie a autoritatii de lucru judecat este si ea formulata in mod expres de art.431 NCPC, text care pretinde ca judecata sa aiba loc intre parti avand aceeaşi calitate.
In ceea ce priveste aceasta conditie, instanta observa ca in dosarul nr. … a fost parte si tertul poprit R.B. S.A., care nu este parte si in prezenta cauza, insa instanta apreciaza ca acest lucru nu are relavanta in speta, intrucat drepturile pretinse de reclamanta sunt in legatura cu paratul P.C., iar nu cu tertul poprit, care, oricum, este obligat sa se conformeze dispozitiilor din sentinta si decizia pronuntate in dosarul nr. ….
In concluzie, raportand situatia de fapt descrisa la textele de lege enuntate mai sus, instanta constata ca in prezenta cauza exista cu evidenta identitatea ceruta de lege si astfel autoritate de lucru judecat cu privire la actiunea formulata de catre reclamanta.
Aici se mai impun si urmatoarele precizari:
Este adevarat ca prin sentinţa civilă nr.23038/04.12.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. …, ramasa irevocabila prin decizia civila nr.3949R/04.12.2014 pronuntata de Tribunalului Bucureşti-Sectia a V-a Civila in acelasi dosar,  instanta a admis contestaţia la executare si a dispus intoarcerea executarii silite realizate in dosarul de executare nr.154/2010 al B.E.J. F.E. si a obligat intimatii, printre care si pe paratul din prezenta cauza sa restituie contestatoarei suma totala de 3.318.052,88 lei, actualizata cu rata inflatiei la data restituirii, fara a se mentiona concret care este suma pe care trebuie sa o restituie fiecare intimat.
In considerentele acestei sentinte s-a mai retinut ca, din moment ce s-a format un singur dosar de executare iar adresa de infiintare a popririi a fost realizata pentru suma globala si nu rezulta din dosarul de executare ce suma are de restituit fiecare intimat, se prezuma ca este vorba despre sume globale.
Este de asemenea adevarat ca, aceste sustineri din considerente ale instantei nu pot fi avute in vedere din moment ce nu se regasesc reflectate si in dispozitiv, in sensul ca in dispozitiv nu se mentioneaza ca suma urmeaza a fi restituita de catre intimati in cote egale, instanta motivand practic ceva ce nu a dispus prin dispozitiv.
Insa, instanta retine ca sentinta a fost supusa controlului instantei de recurs, care avea posibilitatea de a o examina sub toate aspectele si care a mentinut-o asa cum a fost pronuntata.
De asemenea, instanta apreciaza ca aceste aspecte nu o indreptatesc pe reclamanta sa promoveze din nou o actiune numai cu privire la paratul din prezenta cauza pentru a obtine un nou titlu executoriu numai cu privire la suma pe care acesta ar avea-o de restituit, chiar si sub forma unei cereri prin care se solicita a se lua act de un acord de mediere, din moment ce aceasta suma face in mod evident parte din suma totala poprita in dosarul de executare nr.154/2010 si cu privire la care s-a dispus deja restituirea prin sentinţa civilă nr. 23038/04.12.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. …, ci calea pe care ar fi trebuit sa o aleaga reclamanta este aceea de a solicita instantei lamurirea dispozitivului sentinţei civile nr.23038/04.12.2012, pronuntate de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. …, in sensul de a se mentiona expres cat anume din suma totala poprita trebuie sa restituie fiecare intimat, printre care si paratul din prezenta cauza.
Astfel, lipsa de diligenta a reclamantei de a insista in obtinerea in dosarul nr.4541/299/2010 a unui titlu executoriu clar si explicit cu privire la fiecare intimat, care sa poata fi pus in executare in mod corespunzator, fie prin formularea recursului, fie prin formularea unei cereri de lamurire a dispozitivului, nu o indreptateste pe reclamanta sa promoveze din nou o actiune numai cu privire la paratul din prezenta cauza pentru a obtine un nou titlu executoriu numai cu privire la suma pe care acesta ar avea-o de restituit, intrucat ratiunea pentru care au fost instituite caile de atac sau cererile de lamurire a dispozitivuuli unei sentinte este tocmai aceea de a se inlatura sau remedia erorile dintr-o sentinta, cai de care reclamanta ar fi trebuit sa uzeze.
Pentru argumentele expuse mai sus instanta nu poate lua act de acordul de mediere incheiat de parti si depus de reclamanta la dosar, intrucat acest lucru ar insemna pronuntarea unei noi hotarari judecatoresti cu privire la acelasi aspect, deoarece operatiunea de a se lua act de un acord de mediere presupune analizarea din nou a temeiniciei pretentiilor reclamantei, admiterea actiunii, urmata de mentionarea in dispozitiv a continutului acordului de mediere, deci pronuntarea unei noi sentinte.
Mai mult decat atat, instanta observa ca acordul de mediere depus la dosar a fost incheiat la data de 23.01.2014, data la care dosarul nr. … nu se solutionase in mod irevocabil si prin urmare, reclamanta si paratul ar fi putut solicita instantei de recurs sa ia act de acest acord de mediere, acest lucru fiind posibil, si in acest fel s-ar fi obtinut un titlu executoriu clar cu privire la paratul din prezenta cauza.
In fine, instanta mai apreciaza si ca, in masura in care paratul respecta termenii acordului de mediere depus de reclamanta la dosar si achita ratele la termenele scadente acolo stabilite, nu este nicio problema pentru reclamanta.
In cazul in care insa paratul nu mai respecta acordul si nu mai achita ratele, parata se poate adresa unui executor judecatoresc pentru punerea in executare a sentinţei civile nr.23038/04.12.2012, pronuntate de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. …, cerere la care sa ataseze si acordul de mediere incheiat de parti in data de 23.01.2014, prin care paratul recunoaste practic cat din suma globala de 3.318.052,88 lei are el de restituit, respectiv 18.719 lei, in acest fel fiind indepartat practic in ceea ce-l priveste pe parat caracterul lacunar al sentinţei civile nr.23038/04.12.2012, pronuntate de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. ….
Sunt considerente pentru care instanta va admite exceptia autorităţii de lucru judecat, invocată din oficiu si va respinge acţiunea ca având autoritate de lucru judecat.
In final, instanta va lua act că paratul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:

Admite exceptia autorităţii de lucru judecat, invocată de instanta din oficiu.
Respinge acţiunea formulata de reclamanta S.C. O.P.S.A., cu sediul in …, in contradictoriu cu paratul P.C., cu domiciliul in  …,  ca având autoritate de lucru judecat.
Ia act că paratul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Data in camera de consiliu si pronunţată în şedinţă publică azi, 26.01.2015.