Infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (prev. de art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000) reprezintă o formă specială a înşelăciunii, săvârşită prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în modalitatea specifică prevăzută de textul incriminator, adică prin prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete, pentru a obţine pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Folosirea de documente ori declaraţii false incriminate de legiuitor ca infracţiuni de uz de fals şi fals în declaraţii, sunt, de asemenea, absorbite în infracţiunea complexă prevăzută de art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, fiind prevăzute ca element constitutiv al infracţiunii.
Prin sentinţa penală nr. 235 din data de 09 decembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Băileşti în dosarul nr. 2451/183/2013, în baza art. 18 ind. 1 alin 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal a fost condamnat inculpatul E.C. – fiul lui Ş. şi F., născut la 25.09.1967 in comuna Negoi, jud. Dolj, cu domiciliul in comuna Negoi, jud. Dolj ,cetătean român, posesor al CI seria ., CNP ., studii medii, căsătorit, 2 copii, fără ocupatie, fără antecedente penale – la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza a IIa, lit b şi lit c cod penal .
In baza art. 215 alin 1 şi 2 cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat – la 3 ani inchisoare.
In baza art. 291 teza I cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare.
In baza art. 292 cp cu aplicarea art. 41 alin 2 cp a fost condamnat inculpatul la 1 an inchisoare .
In baza art. 33 lit b cod penal, 34 lit b cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza a IIa, lit b şi lit c cod penal .
In baza art. 86 ind. 1 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere .
In baza art. 86 ind. 2 cod penal a fost stabilit termen de încercare ce se compune din durata pedepsei inchisorii la care se adaugă un interval de 4 ani stabilit de instanţă, in total termenul de încercare este de 7 ani .
In baza art. 86 ind. 3 cod penal s-a dispus ca inculpatul pe durata termenului de incercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la termenele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lingă Tribunalul Dolj; b) să anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeste 8 zile precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informatii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul din 19.07.2013 întocmit de Directia Natională Anticoruptie – Serviciul Teritorial Craiova in dosarul nr. 26/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului E.C. pentru săvîrşirea infractiunilor de folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitătilor Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor prev. de art. 18 ind. 1 alin 1 din Legea 78/ 2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal in formă continuată, de înselăciune in formă continuată prev. de art. 215 alin 1 şi 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 cod penal, uz de fals prev. de art. 291 teza I cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, fals in declaratii in formă continuată prev. de art. 292 cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit b cod penal.
In fapt, s-a retinut că inculpatul E.C. , cu ocazia depunerii cererilor de plată unică pe suprafata înregistrate la APIA – Centrul Local Băileşti sub nr. DJ -57177/17.05.2010 şi DJ -64303/26.05. 2011 şi a documentelor anexate, în perioada anilor 2010-2011, la diferite intervale de timp dar in realizarea aceleiasi rezolutiuni infractionale, a prezentat functionarilor APIA declaratii si documente false ( declaratii de suprafata şi declaratii pe proprie răspundere date sub sanctiunea dispozitiilor art. 292 cod penal, precum şi adeverinţele nr. 3866/15.05. 2010 şi nr. 1734/24.05.2011 emise de Consiliul Local Negoi, înscrisuri prin care a atestat în mod mincinos că are calitatea de utilizator al suprafetelor de teren, realizînd astfel îndeplinirea criteriilor de eligibilitate prev. de OUG 125/2006, Ordinul MADR nr. 246/2008 şi legislatia comunitară în materie.
S-a mai retinut că prin aceste manopere frauduloase, inculpatul a indus in eroare functionarii APIA care au analizat si aprobat cererile de plată, fapte ce au avut ca rezultat obtinerea pe nedrept a sumei totale de 36617,05 lei, reprezentind echivalentul a 8468 Euro, cu titlu de sprijin financiar nerambursabil din care fonduri comunitare din FEGA şi FADR suma de 25003,22 lei, reprezentind echivalentul a 5816 Euro şi fonduri din bugetul national in sumă de 11.613,52 lei reprezentind echivalentul a 2963 Euro .
Din probele administrate in cursul cercetării judecătoresti coroborate cu probele administrate la urmărirea penală, constind în plîngerea formulată de Unitatea Administrativă Negoi, dosarele APIA – Centrul Local Băileşti nr. DJ-57177/2010 si nr. 6636714/2011, adresa nr. 22668/16.07.2013 a Agentiei de Plăti si Interventii pentru Agricultură, adresele emise de Primăria com. Negoi, SC Agroanpocultura SRL şi APIA Dolj, declaratii de martori şi declaratia inculpatului, prima instanţă a reţinut următoarele :
In cadrul politicii agricole de sustinere a producătorilor agricoli in legislatia europeană, respectiv in Regulamentul CE nr. 1782/2003, in Regulamentul CE 1290/2005, in Regulamentul CE nr. 1698/2005 şi in Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană ratificat prin Legea 157/2005 şi Legea 139 /2007 s-a prevăzut acordarea de ajutoarea financiare prin plăti directe către agricultori in cadrul schemei de plată unică pe suprafata (SAPS) gestionată de Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură, sursa de finantare fiind asigurată din Fondul European pentru garantare in agricultură ( FEGA).
Aceste acte normative statuează că schemele de plată unică pe suprafata constau in acordarea către fermieri a unei sume uniforme pe ha, plătibilă o dată pe an si neconditionată de productie, ajutor financiar ce se acordă inclusiv pentru detinători in calitate de proprietari, arendasi, concesionari, asociati in cadrul societătilor in participatiune, locatari sau altele asemenea.
Pentru campaniile din anii 2010 si 2011 pentru a beneficia de acordarea plătilor în cadrul schemei de plată unică pe suprafata conform art. 7 alin 1 din OUG 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitantii trebuie să fie înscrisi în Registrul fermierilor, administrat de APIA, să depună o cerere de solicitare a plătilor în termen şi să îndeplinească următoarele conditii generale, aşa cum sunt prevăzute de art. 7 din OUG 125/2006 .
a) să exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha iar suprafata parcelei agricole să fie de cel putin 0,3 ha ;
b) să declare toate suprafetele agricole utilizate ;
c) să înscrie, sub sanctiunea legii penale, date reale complete si perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafata şi în documentele anexate, insclusiv lista suprafetelor ;
d) să fie de acord ca datele din formularul cererii de plată să fie introduse în baza de date a IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plătii şi transmise autoritătilor responsabile în vederea declarării de studii statistice şi de evaluări economice, in conditiile Legii 677/2001, pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter persoanal şi libera circulatie a acestor date ;
e) să respecte bunele conditii agricole şi de mediu, reglementate prin legislatia natională, pe toată suprafata agricolă a exploatatiei ;
f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea ;
g) să furnizeze toate informatiile solicitate de APIA, în termenele stabilite ;
h) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens ;
i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci cind este cultivată cu aceeasi cultură cu parcelele învecinate ;
j) să comunice in termen de 10 zile lucrătoare, în scris, APIA orice modificare
a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data acordării plătii . Aceste modificări se referă la suprafata agricolă utilizată a exploatatiei agricole, transferarea proprietătii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere .
Pe de altă parte plătile nationale directe complementare ( PNCD) reprezintă plăti suplimentare la SAPS si sint prevăzute de OUG 125/2006 completată si aprobată prin Legea 139/2007 şi modificată prin OG 16/2009 şi Ordinele Ministerului Agriculturii si dezvoltării Rurale nr. 246/2008, nr. 118/2009 si 41/2010 privind aprobarea formularului tip de cerere unică de plată pe suprafata.
Conform dispozitiilor art. 6 din OUG 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarii plătilor directe în cadrul SAPS pot fi persoane fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociatii / administratori în cadrul asociatiilor în participatiune, locatari sau alte asemenea . Arendatorul, concedentul şi/ sau locatorul nu beneficiază de plăti directe pentru terenul arendat, concesionat şi/ sau închiriat .
Prin Ordinul nr. 246 /23.04.2008 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, privind stabilirea modului de implementare a conditiilor specifice si criterii de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăti directe si plăti nationale directe complementare in sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, acordarea de plăti unice pe suprafata in sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil, a fost conditionată de depunerea următoarelor documente doveditoare, adăugindu-se conditii si criterii de eligibilitate specifice conform legislatiei comunitare ( Regulamentul CE 1290/2005) :
– dovada că beneficiarii plătilor directe in cadrul SAPS, persoane fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, sint proprietari, arendasi-concesionari, asociati / administratori in cadrul asociatiilor in participatiune, locatari sau alte asemenea şi
– documente care fac dovada dreptului de folosintă a terenului, respectiv :titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere in participatiune, contractul de comodat, contractul de închiriere sau adeverintă eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol .
Prin Ordinul nr. 41 /19.02.2010 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a aprobat formularul tip de cerere unică pe suprafata .
La 17.05.2010, inculpatul E.C. , in calitate de persoană fizică, cu domiciliul in comuna Negoi, a completat si depus la APIA Dolj – Centrul Local Băileşti, cerere de plată unică pe suprafată, solicitind sprijin pentru campania agricolă 2010 pentru o suprafata agricolă totală de 27,11 ha, amplasată pe raza com. Negoi jud. Dolj, cererea fiind înregistrată sub nr. DJ-57177/17.05.2010 .
La acea dată inculpatul era înscris in registrul agricol al comunei Negoi impreună cu părintii săi si fiul său cu o suprafata de 4,23 ha teren agricol .
Cu ocazia depunerii cererii si a documentelor anexate, inculpatul a prezentat functionarilor APIA declaratii false (declaratie pe proprie răspundere dată sub sanctiunea dispozitiilor art. 292 cod penal ), prin care a atestat in mod mincinos că este detinător şi utilizator al suprafetei de teren in scopul de a îndeplini criteriile de eligibilitate prev. de art. OUG 125/2006, Ordinul MADR nr. 246/2008 şi legislatia comunitară în materie, manoperă prin care a indus in eroare functionarii APIA care au analizat şi aprobat cererea de plată .
Pentru a dovedi calitatea de utilizator al suprafetei de 27,11 ha inculpatul E.C. a depus la APIA adeverinta nr. 3866 /14.05.2010 emisă de Consiliul Local al com. Negoi care atesta in mod fals că a detinut in anul 2010 suprafata de 27,11 ha, in continutul adeverintei fiind individualizate suprafetele de teren in blocuri fizice .
Adeverinta a fost intocmită de P.O., functionar in cadrul Primăriei com. Negoi la rugămintea numitei N. L., referent in cadrul Primăriei com. Negoi – compartimentul agricol, fără ca aceasta să verifice dacă suprafetele de teren mentionate sint înscrise in registrul agricol al Primăriei Negoi la pozitia inculpatului E.C. , atestind astfel fapte necorespunzătoare adevărului in sensul că in anul 2010 E.C. a fost inscris in registrul agricol cu suprafata de 27,11 ha, suprafetele mentionate in adeverintă si blocurile fizice fiind puse la dispozitia functionarului Primăriei Negoi de către inculpat .
Această adeverintă a fost semnată la rubrica intocmit de către N.L. si apoi de către secretarul si primarul comunei fără ca acestia să verifice veridicitatea mentiunilor din înscris .
La 17.05.2011 P.A., functionar la APIA Dolj – centrul local Băileşti a intocmit formularul V1 ( procesul verbal pentru controlul vizual pentru cererea unică de plată pe suprafată ) şi ulterior formularul D1 ( procesul verbal al celui de-al doilea control al solicitării 2010 ) si lista de verificare anexată la formularul D1 iar din continutul acestora rezultă că suprafetele atestate in fals de către inculpat au fost luate in considerare .
Intrucît inculpatul formulase cerere unică de plată pe suprafata si in anul 2009 pentru suprafata pe care o detinea impreună cu familia sa, suprafată ce se regăsea in registrul agricol iar cererea pentru campania 2010 viza o suprafata mult mai mare, s-au solicitat de către functionarul APIA documente doveditoare care să ateste dreptul de folosintă cu privire la suprafata declarată iar urmare a acestei solicitări, inculpatul a depus adeverinta nr. 3866/14.05. 2010 eliberată de Primăria com. Negoi si intocmită in fals .
In baza cererii de plată si a inscrisului fals prezentate de către inculpat, APIA Dolj a emis la 14.12.2010 decizia nr. 1578914 prin care a stabilit următoarele sume de plată către E.C. :
– schema de plată unică pe suprafata (SAPS )in valoare de 4750,75 lei echivalentul a 1017 Euro – fonduri provenind din bugetul Comunitătilor Europene ;
– schema pentru plăti nationale directe complementare (PNCD) in valoare de 5842,93 lei, echivalentul a 1368 Euro, fonduri provenind din bugetul national.
Avind in vedere si avansul in sumă de 4383,29 lei, reprezentind plată SAPS acordată anterior pentru campania 2010, inculpatul a incasat necuvenit de la APIA suma totală de 14576,6 lei (echivalentul a 3411 Euro din care 8733,67 lei (2043 Euro) plată SAPS si 5842,93lei ( 1368 Euro ) plată PNCD .
In scopul formulării cererii unice de plată pe suprafata aferentă campaniei agricole 2011, inculpatul a solicitat si a obtinut de la Primăria com. Negoi adeverinta nr. 1734/24.05. 2011, adeverintă in care se atestă că inculpatul era inscris in registrul agricol al Primăriei Negoi in anul 2011 cu o suprafata totală de 44,50 ha, indicindu-se si locul amplasării terenurilor, respectiv tarla si bloc fizic .
Si de această dată adeverinta a fost intocmită de N.L., referent in cadrul Primăriei Negoi – compartimentul agricol, după o listă pusă la dispozitie de către inculpat şi in care erau mentionate suprafetele si blocurile fizice, fără ca aceasta să verifice dacă in realitate inculpatul sau familia acestuia era inscris in registrul agricol cu vreo suprafata de teren .
Adeverinta a fost semnată de N.L. si apoi de secretarul si primarul comunei care de asemenea nu au verificat realitatea mentiunilor.
La 26.05.2011 inculpatul a formulat cerere unică de plată pe suprafata inregistrată sub nr. DJ – 64303 la APIA Dolj – Centrul Local Băilesti, solicitind sprijin financiar pentru o suprafata totală de 44,50 ha amplasată pe raza comunei Negoi .
In declaratia de suprafată a inscris sub semnătura sa suprafetele de teren si amplasamentele acestora, aşa cum erau mentionate in adeverinta nr.1734/24.05.2011 eliberată de Primăria com. Negoi .
In realitate si in anul 2011 in registrul agricol al comunei Negoi, inculpatul nu figura inscris cu teren agricol ci numai părintii si fiul său erau inscrisi cu o suprafata de 4,23 ha .
La 15.11.2011 functionarii de la APIA – Centrul Local Băileşti au intocmit formularu D1 si lista de verificare anexată la formularul D1, atestind prin aceste documente că suprafetele mentionate in fals de către inculpat au fost luate in considerare .
In baza cererii de plată si a adeverintei eliberată de Primăria com. Negoi, APIA Dolj a emis la 21.12.2011 decizia nr. 2648465 prin care a stabilit următoarele sume de plată :
– schema de plată unică pe suprafata ( SAPS) in valoare de 8776,92 lei ( 2014 Euro) – fonduri provenind din bugetul Comunitătilor Europene ;
– schema pentru plăti nationale directe complementare ( PNCD) in valoare de 5770,90 lei ( 1325 Euro ) – fonduri provenind din bugetul national .
Avind in vedere si avansul in sumă de 7492,63 lei ( 1719 Euro ) reprezentind plată SAPS acordată anterior pentru campania 2011, inculpatul a încasat necuvenit pentru anul respectiv suma totală de 22040,45 lei ( 5057 Euro ) din care 16269,55 lei (8 3733 Euro ) plată SAPS şi 5770,59 lei ( 1325 Euro ) plată PNCD .
In total inculpatul a incasat pentru anii 2010 şi 2011 suma de 36617,05 lei ( 8468 Euro ) cu titlu de sprijin financiar nerambursabil aferent cererilor de plată din care 25003 ,22 lei ( echivalentul a 5816 Euro reprezintă fonduri comunitare din FEGA si FEADR şi 11613 ,52 lei ( 2693 Euro ) reprezintă fonduri din bugetul national .
Banii au fost virati in contul bancar deschis la CEC Bank – Agentia Băileşti si indicat de inculpat in cererea de plată .
Atît in declaratiile date la urmărirea penală cît şi la interogatoriul luat de instantă, inculpatul a recunoscut că nu a fost înscris in registrul agricol cu suprafetele mentionate in cele două adeverinte si că a identificat terenurile respective ca nefiind lucrate de proprietari in timp ce desfăşura activităti pentru SC Agroanpocultura cu sediul in comuna Catane in sensul că identifica proprietari care vindeau sau arendau teren acestei societăti .
De asemenea a precizat că nu a cunoscut cui apartineau terenurile respective şi că a prezentat functionarei Primăriei Negoi notă scrisă cu suprafetele individualizate prin amplasament si blocuri fizice .
A mai sustinut inculpatul că a lucrat efectiv terenurile respective si sub acest aspect a solicitat audierea martorului P.G. care in declaratia sa a relatat că inculpatul îi spunea că lucrează teren agricol dar efectiv nu a cunoscut dacă inculpatul lucrează teren agricol si locul amplasării acestuia .
Nici din celelalte probe testimoniale nu a rezultat că inculpatul ar fi lucrat vreo suprafata de teren din cel mentionat in cererile intocmite de acesta pentru sprijin financiar in anii 2010 şi 2011.
In drept, s-a apreciat că faptele inculpatului E.C. , care în perioada anilor 2010-2011 in baza aceleaisi rezolutiuni infractionale a depus si completat in calitate de persoană fizică la Agentia de Plăti si Interventii pentru Agricultură – Centrul Local Băileşti, cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafata, folosind declaratii si documente false, inexacte sau incomplete, respectiv declaratiile pe suprafata 2010 şi 2011, adeverinţele nr. 3866/14.05.2010 si nr. 1734/24.05.2011 emise de Consiliul Local Negoi, obtinind in acest mod de la APIA fonduri in valoare totală de 36617,05 lei (echivalentul a 8468 Euro) reprezentind subventii incasate necuvenit în campaniile 2010-2011 din care 25003,22 lei reprezintă schema de plată unică pe suprafata (SAPS) plătită din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA) şi 11 613,52 lei reprezintă plăti nationale directe complementare (PNDC) plătite din bugetul national, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de folosire sau prezentare de documente si declaratii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitătilor Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor, in formă continuată prev. de art. 18 ind. 1 alin 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, de înselăciune in formă continuată prev. de art. 215 alin 1 şi 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, de uz de fals prev. de art. 291 teza I cod penal, retinută în legătură cu infractiunea de înselăciune şi fals în declaratii în formă continuată prev. de art. 292 cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, in final cu aplicarea art. 33 lit b cod penal .
Trecând la individualizarea pedepsei, in raport de criteriile inscrise in art. 72 cod penal prima instanţă a avut in vedere pericolul sporit al faptelor, limitele pedepselor prevăzute pentru fiecare infractiune, prejudiciul produs si nerecuperat, agravantele prev. de art. 33 lit b cod penal şi de art. 41 alin 2 cod penal iar pe de altă parte se are in vedere persoana inculpatului, calitatea sa de infractor primar, atitudinea acestuia după săvîrşirea infractiunii, comportarea sinceră în cursul judecătii şi prezentarea sa in fata autoritătilor, elemente în raport de care s-a pronunţat pedeapsa inchisorii pentru fiecare infractiune în cuantumuri de natură să asigure scopul pedepsei asa cum este prevăzut in art. 52 cod penal, respectiv prevenirea săvîrşirii de noi infractiuni, prin formarea unei atitudini corecte fată de muncă, fată de ordinea de drept şi fată de regulile de convietuire socială .
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel DNA – Serviciul Teritorial Craiova şi inculpatul E.C. .
Prin motivele scrise de apel ale DNA – Serviciul Teritorial Craiova s-a criticat sentinţa primei instanţe sub două aspecte :
Primul referitor la împrejurarea că instanţa de fond nu a anulat actele false folosite de inculpat, în sensul că nu a anulat adeverinţa nr.3866/4.05.2010 aflată la fila nr. 130 d.u.p., ci un alt act emis la o altă dată.
Al doilea se referă la greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului în raport de criteriile generale de individualizare. S-a susţinut că inculpatul nu a achitat nicio parte din prejudiciu, care este mare, astfel că se impunea aplicarea unor pedepse orientate la maximul special prevăzut de lege, cu executare în regim de detenţie. De asemenea, a arătat că potrivit art. 18 ind.1 din Legea nr. 78/2000 aplicarea pedepsei complementare era obligatorie.
Prin motivele de apel depuse în scris de inculpat ( filele nr. 28 – 34 d.ap.) inculpatul a solicitat în principal, achitarea sa în temeiul art. 16 lit.b) C.p.p., pentru toate infracţiunile deduse judecăţii, iar în subsidiar, aplicarea art. 81 C.pen.anterior, cu aplicarea art. 5 C.pen. A solicitat schimbarea încadrării juridice, într-o singură infracţiune prev. de art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, care absoarbe atât infracţiunea de înşelăciune cât şi infracţiunile de fals. Referitor la adeverinţele folosite, a arătat că acestea nu sunt false, întrucât în conţinutul acestora se face menţiunea că suprafeţele de teren sunt utilizate de inculpat, iar martorii P. şi N.L. şi C. M. au atestat împrejurări fără a face verificările necesare.
Examinând hotărârea atacată, în raport de motivele invocate, de actele şi lucrările dosarului, sub toate aspectele de fapt şi de drept, văzând şi dispoziţiile art. 417 alin.2 Cod procedură penală, Curtea reţine că, apelul inculpatului şi apelul Parchetului sunt fondate, pentru următoarele considerente:
***
În privinţa stării de fapt, verificând probatoriul cauzei şi hotărârea atacată în raport de criticile aduse, Curtea constată faptul că în cauză prima instanţă, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 103 Cod procedură penală (care a preluat vechiul art. 63 Cod procedură penală anterior), referitoare la aprecierea probelor reţinând o corectă situaţie de fapt.
În cauză, prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul a fost răsturnată în cursul activităţii de probaţiune, ansamblul material al probelor administrate în cauză fiind cert în sensul stabilirii vinovăţiei inculpatului sub aspectul săvârşirii faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Fără a relua întreaga situaţie de fapt reţinută de prima instanţă în mod corect şi cu prezentarea materialului probator avut în vedere de aceasta, Curtea va analiza apelul inculpatului cu analizarea aspectelor de fapt contestate de acesta.
În esenţă, Curtea reţine că din probele administrate rezultă cu certitudine faptul că, în perioada 2010- 201, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul E.C. a depus şi completat în calitate de persoană fizică la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură – Centrul Local Băileşti, cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, folosind declaraţii şi documente false, inexacte şi incomplete, respectiv declaraţiile pe suprafaţă 2010 şi 2011, adeverinţele nr. 3866/14.05.2010 şi nr. 1734/24.05.2011 emise de Consiliul Local Negoi, obţinând în acest mod de la APIA fonduri în valoare totală de 36617, 05 lei ( echivalentul a 8468 euro), din care 25003,22 lei reprezintă schema de plată unică pe suprafaţă plătită din Fondul European de Garantare pentru Agricultură şi 11613 lei, reprezintă plăţi naţionale directe complementare plătită din bugetul naţional.
Cat priveşte apărările inculpatului referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate si predictibilitate pe care legislaţia în domeniu trebuie sa le îndeplinească, Curtea retine, în acord cu jurisprudenţa constantă a CEDO, că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficienta precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanta de specialitate – sa îşi corecteze conduita (Hotararea din 29 martie 2000 pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, Hotararea din 23 septembrie 1998 pronuntata in Cauza Petra impotriva Romaniei), iar cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile intr-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie sa fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă. (Hotararea din 26 aprilie 1979 pronuntata in Cauza Sunday Times impotriva Regatului Unit).
Potrivit art. 6 din O.U.G. nr.125/2006 beneficiarii plăţilor directe în cadrul SAPS sunt persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi/administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea. Totodată, prin art. 4 alin.1 din Ordinul nr. 246/23.04.2008 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – privind stabilirea modului de implementare a condiţiilor specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe, acordarea de plăţi unice pe suprafaţă în sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil a fost condiţionată de depunerea documentelor doveditoare privind dreptul de folosinţă a terenului agricol sunt, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere, contractul de comodat, înscrisuri sub semnătură privată şi alte acte care fac dovada utilizării terenului, cum ar fi adeverinţa eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol.
Curtea constata ca, dispoziţiile mai sus enunţate sunt suficient de clare, fiind evident ca legea condiţionează efectuarea plăţilor respective numai pentru beneficiarii persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, care fac dovada calităţii de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi/administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea.
Or, în speţă, inculpatul a depus declaraţii pe proprie răspundere şi două adeverinţe emise de Consiliul Local Negoi, în care se atesta, contrar înscrisurilor din registrul agricol, că este deţinător al unei suprafeţe de 27,11 ha şi respectiv de 44,50 ha faţă de 4,23 ha cât deţinea în realitate.
Apărările inculpatului în sensul că, nu a acţionat cu intenţia specifică infracţiunii, în sensul că nu a cunoscut împrejurarea că trebuia să fie proprietarul suprafeţelor de teren pentru care a solicitat fondurile de la APIA, nu pot fi primite.
Este adevărat că eroarea ce poartă asupra unei norme extrapenale produce aceleaşi efecte ca şi eroarea de fapt – cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei, însă este necesar ca la momentul comiterii faptei, norma extrapenală să nu fi fost cunoscută în nici un mod. Astfel, necunoaşterea legii extrapenale poate constitui cauză care înlătură caracterul penal al faptei, cu condiţia ca făptuitorul să ignore acea dispoziţie legală, ceea ce nu subzistă în cazul inculpatului E.C. , care s-a folosit de acte care atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului pentru a obţine plăţi de la APIA, fiind evident că acesta cunoştea cadrul legislativ în acest domeniu şi condiţiile pentru acordarea fondurile, acţionând deci cu intenţie directă.
Sub aspectul încadrării juridice, instanţa de apel constată că inculpatul E.C. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul parchetului din 19 iulie 2013 în dosarul nr. 26/P/2013 şi condamnat de prima instanţă, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de :
– art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969;
– art. 215 alin.1 şi 2 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969;
– art. 291 teza I Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969;
– art. 292 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969;
Instanţa de apel apreciază că, faptele astfel cum au fost săvârşite de inculpat întrunesc numai elementele constitutive ale infracţiunii speciale contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prevăzută de art. 18 ind.1 din Legea nr. 78/2000, celelalte infracţiuni fiind absorbite în conţinutul constitutiv ale acesteia.
În acest sens, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 35 alin.2 Cod penal, care prevăd că infracţiunea este complexă când în conţinutul său intră ca element constitutiv sau element circumstanţial agravant, o acţiune sau o inacţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală.
Astfel, art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 incriminează folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
În ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, aceasta există dacă se prezintă ca adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă o faptă adevărată, pentru a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă (alin. 1); alin. (2) – folosirea de nume, calităţi mincinoase, mijloace frauduloase.
Se constată astfel că, infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene reprezintă o formă specială a înşelăciunii, săvârşită prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în modalitatea specifică prevăzută de textul incriminator, adică prin prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete, pentru a obţine pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Folosirea de documente ori declaraţii false incriminate de legiuitor ca infracţiuni de uz de fals şi fals în declaraţii, sunt, de asemenea, absorbite în infracţiunea complexă prevăzută de art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, fiind prevăzute ca element constitutiv al infracţiunii.
Nu prezintă relevanţă, că din suma totală primită de inculpat, o parte a fost plătită din bugetul naţional, astfel că fiind vorba de două patrimonii distincte ar exista două infracţiunii aflate în concurs ideal, deoarece aşa cum a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în decizia penală nr. 1831/24.05.2012 obţinerea, pe nedrept, a sumei de bani, constituie prejudiciu cauzat în paguba autorităţii contractante, neavând relevanţă, sub aspectul încadrării juridice a faptei, dacă sumele erau numai din fondurile nerambursabile ale Comunităţilor Europene sau contribuţie naţională, în cauză statul român neputând avea calitate procesuală de parte civilă.
Cu aceeaşi ocazie, instanţa supremă a mai concluzionat că, dacă o altă entitate, dar care nu a participat în calitate de parte civilă în procesul penal, consideră că i s-a diminuat patrimoniul încredinţat spre administrare, această autoritate contractantă, eventual, are deschisă calea dezdăunării.
De altfel, această distincţie între sumele obţinute de inculpat, se va face cu ocazia soluţionării acţiunii civile, în sensul că inculpatul va fi obligat la repararea prejudiciului în sumă totală de 36.617,05 lei, cu dobânzile şi penalităţile legale, către partea civilă APIA Bucureşti, sumă ce va fi defalcată în suma de 11.613,52 lei, datorată bugetului de stat, precum şi suma de 25.003,22 lei, datorată bugetului general al Comunităţilor Europene.
Tot sub aspectul încadrării juridice, Curtea constată că, de la data săvârşirii faptei până la soluţionarea definitivă a cauzei, a intrat în vigoare Legea nr. 289/2009 privind Codul penal, precum şi Legea nr. 187/2012, privind punerea în aplicare a Codului penal, fiind necesar să se analizeze eventuala incidenţă a art.5 Cod penal actual, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
Potrivit art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal : „Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Conform art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, în forma actuală, în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 :”Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Modificarea textelor de lege produce efecte în cauză, întrucât noile reglementări penale prevăd limite de pedeapsă mai redus, astfel stabilirea legii penale mai favorabile se va face în raport de sancţiune, fiind în mod mai blândă pentru inculpat legea nouă.
Cât priveşte dispoziţiile care reglementează infracţiunea continuată se constată că, potrivit Codului penal în vigoare, respectiv art. 35 alin.1 Cod penal definiţia infracţiunii continuate a fost modificată, prevăzându-se pe lângă cerinţele unităţii de subiect activ, de conţinut şi de rezoluţie infracţională şi o condiţie suplimentară pentru reţinerea formei continuate a infracţiunii respectiv unitatea de subiect pasiv. În speţă, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de noile prevederi în materie, inclusiv condiţia ce vizează unitatea de subiect pasiv, se vor reţine în încadrarea juridică dispoziţiile art. 35 alin.1 Cod penal, acestea fiind de altfel mai favorabile, sub aspectul tratamentului sancţionator.
În consecinţă, faţă de argumentele prezentate mai sus, în temeiul art. 386 Cod procedură penală, Curtea va dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prevăzute de art. art. 18 ind. 1 alin 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal de la 1969, art. 215 alin 1 şi 2 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal de la 1969, art. 292 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal de la 1969 şi art. 291 teza I Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal de la 1969 într-o singură infracţiune prevăzută de art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările aduse prin Legea 255/2012 şi Legea 187/2012, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal, text de lege în baza căruia inculpatul a fi condamnat.
Prin sentinţa penală nr. 235 din data de 09 decembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Băileşti în dosarul nr. 2451/183/2013, în baza art. 18 ind. 1 alin 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal a fost condamnat inculpatul E.C. – fiul lui Ş. şi F., născut la 25.09.1967 in comuna Negoi, jud. Dolj, cu domiciliul in comuna Negoi, jud. Dolj ,cetătean român, posesor al CI seria ., CNP ., studii medii, căsătorit, 2 copii, fără ocupatie, fără antecedente penale – la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza a IIa, lit b şi lit c cod penal .
In baza art. 215 alin 1 şi 2 cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat – la 3 ani inchisoare.
In baza art. 291 teza I cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare.
In baza art. 292 cp cu aplicarea art. 41 alin 2 cp a fost condamnat inculpatul la 1 an inchisoare .
In baza art. 33 lit b cod penal, 34 lit b cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza a IIa, lit b şi lit c cod penal .
In baza art. 86 ind. 1 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere .
In baza art. 86 ind. 2 cod penal a fost stabilit termen de încercare ce se compune din durata pedepsei inchisorii la care se adaugă un interval de 4 ani stabilit de instanţă, in total termenul de încercare este de 7 ani .
In baza art. 86 ind. 3 cod penal s-a dispus ca inculpatul pe durata termenului de incercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la termenele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lingă Tribunalul Dolj; b) să anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeste 8 zile precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informatii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul din 19.07.2013 întocmit de Directia Natională Anticoruptie – Serviciul Teritorial Craiova in dosarul nr. 26/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului E.C. pentru săvîrşirea infractiunilor de folosirea sau prezentarea de documente sau declaratii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitătilor Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor prev. de art. 18 ind. 1 alin 1 din Legea 78/ 2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal in formă continuată, de înselăciune in formă continuată prev. de art. 215 alin 1 şi 2 cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 cod penal, uz de fals prev. de art. 291 teza I cod penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, fals in declaratii in formă continuată prev. de art. 292 cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit b cod penal.
In fapt, s-a retinut că inculpatul E.C. , cu ocazia depunerii cererilor de plată unică pe suprafata înregistrate la APIA – Centrul Local Băileşti sub nr. DJ -57177/17.05.2010 şi DJ -64303/26.05. 2011 şi a documentelor anexate, în perioada anilor 2010-2011, la diferite intervale de timp dar in realizarea aceleiasi rezolutiuni infractionale, a prezentat functionarilor APIA declaratii si documente false ( declaratii de suprafata şi declaratii pe proprie răspundere date sub sanctiunea dispozitiilor art. 292 cod penal, precum şi adeverinţele nr. 3866/15.05. 2010 şi nr. 1734/24.05.2011 emise de Consiliul Local Negoi, înscrisuri prin care a atestat în mod mincinos că are calitatea de utilizator al suprafetelor de teren, realizînd astfel îndeplinirea criteriilor de eligibilitate prev. de OUG 125/2006, Ordinul MADR nr. 246/2008 şi legislatia comunitară în materie.
S-a mai retinut că prin aceste manopere frauduloase, inculpatul a indus in eroare functionarii APIA care au analizat si aprobat cererile de plată, fapte ce au avut ca rezultat obtinerea pe nedrept a sumei totale de 36617,05 lei, reprezentind echivalentul a 8468 Euro, cu titlu de sprijin financiar nerambursabil din care fonduri comunitare din FEGA şi FADR suma de 25003,22 lei, reprezentind echivalentul a 5816 Euro şi fonduri din bugetul national in sumă de 11.613,52 lei reprezentind echivalentul a 2963 Euro .
Din probele administrate in cursul cercetării judecătoresti coroborate cu probele administrate la urmărirea penală, constind în plîngerea formulată de Unitatea Administrativă Negoi, dosarele APIA – Centrul Local Băileşti nr. DJ-57177/2010 si nr. 6636714/2011, adresa nr. 22668/16.07.2013 a Agentiei de Plăti si Interventii pentru Agricultură, adresele emise de Primăria com. Negoi, SC Agroanpocultura SRL şi APIA Dolj, declaratii de martori şi declaratia inculpatului, prima instanţă a reţinut următoarele :
In cadrul politicii agricole de sustinere a producătorilor agricoli in legislatia europeană, respectiv in Regulamentul CE nr. 1782/2003, in Regulamentul CE 1290/2005, in Regulamentul CE nr. 1698/2005 şi in Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană ratificat prin Legea 157/2005 şi Legea 139 /2007 s-a prevăzut acordarea de ajutoarea financiare prin plăti directe către agricultori in cadrul schemei de plată unică pe suprafata (SAPS) gestionată de Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură, sursa de finantare fiind asigurată din Fondul European pentru garantare in agricultură ( FEGA).
Aceste acte normative statuează că schemele de plată unică pe suprafata constau in acordarea către fermieri a unei sume uniforme pe ha, plătibilă o dată pe an si neconditionată de productie, ajutor financiar ce se acordă inclusiv pentru detinători in calitate de proprietari, arendasi, concesionari, asociati in cadrul societătilor in participatiune, locatari sau altele asemenea.
Pentru campaniile din anii 2010 si 2011 pentru a beneficia de acordarea plătilor în cadrul schemei de plată unică pe suprafata conform art. 7 alin 1 din OUG 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitantii trebuie să fie înscrisi în Registrul fermierilor, administrat de APIA, să depună o cerere de solicitare a plătilor în termen şi să îndeplinească următoarele conditii generale, aşa cum sunt prevăzute de art. 7 din OUG 125/2006 .
a) să exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha iar suprafata parcelei agricole să fie de cel putin 0,3 ha ;
b) să declare toate suprafetele agricole utilizate ;
c) să înscrie, sub sanctiunea legii penale, date reale complete si perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafata şi în documentele anexate, insclusiv lista suprafetelor ;
d) să fie de acord ca datele din formularul cererii de plată să fie introduse în baza de date a IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plătii şi transmise autoritătilor responsabile în vederea declarării de studii statistice şi de evaluări economice, in conditiile Legii 677/2001, pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter persoanal şi libera circulatie a acestor date ;
e) să respecte bunele conditii agricole şi de mediu, reglementate prin legislatia natională, pe toată suprafata agricolă a exploatatiei ;
f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea ;
g) să furnizeze toate informatiile solicitate de APIA, în termenele stabilite ;
h) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens ;
i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci cind este cultivată cu aceeasi cultură cu parcelele învecinate ;
j) să comunice in termen de 10 zile lucrătoare, în scris, APIA orice modificare
a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data acordării plătii . Aceste modificări se referă la suprafata agricolă utilizată a exploatatiei agricole, transferarea proprietătii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere .
Pe de altă parte plătile nationale directe complementare ( PNCD) reprezintă plăti suplimentare la SAPS si sint prevăzute de OUG 125/2006 completată si aprobată prin Legea 139/2007 şi modificată prin OG 16/2009 şi Ordinele Ministerului Agriculturii si dezvoltării Rurale nr. 246/2008, nr. 118/2009 si 41/2010 privind aprobarea formularului tip de cerere unică de plată pe suprafata.
Conform dispozitiilor art. 6 din OUG 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarii plătilor directe în cadrul SAPS pot fi persoane fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociatii / administratori în cadrul asociatiilor în participatiune, locatari sau alte asemenea . Arendatorul, concedentul şi/ sau locatorul nu beneficiază de plăti directe pentru terenul arendat, concesionat şi/ sau închiriat .
Prin Ordinul nr. 246 /23.04.2008 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, privind stabilirea modului de implementare a conditiilor specifice si criterii de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăti directe si plăti nationale directe complementare in sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, acordarea de plăti unice pe suprafata in sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil, a fost conditionată de depunerea următoarelor documente doveditoare, adăugindu-se conditii si criterii de eligibilitate specifice conform legislatiei comunitare ( Regulamentul CE 1290/2005) :
– dovada că beneficiarii plătilor directe in cadrul SAPS, persoane fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, sint proprietari, arendasi-concesionari, asociati / administratori in cadrul asociatiilor in participatiune, locatari sau alte asemenea şi
– documente care fac dovada dreptului de folosintă a terenului, respectiv :titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere in participatiune, contractul de comodat, contractul de închiriere sau adeverintă eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol .
Prin Ordinul nr. 41 /19.02.2010 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a aprobat formularul tip de cerere unică pe suprafata .
La 17.05.2010, inculpatul E.C. , in calitate de persoană fizică, cu domiciliul in comuna Negoi, a completat si depus la APIA Dolj – Centrul Local Băileşti, cerere de plată unică pe suprafată, solicitind sprijin pentru campania agricolă 2010 pentru o suprafata agricolă totală de 27,11 ha, amplasată pe raza com. Negoi jud. Dolj, cererea fiind înregistrată sub nr. DJ-57177/17.05.2010 .
La acea dată inculpatul era înscris in registrul agricol al comunei Negoi impreună cu părintii săi si fiul său cu o suprafata de 4,23 ha teren agricol .
Cu ocazia depunerii cererii si a documentelor anexate, inculpatul a prezentat functionarilor APIA declaratii false (declaratie pe proprie răspundere dată sub sanctiunea dispozitiilor art. 292 cod penal ), prin care a atestat in mod mincinos că este detinător şi utilizator al suprafetei de teren in scopul de a îndeplini criteriile de eligibilitate prev. de art. OUG 125/2006, Ordinul MADR nr. 246/2008 şi legislatia comunitară în materie, manoperă prin care a indus in eroare functionarii APIA care au analizat şi aprobat cererea de plată .
Pentru a dovedi calitatea de utilizator al suprafetei de 27,11 ha inculpatul E.C. a depus la APIA adeverinta nr. 3866 /14.05.2010 emisă de Consiliul Local al com. Negoi care atesta in mod fals că a detinut in anul 2010 suprafata de 27,11 ha, in continutul adeverintei fiind individualizate suprafetele de teren in blocuri fizice .
Adeverinta a fost intocmită de P.O., functionar in cadrul Primăriei com. Negoi la rugămintea numitei N. L., referent in cadrul Primăriei com. Negoi – compartimentul agricol, fără ca aceasta să verifice dacă suprafetele de teren mentionate sint înscrise in registrul agricol al Primăriei Negoi la pozitia inculpatului E.C. , atestind astfel fapte necorespunzătoare adevărului in sensul că in anul 2010 E.C. a fost inscris in registrul agricol cu suprafata de 27,11 ha, suprafetele mentionate in adeverintă si blocurile fizice fiind puse la dispozitia functionarului Primăriei Negoi de către inculpat .
Această adeverintă a fost semnată la rubrica intocmit de către N.L. si apoi de către secretarul si primarul comunei fără ca acestia să verifice veridicitatea mentiunilor din înscris .
La 17.05.2011 P.A., functionar la APIA Dolj – centrul local Băileşti a intocmit formularul V1 ( procesul verbal pentru controlul vizual pentru cererea unică de plată pe suprafată ) şi ulterior formularul D1 ( procesul verbal al celui de-al doilea control al solicitării 2010 ) si lista de verificare anexată la formularul D1 iar din continutul acestora rezultă că suprafetele atestate in fals de către inculpat au fost luate in considerare .
Intrucît inculpatul formulase cerere unică de plată pe suprafata si in anul 2009 pentru suprafata pe care o detinea impreună cu familia sa, suprafată ce se regăsea in registrul agricol iar cererea pentru campania 2010 viza o suprafata mult mai mare, s-au solicitat de către functionarul APIA documente doveditoare care să ateste dreptul de folosintă cu privire la suprafata declarată iar urmare a acestei solicitări, inculpatul a depus adeverinta nr. 3866/14.05. 2010 eliberată de Primăria com. Negoi si intocmită in fals .
In baza cererii de plată si a inscrisului fals prezentate de către inculpat, APIA Dolj a emis la 14.12.2010 decizia nr. 1578914 prin care a stabilit următoarele sume de plată către E.C. :
– schema de plată unică pe suprafata (SAPS )in valoare de 4750,75 lei echivalentul a 1017 Euro – fonduri provenind din bugetul Comunitătilor Europene ;
– schema pentru plăti nationale directe complementare (PNCD) in valoare de 5842,93 lei, echivalentul a 1368 Euro, fonduri provenind din bugetul national.
Avind in vedere si avansul in sumă de 4383,29 lei, reprezentind plată SAPS acordată anterior pentru campania 2010, inculpatul a incasat necuvenit de la APIA suma totală de 14576,6 lei (echivalentul a 3411 Euro din care 8733,67 lei (2043 Euro) plată SAPS si 5842,93lei ( 1368 Euro ) plată PNCD .
In scopul formulării cererii unice de plată pe suprafata aferentă campaniei agricole 2011, inculpatul a solicitat si a obtinut de la Primăria com. Negoi adeverinta nr. 1734/24.05. 2011, adeverintă in care se atestă că inculpatul era inscris in registrul agricol al Primăriei Negoi in anul 2011 cu o suprafata totală de 44,50 ha, indicindu-se si locul amplasării terenurilor, respectiv tarla si bloc fizic .
Si de această dată adeverinta a fost intocmită de N.L., referent in cadrul Primăriei Negoi – compartimentul agricol, după o listă pusă la dispozitie de către inculpat şi in care erau mentionate suprafetele si blocurile fizice, fără ca aceasta să verifice dacă in realitate inculpatul sau familia acestuia era inscris in registrul agricol cu vreo suprafata de teren .
Adeverinta a fost semnată de N.L. si apoi de secretarul si primarul comunei care de asemenea nu au verificat realitatea mentiunilor.
La 26.05.2011 inculpatul a formulat cerere unică de plată pe suprafata inregistrată sub nr. DJ – 64303 la APIA Dolj – Centrul Local Băilesti, solicitind sprijin financiar pentru o suprafata totală de 44,50 ha amplasată pe raza comunei Negoi .
In declaratia de suprafată a inscris sub semnătura sa suprafetele de teren si amplasamentele acestora, aşa cum erau mentionate in adeverinta nr.1734/24.05.2011 eliberată de Primăria com. Negoi .
In realitate si in anul 2011 in registrul agricol al comunei Negoi, inculpatul nu figura inscris cu teren agricol ci numai părintii si fiul său erau inscrisi cu o suprafata de 4,23 ha .
La 15.11.2011 functionarii de la APIA – Centrul Local Băileşti au intocmit formularu D1 si lista de verificare anexată la formularul D1, atestind prin aceste documente că suprafetele mentionate in fals de către inculpat au fost luate in considerare .
In baza cererii de plată si a adeverintei eliberată de Primăria com. Negoi, APIA Dolj a emis la 21.12.2011 decizia nr. 2648465 prin care a stabilit următoarele sume de plată :
– schema de plată unică pe suprafata ( SAPS) in valoare de 8776,92 lei ( 2014 Euro) – fonduri provenind din bugetul Comunitătilor Europene ;
– schema pentru plăti nationale directe complementare ( PNCD) in valoare de 5770,90 lei ( 1325 Euro ) – fonduri provenind din bugetul national .
Avind in vedere si avansul in sumă de 7492,63 lei ( 1719 Euro ) reprezentind plată SAPS acordată anterior pentru campania 2011, inculpatul a încasat necuvenit pentru anul respectiv suma totală de 22040,45 lei ( 5057 Euro ) din care 16269,55 lei (8 3733 Euro ) plată SAPS şi 5770,59 lei ( 1325 Euro ) plată PNCD .
In total inculpatul a incasat pentru anii 2010 şi 2011 suma de 36617,05 lei ( 8468 Euro ) cu titlu de sprijin financiar nerambursabil aferent cererilor de plată din care 25003 ,22 lei ( echivalentul a 5816 Euro reprezintă fonduri comunitare din FEGA si FEADR şi 11613 ,52 lei ( 2693 Euro ) reprezintă fonduri din bugetul national .
Banii au fost virati in contul bancar deschis la CEC Bank – Agentia Băileşti si indicat de inculpat in cererea de plată .
Atît in declaratiile date la urmărirea penală cît şi la interogatoriul luat de instantă, inculpatul a recunoscut că nu a fost înscris in registrul agricol cu suprafetele mentionate in cele două adeverinte si că a identificat terenurile respective ca nefiind lucrate de proprietari in timp ce desfăşura activităti pentru SC Agroanpocultura cu sediul in comuna Catane in sensul că identifica proprietari care vindeau sau arendau teren acestei societăti .
De asemenea a precizat că nu a cunoscut cui apartineau terenurile respective şi că a prezentat functionarei Primăriei Negoi notă scrisă cu suprafetele individualizate prin amplasament si blocuri fizice .
A mai sustinut inculpatul că a lucrat efectiv terenurile respective si sub acest aspect a solicitat audierea martorului P.G. care in declaratia sa a relatat că inculpatul îi spunea că lucrează teren agricol dar efectiv nu a cunoscut dacă inculpatul lucrează teren agricol si locul amplasării acestuia .
Nici din celelalte probe testimoniale nu a rezultat că inculpatul ar fi lucrat vreo suprafata de teren din cel mentionat in cererile intocmite de acesta pentru sprijin financiar in anii 2010 şi 2011.
In drept, s-a apreciat că faptele inculpatului E.C. , care în perioada anilor 2010-2011 in baza aceleaisi rezolutiuni infractionale a depus si completat in calitate de persoană fizică la Agentia de Plăti si Interventii pentru Agricultură – Centrul Local Băileşti, cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafata, folosind declaratii si documente false, inexacte sau incomplete, respectiv declaratiile pe suprafata 2010 şi 2011, adeverinţele nr. 3866/14.05.2010 si nr. 1734/24.05.2011 emise de Consiliul Local Negoi, obtinind in acest mod de la APIA fonduri in valoare totală de 36617,05 lei (echivalentul a 8468 Euro) reprezentind subventii incasate necuvenit în campaniile 2010-2011 din care 25003,22 lei reprezintă schema de plată unică pe suprafata (SAPS) plătită din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA) şi 11 613,52 lei reprezintă plăti nationale directe complementare (PNDC) plătite din bugetul national, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de folosire sau prezentare de documente si declaratii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitătilor Europene sau bugetele administrate de acestea sau în numele lor, in formă continuată prev. de art. 18 ind. 1 alin 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, de înselăciune in formă continuată prev. de art. 215 alin 1 şi 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, de uz de fals prev. de art. 291 teza I cod penal, retinută în legătură cu infractiunea de înselăciune şi fals în declaratii în formă continuată prev. de art. 292 cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 cod penal, in final cu aplicarea art. 33 lit b cod penal .
Trecând la individualizarea pedepsei, in raport de criteriile inscrise in art. 72 cod penal prima instanţă a avut in vedere pericolul sporit al faptelor, limitele pedepselor prevăzute pentru fiecare infractiune, prejudiciul produs si nerecuperat, agravantele prev. de art. 33 lit b cod penal şi de art. 41 alin 2 cod penal iar pe de altă parte se are in vedere persoana inculpatului, calitatea sa de infractor primar, atitudinea acestuia după săvîrşirea infractiunii, comportarea sinceră în cursul judecătii şi prezentarea sa in fata autoritătilor, elemente în raport de care s-a pronunţat pedeapsa inchisorii pentru fiecare infractiune în cuantumuri de natură să asigure scopul pedepsei asa cum este prevăzut in art. 52 cod penal, respectiv prevenirea săvîrşirii de noi infractiuni, prin formarea unei atitudini corecte fată de muncă, fată de ordinea de drept şi fată de regulile de convietuire socială .
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel DNA – Serviciul Teritorial Craiova şi inculpatul E.C. .
Prin motivele scrise de apel ale DNA – Serviciul Teritorial Craiova s-a criticat sentinţa primei instanţe sub două aspecte :
Primul referitor la împrejurarea că instanţa de fond nu a anulat actele false folosite de inculpat, în sensul că nu a anulat adeverinţa nr.3866/4.05.2010 aflată la fila nr. 130 d.u.p., ci un alt act emis la o altă dată.
Al doilea se referă la greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului în raport de criteriile generale de individualizare. S-a susţinut că inculpatul nu a achitat nicio parte din prejudiciu, care este mare, astfel că se impunea aplicarea unor pedepse orientate la maximul special prevăzut de lege, cu executare în regim de detenţie. De asemenea, a arătat că potrivit art. 18 ind.1 din Legea nr. 78/2000 aplicarea pedepsei complementare era obligatorie.
Prin motivele de apel depuse în scris de inculpat ( filele nr. 28 – 34 d.ap.) inculpatul a solicitat în principal, achitarea sa în temeiul art. 16 lit.b) C.p.p., pentru toate infracţiunile deduse judecăţii, iar în subsidiar, aplicarea art. 81 C.pen.anterior, cu aplicarea art. 5 C.pen. A solicitat schimbarea încadrării juridice, într-o singură infracţiune prev. de art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, care absoarbe atât infracţiunea de înşelăciune cât şi infracţiunile de fals. Referitor la adeverinţele folosite, a arătat că acestea nu sunt false, întrucât în conţinutul acestora se face menţiunea că suprafeţele de teren sunt utilizate de inculpat, iar martorii P. şi N.L. şi C. M. au atestat împrejurări fără a face verificările necesare.
Examinând hotărârea atacată, în raport de motivele invocate, de actele şi lucrările dosarului, sub toate aspectele de fapt şi de drept, văzând şi dispoziţiile art. 417 alin.2 Cod procedură penală, Curtea reţine că, apelul inculpatului şi apelul Parchetului sunt fondate, pentru următoarele considerente:
***
În privinţa stării de fapt, verificând probatoriul cauzei şi hotărârea atacată în raport de criticile aduse, Curtea constată faptul că în cauză prima instanţă, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 103 Cod procedură penală (care a preluat vechiul art. 63 Cod procedură penală anterior), referitoare la aprecierea probelor reţinând o corectă situaţie de fapt.
În cauză, prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul a fost răsturnată în cursul activităţii de probaţiune, ansamblul material al probelor administrate în cauză fiind cert în sensul stabilirii vinovăţiei inculpatului sub aspectul săvârşirii faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Fără a relua întreaga situaţie de fapt reţinută de prima instanţă în mod corect şi cu prezentarea materialului probator avut în vedere de aceasta, Curtea va analiza apelul inculpatului cu analizarea aspectelor de fapt contestate de acesta.
În esenţă, Curtea reţine că din probele administrate rezultă cu certitudine faptul că, în perioada 2010- 201, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul E.C. a depus şi completat în calitate de persoană fizică la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură – Centrul Local Băileşti, cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, folosind declaraţii şi documente false, inexacte şi incomplete, respectiv declaraţiile pe suprafaţă 2010 şi 2011, adeverinţele nr. 3866/14.05.2010 şi nr. 1734/24.05.2011 emise de Consiliul Local Negoi, obţinând în acest mod de la APIA fonduri în valoare totală de 36617, 05 lei ( echivalentul a 8468 euro), din care 25003,22 lei reprezintă schema de plată unică pe suprafaţă plătită din Fondul European de Garantare pentru Agricultură şi 11613 lei, reprezintă plăţi naţionale directe complementare plătită din bugetul naţional.
Cat priveşte apărările inculpatului referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate si predictibilitate pe care legislaţia în domeniu trebuie sa le îndeplinească, Curtea retine, în acord cu jurisprudenţa constantă a CEDO, că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficienta precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanta de specialitate – sa îşi corecteze conduita (Hotararea din 29 martie 2000 pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, Hotararea din 23 septembrie 1998 pronuntata in Cauza Petra impotriva Romaniei), iar cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile intr-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie sa fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă. (Hotararea din 26 aprilie 1979 pronuntata in Cauza Sunday Times impotriva Regatului Unit).
Potrivit art. 6 din O.U.G. nr.125/2006 beneficiarii plăţilor directe în cadrul SAPS sunt persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi/administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea. Totodată, prin art. 4 alin.1 din Ordinul nr. 246/23.04.2008 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – privind stabilirea modului de implementare a condiţiilor specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe, acordarea de plăţi unice pe suprafaţă în sectorul vegetal pentru culturi amplasate pe teren arabil a fost condiţionată de depunerea documentelor doveditoare privind dreptul de folosinţă a terenului agricol sunt, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere, contractul de comodat, înscrisuri sub semnătură privată şi alte acte care fac dovada utilizării terenului, cum ar fi adeverinţa eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol.
Curtea constata ca, dispoziţiile mai sus enunţate sunt suficient de clare, fiind evident ca legea condiţionează efectuarea plăţilor respective numai pentru beneficiarii persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, care fac dovada calităţii de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi/administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea.
Or, în speţă, inculpatul a depus declaraţii pe proprie răspundere şi două adeverinţe emise de Consiliul Local Negoi, în care se atesta, contrar înscrisurilor din registrul agricol, că este deţinător al unei suprafeţe de 27,11 ha şi respectiv de 44,50 ha faţă de 4,23 ha cât deţinea în realitate.
Apărările inculpatului în sensul că, nu a acţionat cu intenţia specifică infracţiunii, în sensul că nu a cunoscut împrejurarea că trebuia să fie proprietarul suprafeţelor de teren pentru care a solicitat fondurile de la APIA, nu pot fi primite.
Este adevărat că eroarea ce poartă asupra unei norme extrapenale produce aceleaşi efecte ca şi eroarea de fapt – cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei, însă este necesar ca la momentul comiterii faptei, norma extrapenală să nu fi fost cunoscută în nici un mod. Astfel, necunoaşterea legii extrapenale poate constitui cauză care înlătură caracterul penal al faptei, cu condiţia ca făptuitorul să ignore acea dispoziţie legală, ceea ce nu subzistă în cazul inculpatului E.C. , care s-a folosit de acte care atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului pentru a obţine plăţi de la APIA, fiind evident că acesta cunoştea cadrul legislativ în acest domeniu şi condiţiile pentru acordarea fondurile, acţionând deci cu intenţie directă.
Sub aspectul încadrării juridice, instanţa de apel constată că inculpatul E.C. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul parchetului din 19 iulie 2013 în dosarul nr. 26/P/2013 şi condamnat de prima instanţă, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de :
– art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969;
– art. 215 alin.1 şi 2 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969;
– art. 291 teza I Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969;
– art. 292 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal de la 1969;
Instanţa de apel apreciază că, faptele astfel cum au fost săvârşite de inculpat întrunesc numai elementele constitutive ale infracţiunii speciale contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prevăzută de art. 18 ind.1 din Legea nr. 78/2000, celelalte infracţiuni fiind absorbite în conţinutul constitutiv ale acesteia.
În acest sens, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 35 alin.2 Cod penal, care prevăd că infracţiunea este complexă când în conţinutul său intră ca element constitutiv sau element circumstanţial agravant, o acţiune sau o inacţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală.
Astfel, art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 incriminează folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
În ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, aceasta există dacă se prezintă ca adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă o faptă adevărată, pentru a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă (alin. 1); alin. (2) – folosirea de nume, calităţi mincinoase, mijloace frauduloase.
Se constată astfel că, infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene reprezintă o formă specială a înşelăciunii, săvârşită prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în modalitatea specifică prevăzută de textul incriminator, adică prin prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete, pentru a obţine pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Folosirea de documente ori declaraţii false incriminate de legiuitor ca infracţiuni de uz de fals şi fals în declaraţii, sunt, de asemenea, absorbite în infracţiunea complexă prevăzută de art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, fiind prevăzute ca element constitutiv al infracţiunii.
Nu prezintă relevanţă, că din suma totală primită de inculpat, o parte a fost plătită din bugetul naţional, astfel că fiind vorba de două patrimonii distincte ar exista două infracţiunii aflate în concurs ideal, deoarece aşa cum a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în decizia penală nr. 1831/24.05.2012 obţinerea, pe nedrept, a sumei de bani, constituie prejudiciu cauzat în paguba autorităţii contractante, neavând relevanţă, sub aspectul încadrării juridice a faptei, dacă sumele erau numai din fondurile nerambursabile ale Comunităţilor Europene sau contribuţie naţională, în cauză statul român neputând avea calitate procesuală de parte civilă.
Cu aceeaşi ocazie, instanţa supremă a mai concluzionat că, dacă o altă entitate, dar care nu a participat în calitate de parte civilă în procesul penal, consideră că i s-a diminuat patrimoniul încredinţat spre administrare, această autoritate contractantă, eventual, are deschisă calea dezdăunării.
De altfel, această distincţie între sumele obţinute de inculpat, se va face cu ocazia soluţionării acţiunii civile, în sensul că inculpatul va fi obligat la repararea prejudiciului în sumă totală de 36.617,05 lei, cu dobânzile şi penalităţile legale, către partea civilă APIA Bucureşti, sumă ce va fi defalcată în suma de 11.613,52 lei, datorată bugetului de stat, precum şi suma de 25.003,22 lei, datorată bugetului general al Comunităţilor Europene.
Tot sub aspectul încadrării juridice, Curtea constată că, de la data săvârşirii faptei până la soluţionarea definitivă a cauzei, a intrat în vigoare Legea nr. 289/2009 privind Codul penal, precum şi Legea nr. 187/2012, privind punerea în aplicare a Codului penal, fiind necesar să se analizeze eventuala incidenţă a art.5 Cod penal actual, cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
Potrivit art.18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal : „Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Conform art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, în forma actuală, în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 :”Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Modificarea textelor de lege produce efecte în cauză, întrucât noile reglementări penale prevăd limite de pedeapsă mai redus, astfel stabilirea legii penale mai favorabile se va face în raport de sancţiune, fiind în mod mai blândă pentru inculpat legea nouă.
Cât priveşte dispoziţiile care reglementează infracţiunea continuată se constată că, potrivit Codului penal în vigoare, respectiv art. 35 alin.1 Cod penal definiţia infracţiunii continuate a fost modificată, prevăzându-se pe lângă cerinţele unităţii de subiect activ, de conţinut şi de rezoluţie infracţională şi o condiţie suplimentară pentru reţinerea formei continuate a infracţiunii respectiv unitatea de subiect pasiv. În speţă, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de noile prevederi în materie, inclusiv condiţia ce vizează unitatea de subiect pasiv, se vor reţine în încadrarea juridică dispoziţiile art. 35 alin.1 Cod penal, acestea fiind de altfel mai favorabile, sub aspectul tratamentului sancţionator.
În consecinţă, faţă de argumentele prezentate mai sus, în temeiul art. 386 Cod procedură penală, Curtea va dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prevăzute de art. art. 18 ind. 1 alin 1 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal de la 1969, art. 215 alin 1 şi 2 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal de la 1969, art. 292 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal de la 1969 şi art. 291 teza I Cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal de la 1969 într-o singură infracţiune prevăzută de art. 18 ind.1 alin.1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările aduse prin Legea 255/2012 şi Legea 187/2012, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal, text de lege în baza căruia inculpatul a fi condamnat.
