Asupra procesului civil de faţă;
Prin cererea înregistrată la această instanţă, sub nr.4246/324/2010, reclamanta N C (fostă B), domiciliată în sat D, comuna D, jud.G, a chemat în judecată şi personal la interogatoriu, pe pârâtul B G, cu acelaşi domiciliu, solicitând partajarea bunurilor realizate în timpul căsătoriei în cotă de 80 % şi cheltuieli de judecată.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă următoarele:
În motivarea cererii, arată reclamanta că părţile au fost căsătorite, iar pin sentinţa civilă nr.801/25.03.2010, s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată la 02.10.1999 din culpa exclusivă a pârâtului. A solicitat inventarierea bunurilor, deoarece pârâtul pe fondul consumului de alcool, înstrăina o parte din bunuri.
Astfel, pentru a aranja imobilul, a contractat un împrumut pentru nevoi personale în sumă de 14.126 lei şi că atâta timp cât a lucrat şi în Italia şi în România, singură a achitat împrumutul la bancă, şi toate împrumuturile erau contractate pe numele pârâtului. Şi din anul 2008 şi-a întreţinut şi singură familia.
Precizează că în timpul căsătoriei au realizat următoarele bunuri: un imobil, format din casă de locuit, situat în sat D, comuna D, compus din 5 camere şi dependinţe, cu megieşii: N – U C, S – V M., E – PG., V – drum comunal, precum şi bunuri mobile: 20 ml perdele mătase, colţar perete, tablou rotund, tablouri pătrate ulei, tablou piele, covor 3 / 4m, vitrină dulăpior, icoană, covor oval, pat 1,60/1,80 m, mochetă 3 / 4 m, cuier pom, dulap, fotoliu colţar, dulap suspendat, vitrină, ventilator, boiler cadă 25 l, pat mijloc 1,80/2,00 m., televizor LG, combină audio, DVD Samsung, şifonier, comodă televizor, covor oval, covor persan 3 / 4 m, masă 12 persoane, icoană argint, sobă teracotă, pat recamier cu dulăpior, oglindă ovală de perete, dulăpioare pat, şifonier, mochetă 6 / 4 m, pat mijloc 1,80/1,60 m, dulap bucătărie, aragaz, frigider, hotă, boiler, maşină de spălat.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp.art.36 C.fam. şi 274 c.p.c.
În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat proba cu acte, depunând la dosar: copia sentinţei civile nr.801/25.03.2010 a Judecătoriei Tecuci, contractul de vânzare-cumpărare aut.sub nr.1436/05.05.2000, prin care părţile au cumpărat imobilul; încheierea biroului de carte funciară nr.1248/16.05.2000, documentaţia topografică pentru vânzarea imobilului; procesul verbal întocmit la 18.02.2010 de BEJ G R privind inventarierea bunurilor mobile şi imobile, copia cărţii de identitate a reclamantei; precum şi proba cu martorii A I D şi C D.
Din declaraţiile martorilor, rezultă că părţile au locuit în comuna D şi au dobândit un imobil situat în aceeaşi comună, format din 4 camere, iar ulterior şi-au mai construit o cameră, baie şi bucătărie lipită de casa pe care au cumpărat-o. În casă aveau bunuri mobile: frigider, aragaz, covoare, mobilă de bucătărie, toate camerele erau mobilate. Pârâtul a lucrat şi aveau rate la televizor, combină şi au făcut şi un împrumut pentru reparaţia casei. În anul 2007 reclamanta a plecat în Italia şi-i trimitea bani pentru plata ratelor, dar lucra şi pârâtul.
Precizează martorul A I-D că nu cunoaşte dacă pârâtul achita sau nu ratele şi nu cunoaşte prin ce mijloace trimitea reclamanta banii din Italia.
Martora C D, audiată, a precizat că părţile a lucrat la societatea unde aceasta avea calitatea de contabil; că din anul 1997 reclamanta a plecat în Italia şi a sunat-o pe martoră rugând-o să se intereseze ce sumă mai are soţul său de achitat la bancă. I-a comunicat că a trimis bani ca soţul să achite banca, dar nu a achitat şi a rămas cu restanţă şi că pârâtul i-a comunicat martorei că are soţie în Italia şi să vină să plătească banca. Reclamanta a spus că o să trimită bani pe numele martorei să se ducă să plătească banca, însă martor a refuzat. Martora precizează că părţile au avut împrumuturi la 2 bănci şi le-a achitat reclamanta. Totodată, după întoarcerea acesteia în Italia. S-a renovat imobilul şi s-a pus parchet, gresie faianţă, au făcut baia şi au mobilat camerele.
Reclamanta a mai depus la dosar:
– carte de identitate din Padova – Italia;
– scrisoare de angajare în copie şi tradusă;
– contract de angajare în copie şi tradus;
– contract de muncă încheiat în anul 2008-2009, în copie şi tradus, din Italia;
– dovadă de obţinută în luna iunie, iulie, decembrie 2009;
– copia cărţii de muncă a reclamantei;
– ordine de plată, astfel: ordine de plată 23.01.2007 – 204 lei; ordin de plată 23.01.2007 – 220 lei; ordin de plată 05.03.2007 – 220 lei; ordin de plată 29.05.2007 – 207 lei; ordin de plată 28.11.2007 – 285 lei; ordin de plată 28.12.2007 – 208 lei; ordin de plată 16.01.2008 – 204 lei; ordin de plată 12.02.2008 – 204 lei; ordin de plată 18.03.2008 – 204 lei; ordin de plată 05.05.2008 – 207 lei; ordin de plată 04.06.2008 – 208 lei; ordin de plată 28.07.2008 – 420 lei; ordin de plată 04.09.2008 – 208 lei; ordin de plată 07.11.2008 – 205 lei; ordin de plată 23.12.2008 – 420 lei; ordin de plată 19.01.2009 – 218 lei; ordin de plată 02.03.2009 – 230 lei; ordin de plată 14.04.2009 – 230 lei; ordin de plată 26.05.2009 – 230 lei; ordin de plată 14.07.2009 – 220 lei; ordin de plată 07.08.2009 – 425 lei; ordin de plată 27.10.2009 – 250 lei; ordin de plată 24.12.2009 – 210 lei; ordin de plată 13.05.2010 – 610 lei;
– desfăşurător rate bancă BRD;
– caracterizare BG, din care rezultă că datorită faptului că a consumat alcool, şi-a încetat activitatea în cadrul firmei S.C.G I-E.
Din ordinele de plată depuse şi care au fost menţionate, rezultă că sunt întocmite de BRD Group Societe Generale pe numele B G, cu excepţia ordinului din fila 74 dosar din 14.05.2009 – depunător P G; la fila 75 – ordinul din 27.09.2009, sumă depusă de B N pentru BG,m cât şi ordinul din 13.05.2010 depus de B C.
Pârâtul a fost legal citat, dar nu s-a prezentat în instanţă.
Din probele administrate rezultă că părţile au fost căsătorite şi s-au despărţit prin conf.s.c.801/25.03.2010. În timpul căsătoriei, părţile au achiziţionat un imobil situat în comuna D, jud.G, la care au construit împreună o cameră, baie, bucătărie, lipită de casă, l-au şi renovat, punând gresie, parchet şi faianţă.
Au contract împreună un împrumut de la BRD pe numele lui B G, iar ratele au fost achitate prin ordin de plată, tot de B G.
Deşi reclamanta afirmă că a trimis bani pentru achitarea ratelor, o parte din martori au arătat că nu ştiu sigur dacă au plătit reclamanta sau pârâtul, nu există dovezi că reclamanta ar fi trimis bani din Italia, în afară de declaraţia unei martore, care arată la general, fără a preciza date. Ordinele de plată sunt întocmite pe numele lui B G, cu excepţia ordinelor din 14.05.2009, 27.09.2009, cât şi din 13.05.2010, unde arată că au fost achitate de alte persoane pentru pârât.
Totodată din probele administrate rezultă că a lucrat şi pârâtul la PECO la S.C.G I-E, cât şi în Italia, o perioadă scurtă de timp, cât şi reclamanta, în Italia şi în ţară, conform cărţii de muncă aflate la dosar şi actelor depuse de au fost menţionate mai sus.
S-a întocmit în cauză şi un proces verbal de inventariere la 19.02.2010 de G R, care a inventariat imobilul şi bunurile mobile.
Părţile au contractat un împrumut pe numele pârâtului B G, care are de achitat rate până în anul 2013.
Imobilul a fost achiziţionat de părţi în 05.05.2000 conform contractului de vânzare-cumpărare nr.1436 şi intabulat pe numele ambilor soţi.
Deşi reclamanta a solicitat o cotă de 80 5 din imobil, motivând că a trimis bani din străinătate pentru a se achita ratele, nu s-au făcut dovezi evidente cu acte.
Conf. art. 30 C.fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor.
Prezumţia de comunitate instituită de art.30 C.fam., nu are caracter absolut, ci numai relativ, ceea ce înseamnă că s-a recunoscut soţului interesat posibilitatea combaterii ei, prin orice mijloace de probă.
Întinderea drepturilor soţilor se stabileşte în raport de contribuţia fiecăruia, la dobândire bunurilor în timpul căsătoriei, soţii neavând un drept stabilit de la început asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesară administrarea de probe prin care să se determine aportul fiecăruia la dobândirea lor. În lipsa altor probatorii din care să rezulte că unul din soţi a avut o contribuţie mai mare în achiziţionarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, se prezumă că ambii soţi au avut contribuţii egale.
În urma probelor administrate şi menţionate mai sus, instanţa la data de 18.11.2010, a admis în parte în principiu acţiunea şi a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei în cotă de 1 / 2 un imobil, format din casă de locuit, situat în sat D, comuna D, compus din 5 camere şi dependinţe, cu megieşii: N – U C, S – V M., E – P G., V – drum comunal, precum şi bunuri mobile: 2o ml perdele mătase, colţar perete, tablou rotund, tablouri pătrate ulei, tablou piele, covor 3 / 4m, vitrină dulăpior, icoană, covor oval, pat 1,60/1,80 m, mochetă 3 / 4 m, cuier pom, dulap, fotoliu colţar, dulap suspendat, vitrină, ventilator, boiler cadă 25 l, pat mijloc 1,80/2,00 m., televizor LG, combină audio, DVD Samsung, şifonier, comodă televizor, covor oval, covor persan 3 / 4 m, masă 12 persoane, icoană argint, sobă teracotă, pat recamier cu dulăpior, oglindă ovală de perete, dulăpioare pat, şifonier, mochetă 6 / 4 m, pat mijloc 1,80/1,60 m, dulap bucătărie, aragaz, frigider, hotă, boiler, maşină de spălat.
S-a efectuat în cauză expertiză privind valoarea bunului imobil de către ing.I V, care a stabilit valoarea imobilului la suma de 75.254 lei, revenind pentru lotul nr.1 suma de 36.940 lei, iar pentru lotul nr.2, aceeaşi sumă – 36.940 lei.
S-a efectuat şi un raport de expertiză privind bunurile mobile, care a evaluat bunurile şi a format loturi, fiecare lot având bunuri în valoare de 6.082 lei.
Având în vedere că prin hotărârea de divorţ, minorul a fost încredinţat reclamantei spre creştere şi educare, iar acestuia trebuie să i se asigure o corespunzătoare, instanţa, urmează în conformitate cu art.728 C.c., să admită în parte acţiunea şi să dispună încetarea stării de devălmăşie , iar ca efect al partajului, urmează a atribui reclamantei N C imobilul casă de locuit, situat în sat D, comuna D, compus din 5 camere şi dependinţe şi teren în suprafaţă de 915,94 m.p. în val. de 75.254 lei.
Dat fiind că imobilul a fost atribuit reclamantei, urmează a obliga pe aceasta ca în termen de 6 luni să plătească pârâtului B G suma de 36.940 lei, reprezentând cotă parte din valoarea imobilului.
Referitor la bunurile mobile, având în vedere că părţile nu au solicitat atribuirea de bunuri mobile, deci nu au avut preferinţe pentru a li se atribui unul din loturi, la atribuirea acestora, instanţa a avut în vedere atribuirea lotului unde se află bunuri înglobate în casă, respectiv sobă de teracotă şi boilerul şi în funcţie de aceasta urmează a atribui:
– reclamantei lotul nr.2 format din: 20 ml perdele mătase – val.65 lei; 1 colţar perete – val.280 lei; 1 icoană – val.85 lei; 1 mochetă ¾ m – vaşl.179 lei; 1 cuier pom – val.36 lei, 1 dulap – val.120 lei, 1 vitrină – val.410 lei; 1 boiler cadă 25 l – val.210 lei; 1 pat mijloc 1,80/2,00 – 324 lei; 1 şifonier – val.410 lei; 1 covor persan ¾ m – val.195 lei; 1 masă 12 persoane – 162 lei; 1 sobă teracotă – val.1.320 lei, 1 pat recamier cu dulăpior – val.163 lei; 2 dulăpioare pat – val.64 lei; 1 dulap bucătărie – 890 lei; 1 frigider – val.790 lei; 1 hotă – val.184 lei; 1 boiler – val.195 lei – total lot nr.2 – 6.082 lei;
– iar pârâtului, lotul nr.1, format din: 1 tablou rotund – val.35 lei; 2 tablouri pătrate ulei – val.1909 lei; 1 tablou piele – 95 lei; 1 covor ¾ m – val.162 lei; 1 vitrină dulăpior – val.680 lei; 1 covor oval – 145 lei, 1 pat 1,60/1,80 – val.163 lei; 1 fotoliu colţar – 295 lei, 1 dulap suspendat – val.382 lei, 1 ventilator – val.53 lei; 1 TV LG – val.610 lei; 1 combină audio – val.890 lei; 1 DVD Samsung / val.220 leiPotrivit art.274 c.p.c., instanţa urmează a obliga pe pârât să plătească reclamantei ca parte căzută în pretenţii, suma de 1.707,15 lei cheltuieli de judecată, reprezentând tacă timbru, onorariu expertiză, onorariu avocat, conform chitanţelor aflate la dosar. Pârâtul nu a efectuat cheltuieli în cauză.
