Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Secotrului 1 Bucureşti la data de 31.07.2014 sub nr. 35831/299/2014, contestatorul I.G.P.F. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul CNADNR – DRDP BUCUREŞTI şi terţ poprit B., terţ poprit V.R., terţ poprit B.C.R., terţ poprit B.C.R. – S.S. 6, terţ poprit B. – S.M. anularea încheierii de încuviinţare a executării silite, pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 03.02.2014 în dosarul nr. …, a actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 204/B/2014, constituit la BEJ S.I.C., suspendarea executării silite, întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii s-a arătat, în esenţă, că executarea silită a fost pornită în temeiul unui înscris ce nu constituie titlu executoriu întrucât procesul-verbal de contravenţie nu a fost comunicat în mod legal conform dispoziţiilor art. 27 din OG nr. 2/2001.
În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 711 C.proc.civ..
În dovedirea susţinerilor, contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
La data de 29.10.2014, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, susţinând că procesul-verbal a fost legal comunicat prin afişare, anterior Deciziei ICCJ nr. 10/2013.
La termenul de judecată din data de 08.01.2015, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive terţilor popriţi.
Având în vedere că excepţia calităţii procesuale pasive constituie o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, de natură a face de prisos cercetarea fondului, instanţa, în temeiul art. 248 alin. (1) C.proc.civ., o va cerceta cu prioritate.
Cu privire la terţii popriţi în cadrul procedurii de executare contestate, chemarea acestora în proces are doar scopul de opozabilitate a hotărârii ce urma a fi pronunţată. Prin urmare, între contestatoare şi terţii popriţi nu există niciun raport juridic material din care să decurgă vreo obligaţie în sarcina lor şi în favoarea reclamantei în cadrul contestaţiei la executare.
In consecinţă, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi va respinge cererea formulată în contradictoriu cu terţii popriţi B., terţ poprit V.R., terţ poprit B.C.R., terţ poprit B.C.R. – S.S. 6, terţ poprit B. – S.M. ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă
Analizând actele cauzei civile de faţă, instanţa reţine următoarele:
In fapt, prin cererea de executare silită înregistrată pe rolul BEJ S.I.C., la data de 31.10.2013, creditoarea CNADNR – DRDP, a solicitat punerea în executare silită a: procesului verbal de constatare a contravenţiei seria R11 nr. 0129929/10.06.2011 pentru suma de 28 de euro.
In urma încuviinţării executării silite de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin încheierea din data de 03.02.2014 dispusă în dosarul nr. … (fila 97), s-a dispus poprirea conturilor contestatoarei deschise la terţii popriţi pentru suma de 538.38 lei compusă din 126.67 lei debit şi 411.71 lei cheltuieli de executare.
In drept, sunt incidente dispoziţiile art. 632 C.proc.civ.
Potrivit art. 632 C.proc.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Aceasta fiind situaţia de fapt, instanţa reţine că, potrivit art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. Contestaţia la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obţine anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale.
În speţă, instanţa constată că executarea silită contestată a fost pornită cu încălcarea dispoziţiilor art. 632 Cod procedură civilă raportat la art. 37 şi art. 27 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 7/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 23 iulie 2013.
Astfel, conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate. Potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
În conformitate cu art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului, iar operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor. Prin Decizia nr. 10/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poştă, cu aviz de primire.
Având în vedere că executarea silită contestată a fost începută după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei pronunţate în soluţionarea recursului în interesul legii, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie problemei de drept privind interpretarea dispoziţiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 este obligatorie, conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.
Intimata-creditoare nu a efectuat comunicarea prin poştă, cu aviz de primire, a procesului-verbal de contravenţie pus în executare silită, astfel încât procedura de afişare a acestuia este nelegală, contravenind caracterului subsidiar al acestei modalităţi de comunicare. Având în vedere că procesele verbale de contravenţie nu au fost înmânate sau comunicate în mod legal persoanei sancţionate contravenţional, acestea nu reprezintă titlu executoriu conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, întrucât nu a expirat termenul prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, în care se putea formula plângerea contravenţională. Totodată, având în vedere că procesul-verbal nu a fost comunicat în mod legal către persoana sancţionată contravenţional în termenul prevăzut de art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, au devenit incidente prevederile art. 14 din O.G. nr. 2/2001, intervenind prescripţia executării sancţiunii contravenţionale.
În consecinţă, este întemeiat motivul invocat prin contestaţia la executare constând în necomunicarea, în mod legal, a procesului-verbal de contravenţie înainte de începerea executării silite a despăgubirilor stabilite prin acesta.
Susţinerile intimatei privind inaplicabilitatea Deciziei în interesul legii nr. 10/2013 sunt vădit neîntemeiate, având în vedere că, la momentul realizării procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenţie, prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 erau susceptibile de două interpretări cu privire la caracterul alternativ sau subsidiar al modalităţilor de comunicare reglementate. Având în vedere că problema comunicării proceselor verbale a fost dedusă judecăţii după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 7/2013, în speţă, singura interpretare valabilă a dispoziţiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 este cea stabilită de instanţa supremă, aceasta fiind obligatorie, conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.
Faţă de considerentele anterior prezentate, instanţa va admite cererea formulată de contestatoarea, şi, în consecinţă, va dispune anularea încheierii de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 03.02.2014 în dosarul nr. …, precum şi a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 204/B/2014, constituit la BEJ S.I.C.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, având în vedere soluţionarea contestaţiei la executare, în temeiul art. 718 alin. (1) C.proc.civ., instanţa care o va respinge ca rămasă fără obiect.
Referitor la capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, potrivit art. 722 alin. (1) C.proc.civ., în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare.
Analizând situaţia de fapt reţinută în cauză în contextul dispoziţiilor legale anterior citate, instanţa reţine că în urma desfiinţării executării silite ca urmare a admiterii contestaţiei la executare se naşte dreptul contestatorului de a solicita restabilirea situaţiei anterioare executării, iar intimatului îi revine obligaţia de a restitui sumele de bani primite prin executare silită, şi anume suma de suma de 126.67 lei şi 411.71 lei poprite până la momentul formulării contestaţiei.
Având în vedere soluţia ce va fi pronunţată în cauză şi dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 80/2013 conform căruia sumele achitate cu titlul de taxe judiciare de timbru se restituie la cerere când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, va dispune restituirea către contestator a taxelor judiciare de timbru în cuantum 309.20 lei (fila 1), după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
In temeiul art. 716 alin. (2) coroborat cu art. 453 alin. (1) C.proc.civ., va dispune obligarea intimatului către BEJ S.I.C. suma de 18.6 lei, reprezentând costul copiei dosarului de executare nr. 204/B/2014 (fila 90).
In baza art. 719 alin. (4) C.proc.civ., prezenta hotărâre va fi comunicată executorului judecătoresc, după rămânerea sa definitivă.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Secotrului 1 Bucureşti la data de 31.07.2014 sub nr. 35831/299/2014, contestatorul I.G.P.F. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul CNADNR – DRDP BUCUREŞTI şi terţ poprit B., terţ poprit V.R., terţ poprit B.C.R., terţ poprit B.C.R. – S.S. 6, terţ poprit B. – S.M. anularea încheierii de încuviinţare a executării silite, pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 03.02.2014 în dosarul nr. …, a actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 204/B/2014, constituit la BEJ S.I.C., suspendarea executării silite, întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii s-a arătat, în esenţă, că executarea silită a fost pornită în temeiul unui înscris ce nu constituie titlu executoriu întrucât procesul-verbal de contravenţie nu a fost comunicat în mod legal conform dispoziţiilor art. 27 din OG nr. 2/2001.
În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 711 C.proc.civ..
În dovedirea susţinerilor, contestatorul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
La data de 29.10.2014, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, susţinând că procesul-verbal a fost legal comunicat prin afişare, anterior Deciziei ICCJ nr. 10/2013.
La termenul de judecată din data de 08.01.2015, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive terţilor popriţi.
Având în vedere că excepţia calităţii procesuale pasive constituie o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, de natură a face de prisos cercetarea fondului, instanţa, în temeiul art. 248 alin. (1) C.proc.civ., o va cerceta cu prioritate.
Cu privire la terţii popriţi în cadrul procedurii de executare contestate, chemarea acestora în proces are doar scopul de opozabilitate a hotărârii ce urma a fi pronunţată. Prin urmare, între contestatoare şi terţii popriţi nu există niciun raport juridic material din care să decurgă vreo obligaţie în sarcina lor şi în favoarea reclamantei în cadrul contestaţiei la executare.
In consecinţă, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi va respinge cererea formulată în contradictoriu cu terţii popriţi B., terţ poprit V.R., terţ poprit B.C.R., terţ poprit B.C.R. – S.S. 6, terţ poprit B. – S.M. ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă
Analizând actele cauzei civile de faţă, instanţa reţine următoarele:
In fapt, prin cererea de executare silită înregistrată pe rolul BEJ S.I.C., la data de 31.10.2013, creditoarea CNADNR – DRDP, a solicitat punerea în executare silită a: procesului verbal de constatare a contravenţiei seria R11 nr. 0129929/10.06.2011 pentru suma de 28 de euro.
In urma încuviinţării executării silite de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin încheierea din data de 03.02.2014 dispusă în dosarul nr. … (fila 97), s-a dispus poprirea conturilor contestatoarei deschise la terţii popriţi pentru suma de 538.38 lei compusă din 126.67 lei debit şi 411.71 lei cheltuieli de executare.
In drept, sunt incidente dispoziţiile art. 632 C.proc.civ.
Potrivit art. 632 C.proc.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Aceasta fiind situaţia de fapt, instanţa reţine că, potrivit art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. Contestaţia la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obţine anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale.
În speţă, instanţa constată că executarea silită contestată a fost pornită cu încălcarea dispoziţiilor art. 632 Cod procedură civilă raportat la art. 37 şi art. 27 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 7/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 23 iulie 2013.
Astfel, conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate. Potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
În conformitate cu art. 27 din O.G. nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului, iar operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor. Prin Decizia nr. 10/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poştă, cu aviz de primire.
Având în vedere că executarea silită contestată a fost începută după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei pronunţate în soluţionarea recursului în interesul legii, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie problemei de drept privind interpretarea dispoziţiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 este obligatorie, conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.
Intimata-creditoare nu a efectuat comunicarea prin poştă, cu aviz de primire, a procesului-verbal de contravenţie pus în executare silită, astfel încât procedura de afişare a acestuia este nelegală, contravenind caracterului subsidiar al acestei modalităţi de comunicare. Având în vedere că procesele verbale de contravenţie nu au fost înmânate sau comunicate în mod legal persoanei sancţionate contravenţional, acestea nu reprezintă titlu executoriu conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, întrucât nu a expirat termenul prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, în care se putea formula plângerea contravenţională. Totodată, având în vedere că procesul-verbal nu a fost comunicat în mod legal către persoana sancţionată contravenţional în termenul prevăzut de art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, au devenit incidente prevederile art. 14 din O.G. nr. 2/2001, intervenind prescripţia executării sancţiunii contravenţionale.
În consecinţă, este întemeiat motivul invocat prin contestaţia la executare constând în necomunicarea, în mod legal, a procesului-verbal de contravenţie înainte de începerea executării silite a despăgubirilor stabilite prin acesta.
Susţinerile intimatei privind inaplicabilitatea Deciziei în interesul legii nr. 10/2013 sunt vădit neîntemeiate, având în vedere că, la momentul realizării procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenţie, prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 erau susceptibile de două interpretări cu privire la caracterul alternativ sau subsidiar al modalităţilor de comunicare reglementate. Având în vedere că problema comunicării proceselor verbale a fost dedusă judecăţii după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 10/2013 privind judecarea recursului în interesul legii pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. 7/2013, în speţă, singura interpretare valabilă a dispoziţiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 este cea stabilită de instanţa supremă, aceasta fiind obligatorie, conform art. 517 alin. 4 Cod procedură civilă.
Faţă de considerentele anterior prezentate, instanţa va admite cererea formulată de contestatoarea, şi, în consecinţă, va dispune anularea încheierii de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 03.02.2014 în dosarul nr. …, precum şi a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 204/B/2014, constituit la BEJ S.I.C.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, având în vedere soluţionarea contestaţiei la executare, în temeiul art. 718 alin. (1) C.proc.civ., instanţa care o va respinge ca rămasă fără obiect.
Referitor la capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, potrivit art. 722 alin. (1) C.proc.civ., în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare.
Analizând situaţia de fapt reţinută în cauză în contextul dispoziţiilor legale anterior citate, instanţa reţine că în urma desfiinţării executării silite ca urmare a admiterii contestaţiei la executare se naşte dreptul contestatorului de a solicita restabilirea situaţiei anterioare executării, iar intimatului îi revine obligaţia de a restitui sumele de bani primite prin executare silită, şi anume suma de suma de 126.67 lei şi 411.71 lei poprite până la momentul formulării contestaţiei.
Având în vedere soluţia ce va fi pronunţată în cauză şi dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 80/2013 conform căruia sumele achitate cu titlul de taxe judiciare de timbru se restituie la cerere când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, va dispune restituirea către contestator a taxelor judiciare de timbru în cuantum 309.20 lei (fila 1), după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
In temeiul art. 716 alin. (2) coroborat cu art. 453 alin. (1) C.proc.civ., va dispune obligarea intimatului către BEJ S.I.C. suma de 18.6 lei, reprezentând costul copiei dosarului de executare nr. 204/B/2014 (fila 90).
In baza art. 719 alin. (4) C.proc.civ., prezenta hotărâre va fi comunicată executorului judecătoresc, după rămânerea sa definitivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a terţilor popriţi.
Respinge contestaţia la executare formulată împotriva intimaţilor terţi popriţi B, cu sediul în sector …, V.R., cu sediul în …, B.C.R., cu sediul în …, B.C.R. – S.S. 6, cu sediul în …, B – S.M., cu sediul în …, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite contestaţia privind pe contestator I.G.P.F., cu sediul în …, şi pe intimat CNADNR DRDP BUCUREŞTI, cu sediul în ….
Anulează încheierea de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 03.02.2014 în dosarul nr. ….
Anulează toate actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 204/B/2014, constituit la BEJ S.I.C.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Dispune întoarcerea executării silite prin restituirea către contestator a sumelor efectiv poprite în dosarul de executare nr. 204/B/2014 al BEJ S.I.C., anume suma de 126.67 lei şi 411.71 lei.
Obligă intimatul să achite către BEJ S.I.C. suma de 18.6 lei, reprezentând costul copiei dosarului de executare nr. 204/B/2014.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08.01.2015.
