Contestatie la tabelul definitiv de creante. Neîndeplinirea conditiilor prevazute de art. 75 din Legea nr. 85/ 2006.


SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie: Recurs – litigii cu profesionisti. Procedura insolventei.

Contestatie la tabelul definitiv de creante. Neîndeplinirea conditiilor prevazute de art. 75 din Legea nr. 85/ 2006.
– art. 75 din Legea nr. 85/ 2006

Decizia nr. 175/C/29.04.2014 a Sectiei a II –a civila, de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Oradea.

Prin SENTINTA nr.1343/F/2013 Tribunalul S.M. a respins contestatia formulata de debitoarea SC E. SRL S.M., în contradictoriu cu creditoarea SC B. SRL M., societate în insolventa reprezentata prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolventa D.F. si cesionarul S.M., în privinta creantei de 159.405 lei înscrisa în tabelul preliminar al obligatiilor debitoarei.
A fost de asemenea respinsa contestatia petentei B. L. I. SA, B.  împotriva masurii practicianului în insolventa de a respinge cererea de înscriere a creantei de 30.281 lei în tabelul preliminar al obligatiilor aceleiasi debitoare.
Fara cheltuieli de judecata.
Examinând actele si lucrarile dosarului, judecatorul sindic a constatat lipsa de temeinicie a contestatiilor, acestea fiind respinse  în baza urmatoarelor considerente:
A. Debitoarea SC E. SRL S.M. a solicitat instantei instituirea procedurii insolventei în conditiile reglementate de Legea nr. 85/2006. Din datele si informatiile prezentate de administratorul debitoarei asupra activitatii persoanei juridice a rezultat ca societatea datora creditoarei SC B. SRL M. suma de 159.405 lei reprezentând valoarea lucrarilor neachitate din contactul având ca obiect executia de lucrari la obiectul „Centru de prelucrare a plantelor medicinale” în beneficiul SC E. SRL.
Aceasta datorie a facut obiectul declaratiei de creanta formulata de creditoarea SC B. SRL M. la data de 08.02.2010 în urma notificarii emise de practicianul în insolventa privind deschiderea procedurii reglementata de Legea nr. 85/2006 la data de 25.01.2010, notificare publicata în Buletinul Procedurilor de Insolventa.
La data de 07.04.2010, administratorul judiciar a înregistrat la instanta tabelul preliminar al obligatiilor debitoarei în acord cu dispozitiile Încheierii nr. 206/2009 pronuntata de Tribunalul S.M. la 30.11.2009, cuprinzând  creanta de 159.404 lei reclamata de SC B. SRL M..
Astfel cum rezulta din notele întocmite d practicianul în insolventa, declaratia de creanta este sustinuta de documentele care justifica efectuarea lucrarilor si totodata care au fost însusite de administratorul SC E. SRL S.M..
Din verificarea lucrarilor dosarului de insolventa rezulta si faptul ca debitoarea SC E. SRL a cuprins în planul de reorganizare propus creditorilor sai creanta de 159.405 lei apartinând SC B. SRL, recunoscând valoarea facturii fiscale nr. 44/2007 asumata de catre administratorul M.R. si înscrisa în evidentele contabile ale debitoarei.
Ca urmare contestatia referitoare la neexecutarea lucrarilor cuprinse în factura nr. 44/2007 este lipsita de temeinicie si nedovedita, nefiind anulate procesele verbale de receptie cantitativa si calitativa întocmite pe perioada de derulare a contractului, în baza carora s-a înscris în contabilitatea societatii beneficiare achizitia lucrarilor si s-au efectuat platile partiale. Totodata contestatoarea nu a facut dovada rectificarii cererilor pentru sprijin financiar prin Programul SAPARD de care a beneficiat, în sensul de a exclude de la plata o serie de lucrari conform celor sustinute pe calea contestatiei de fata.
Constatând ca nu s-a facut dovada facturarii unor lucrari neexecutate si nici a modalitatii în care s-ar fi produs o eroare de înregistrare în contabilitatea societatii debitoare a lucrarilor receptionate, judecatorul sindic a respins contestatia, mentinând înscrierea în tabelul obligatiilor societatii în insolventa a creantei de 159.405 lei declarata de SC B. SRL în categoria creantelor chirografare pure si simple.
Cesiunea creantei catre cesionarul S.M., nu determina vreo consecinta în privinta câtimii sau rangului obligatiei. Sustinerea contestatoarei în privinta imposibilitatii de a efectua plati catre persoana fizica cesionara în considerarea derularii programului de finantare nerambursabila cu bani publici nu poate fi primita atâta vreme cât realizarea proiectului de investitii a esuat, societatea comerciala debitoare având obligatia de restituire integrala a sumelor de care a beneficiat. Judecatorul sindic a constatat ca nu exista dovezi pentru a retine caracterul nedatorat al platii pretinse de creditoarea SC B. SRL, rezultând din declaratia de creanta ca lucrarile neexecutate nu au fost cuprinse în factura emisa în seama societatii debitoare.
II. În ceea ce priveste petenta B. L. I. SA, judecatorul sindic a retinut ca aceasta a fost notificata la data de 26.01.2010 pentru formularea unei declaratii de creanta.
În conditiile în care pâna la epuizarea termenului stabilit prin hotarârea de deschidere a procedurii de insolventa – (08.03.2010) – petenta nu a înteles sa se alature procedurii concursuale si sa formuleze o cerere de înregistrare a declaratiei de creanta nu este justificata dobândirea calitatii de creditor, solutia data de practicianul în insolventa fiind legala.
Judecatorul sindic a considerat ca decaderea din dreptul de a participa la procedura de insolventa corespunde dispozitiilor art. 76 din Legea nr. 85/2006, masura adoptata fiind corespunzatoare.
Sustinerile petentei în sensul lipsei dovezilor de comunicare a notificarii sunt contrazise de probatoriul administrat de practicianul în insolventa, respectiv raportul de transmitere din 26 ianuarie 2010 (filele 83-84) si notificarea publicata în Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 968/05.02.2010.
În temeiul considerentelor ce preced, judecatorul sindic a respins contestatiile în temeiul art. 73, art. 75 si art. 76 raportat la art. 11 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentinte, a declarat recurs pârâtul M.R., solicitând modificarea în parte a acesteia în sensul admiterii contestatiei sale.
În motivarea recursului sau, pârâtul arata ca sentinta este în contradictie cu probatoriul administrat, apreciind ca este rezultatul gresitei aplicari a legii raportat la probele dosarului, din care rezulta ca SC B. SRL a fost înscrisa în mod gresit la masa credala a falitei E., utilizând o factura care atesta lucrari neefectuate.
Chiar si prin raspunsul la interogatoriu, intimata  SC B. SRL admite faptul ca a executat în beneficiul E. lucrari în valoare de 180.000 RON. o comparatie a acestei valori cu valoarea totala a lucrarilor prevazute în contract, demonstreaza ca lucrarile s-au efectuat doar partial.
Aceste aspecte mai rezulta si din înscrisurile depuse de el anexate concluziilor scrise înregistrate la dosarul de fond si prin care doreste sa atraga atentia asupra platilor efectuate catre pârâta SC B. SRL si asupra faptului ca de câte ori se finaliza o faza de lucrare, se întocmea o situatie de lucrari avizata de dirigintele de santier  si doar apoi se efectua plata, fiind vorba de lucrari derulate în cadrul unei investitii de finantare SAPARD.
Asa fiind, factura pe care îsi întemeiaza pârâta pretentia este în mod evident iesita din context si neavând nici un alt suport care sa ateste lucrarile efectuate, conform uzantei si standardului cu care s-a procedat anterior, este fictiva, ultima factura emisa de pârâta fiind semnata din eroare de reprezentantii debitoarei, dar faptul ca nu are la baza un proces-verbal de receptie a lucrarilor, confirma cele afirmate de el, respectiv ca atesta lucrari neefectuate, proiectul cu investitia SAPARD oprindu-se într-o anumita faza din cauza dificultatilor sale financiare.
De altfel, constructia la hala situata în M. este si acum în faza în care a lasat-o pârâta, fara lucrarile cuprinse în ultima factura fiscala, cu care aceasta s-a înscris la masa credala  si cu care l –a indus în eroare si pe cesionarul creantei derivate din aceasta.
În drept au fost invocate prevederile art.304 pct.9, 312 alin.3 Cod procedura civila, art.73 si art.8 din Legea nr.  85/2006.
Intimatul lichidator judiciar al debitoarei prin întâmpinarea depusa la dosar a solicitat respingerea recursului, cu motivarea în esenta ca, elementele care au stat la baza înscrierii creantei pârâtei în tabelul preliminar subzista si în prezent, creanta fiind cuprinsa si în planul de reorganizare propus de debitoare, iar factura în baza careia s-a facut înscrierea nu s-a dovedit a fi fictiva.
Intimatul S.M. prin întâmpinarea depusa la dosar a solicitat respingerea recursului, cu motivarea în esenta ca aceasta creanta ce i-a fost cesionata legal lui, nu a fost contestata de recurent, la tabelul preliminar fiind inclusa în planul de reorganizare si în programul de plati, angajându-se sa o plateasca esalonat.
Pe de alta parte, arata ca recurentul nu a probat ca s-ar afla în prezenta unei erori care sa justifice contestarea tabelului definitiv de creante în conditiile art.75 din Legea nr.  85/2006.
Verificând sentinta recurata cu prioritate prin prisma prevederilor art.75 din Legea nr.  85/2006, conform motivelor de recurs invocate si a apararilor formulate de intimatul S.M. si lichidatorul judiciar, curtea retine urmatoarele:
Conform art.75 din Legea nr.  85/2006, dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor prev. la art.73 alin.2 si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabelul definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau a unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute.
Din continutul acestui text de lege, rezulta ca înscrierea în tabelul definitiv a unei creante trebuie sa fie urmarea unui fals, dol sau a unei erori esentiale descoperite ulterior termenului în care putea fi contestat tabelul preliminar.
În speta, recurentul contestator invoca faptul ca factura în baza careia creditorul  a fost înscris în tabelul preliminar si definitiv de creante ar fi fictiva, fara sa dovedeasca acest lucru.
De altfel din actele anexate de creditoare facturii fiscale contestate, rezulta fara nici un dubiu ca s-au întocmit procese – verbale de receptie a lucrarilor facturate, semnate si de catre debitoare, precum si faptul ca pentru plata contravalorii facturii înscrisa în tabel, debitoarea a fost  invitata la conciliere directa, situatie fata de care nu se poate retine ca la înscrierea creantei în tabelul preliminar, recurentul nu cunostea daca lucrarile facturate au fost sau nu efectuate.
Or, pasivitatea lui de a contesta tabelul preliminar nu îl îndreptateste sa conteste tabelul definitiv, cu atât mai mult cu cât actele care au stat la baza înscrierii creantei în tabelul preliminar subzista nefiind desfiintate.
Fata de toate aceste considerente, în baza art.312 rap. la art.316 Cod procedura civila, curtea a respins ca nefondat recursul, toate motivele invocate fiind neîntemeiate.
Fiind în culpa procesuala, în baza art.274 Cod procedura civila, recurentul a fost obligat sa plateasca intimatului S.M. suma de 500 lei cheltuieli de judecata în recurs, reprezentând onorariu avocatial, justificat cu chitanta depusa la dosar.