Despăgubiri accident de circulaţie. Asigurare de răspundere civilă auto. Daune morale. Prejudiciu de agrement.
(SENTINŢA CIVILĂ NR. 95/19.03.2015)
REZUMATUL SPEŢEI:
Reclamantul A.P., în contradictoriu cu pârâta SC C.A. SA, a solicitat obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 30.000 lei reprezentând daune materiale, 2.500.000 lei reprezentând daune morale, 2.500.000 lei reprezentând prejudiciu de agrement, 910 lei lunar, reprezentând prestaţie periodică ce rezultă din diferenţa dintre salariu şi indemnizaţia de handicap.
În motivare, reclamantul arată că la data de 26.01.2012 se afla pe locul din dreapta al autoturismului marca ………… condus de C.O. Conducătorul auto, pe fondul vitezei neadaptate la un carosabil acoperit cu zăpadă a pierdut controlul autoturismului, a derapat şi a pătruns pe celălalt sens de mers unde a intrat în coliziune cu autoturismul cu număr de înmatriculare …….. care circula regulamentar din sens opus, condus de C.G. Se arată că vinovăţia autorului accidentului a fost stabilită în mod cert şi definitiv prin rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 17.05.2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi cât şi prin Referatul de propunere NUP al Biroului Rutier al Poliţiei Municipiului Galaţi.
În urma accidentului arată că a suferit un traumatism cranio-cerebral cu edem cerebral, fiind internat la Secţia Neurochirurgie a Spitalului de Urgenţă Galaţi din data de 27.01.2012 până la data de 03.02.2012, în prezent fiind încadrat într-un grad de handicap, având ca deficit funcţional hemianopsie homonimă dreaptă, pareză facială centrală dreaptă, hemipareză dreaptă, hemipareză dreaptă predominant brahială, ortostatism şi mers imposibil, nu execută ordine verbale simple şi necesită supraveghere permanentă.
Acţiunea a fost admisă în parte, considerându-se, privitor la daunele morale, că spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată. Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii cum ar fi: consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, adică procedează la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare a cauzei.
Privitor la prejudiciul de agrement, s-a apreciat că prejudiciul fiziologic încercat de reclamant constând în privarea acestuia de avantajele unei vieţi normale, inclusiv prejudiciul de agrement, dat de efortul suplimentar pe care acesta trebuie să-l facă pentru a-şi păstra condiţiile de viaţă pe care le-a avut anterior vătămării, condiţii pe care nu le va recăpăta în timp, pretinde acordarea unei compensaţii băneşti corespunzătoare care să ofere reclamantului o necesară satisfacţie. Astfel, prejudiciul de agrement trebuie înţeles în accepţiunea sa largă, ca având o dublă natură. Aspectul obiectiv, concretizat în tulburări fiziologice care provoacă neplăceri în viaţa curentă nu este altul decât prejudiciul fiziologic. Aşadar, prejudiciul fiziologic se află înglobat în prejudiciul de agrement, care trebuie înţeles în sens larg. În acelaşi timp, victima conştientizează starea în care se află, privaţiunile şi restrângerile pe care acest prejudiciu le provoacă. Pe lângă prejudiciul corporal (funcţional, de agrement) de lungă durată, urmările subzistând chiar şi în prezent, reclamantul necesitând intervenţii chirurgicale şi programe de recuperare, cauzat prin vătămarea adusă integrităţii corporale, instanţa reţine şi prejudiciul pur psihologic datorat faptului că accidentul i-a provocat leziuni fizice determinând o altă atitudine psihică a reclamantului, complet diferită de cea avută anterior producerii acestuia, schimbare determinată de necesitatea restabilirii integrităţii sale corporale, iar eforturile depuse în acest sens au angrenat o suprasolicitare psihică şi un efort fizic suplimentar.
