Citeste şi

  • Nu am gasit decizii asemanatoare!

DREPT  PROCESUAL CIVIL. PERIMARE. Suspendarea cursului perimarii.


SECTIA  I – A CIVILA

Materie: DREPT  PROCESUAL CIVIL. PERIMARE. Suspendarea cursului perimarii.

– Art. 244 pct. 1 Cod procedura civila
– Art. 248 alin. 1 Cod procedura civila
– Art. 250 Cod procedura civila

 
Cursul perimarii este  suspendat, conform art.  250 din Codul de procedura civila, cât timp dainuieste  suspendarea în cazurile  prevazute de art. 244, deci pâna la  ramânerea  irevocabila a hotarârii pronuntate în procesul care a determinat  suspendarea.
În speta, cursul perimarii a fost suspendat  pâna la  data de  16 aprilie 2013,  când  a ramas irevocabila hotarârea în procesul care a determinat suspendarea, data în raport de care, cererea de repunere pe rol, înregistrata la instanta în ziua de 27 mai 2014, apare ca fiind facuta înafara termenului impus de art. 248 alin. 1 din Codul de procedura civila.

           DECIZIA CIVILA NR. 806/2014-R din 11.09.2014
         (Dosar nr. 341/255/2007)

Prin sentinta civila nr. 898/2008 pronuntata de Judecatoria  M a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului S S, exceptie invocata de pârâta T M.
A admis cererea precizata formulata de reclamantul S S în contradictoriu cu pârâtii T M, S I, S V.
A constat nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 82/06.03.2006 eliberat BNP I A si a constat ca în urma defunctului S I decedat la 20.11.1994 au calitatea de mostenitori legali reclamantul si pârâtii de r-dul 1-3 în cote egale de ¼ fiecare.
A constat ca masa succesorala se compune din suprafata de 5000 mp padure identificata în parcela nr. 1733 B, dobândita cu titlu de reconstituire prin Titlul de Proprietate nr. 237/21.06.2005.
A dispus  predarea succesiunii în cota de ¼ fiecare, pentru reclamanta si pârâtii de r-dul 1-3.
A respins cererea de interventie în interes propriu,  formulata de intervenintul S S în contradictoriu cu pârâtii T M, S I,  S V, Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate B,  Comisia  Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, având ca obiect  constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de 5000 mp padure  din parcela nr. 1733 B, cu titlu de reconstituire.
A obligat pe pârâta T M sa plateasca reclamantului S S suma de 69 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca în urma defunctului S I decedat la 20.11.1994 au ramas mostenitori legali reclamantul  S S si pârâtii de rândul 1,2,3 T M, S I si S V – toti descendenti de grad I.
A retinut ca în dosarul succesoral nr. 140/2006, al Biroului Notar Public I A,( atasat) pârâta T M, a declarat ca este unica mostenitoare, în calitate de fiica a defunctului  S I, ca nu mai exista mostenitori de clasa si grad de rudenie cu ea si ca în afara de ea nu mai are nimeni vocatie succesorala.
În baza declaratiei nereale, a  pârâtei si a  martorei C M, în favoarea pârâtei T M a fost eliberat certificatul de mostenitor, prin care s-a constatat calitatea acesteia de unic mostenitor, dobândind în aceasta calitate, în întregime cota de 5000 mp padure, identificata cu nr. topo. 1733, situata în extravilanul com. B, dobândita  de defunct, cu titlu de reconstituire, în baza titlului de proprietate  nr. 237/21.06.2005.
Prin întâmpinarea formulata pârâta T M a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, motivând ca acesta  nu a acceptat tacit sau expres succesiunea tatalui sau, în termenul legal de 6 luni, ca este decazut din termenele speciale de reconstituire, iar pe fond , arata ca padurea se identifica cu nr. topo. 977/2 si 975/2  si a fost dobândita cu titlu de schimb de la numitul S G, fiind vorba de  o alta parcela decât cea revendicata.
În sedinta publica din 13.09.2007 exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului a fost unita cu fondul.
Deliberând asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantului instanta de fond a respins-o ca neîntemeiata pentru considerentele ce succed:
S-a retinut ca reclamantul a acceptat tacit succesiunea, încheind  acte pe care nu le putea face decât în calitatea sa de mostenitor al defunctului S I, la fil. nr. 41 gasindu-se înscrisul sub semnatura privata prin care reclamantul a înstrainat la data de 29.01.1995 pârâtului S I, cota sa  de ¼ din dreptul de proprietate asupra casei de locuit si gradina, situate în S de B.
De asemenea, partile au încheiat un partaj de folosinta privind terenurile  ce au apartinut tatalui lor, aspect recunoscut chiar de reclamanta prin raspunsul la interogatoriu, f. 72 si confirmat de martorul Z M, împrejurare care face dovada acceptarii mostenirii .
Pârâtul S S, a formulat cerere de introducere în cauza a altor persoane prin care a fost de acord cu admiterea în parte a actiunii formulata de reclamantul S I, însa a cerut a se constata ca TP nr. 237/21.02.2007 a fost emis pe numele sau si nu al defunctului sau tata S I, astfel ca acesta nu face parte din masa succesorala.  
Deliberând asupra cererii de chemare în judecata a altor persoane  instanta a retinut ca potrivit art. 57 c.pr.civ, oricare dintre parti poate sa cheme în judecata o alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca reclamantul .
În speta, reclamantul a invocat un drept propriu pe care doreste sa-l valorifice pentru sine, fara a  indica o alta persoana care sa  pretinda acelasi drept ca si reclamantul, este evident ca cererea formulata nu îndeplineste conditiile prevazute de art. 57 c.pr.civ, însa cererea formulata, are din punct de vedere juridic, caracterul unei cereri de interventie în interes propriu, sens în care în baza art. 84 c.pr.civ, instanta a procedat la recalificarea acesteia.
Instanta de fond a apreciat ca cererea de interventie formulata este nefondata si a  respins-o pentru considerentele ce succed: titlu de proprietate nr. 237/2005 a fost emis pe numele tatalui intervenientului, defunctul S I senior si nu pe numele intervenientului, iar titlu de proprietate nr. 237/2005 a fost eliberat  în baza cererii formulate de defunctul S I, care a fost validat conform anexei nr. 15/ Legea 18/1991, întocmita în baza borderoului din anul 1948 si validata de Comisia Judeteana, asa dupa cum rezulta din actele depuse de comisia locala B, f.160-1639
Prima instanta a retinut ca intervenientul S I nici nu a formulat cerere de reconstituire în baza legilor fondului funciar, fiind imposibil ca titlul de proprietate sa fi fost eliberat pe numele sau.
Deliberând asupra actiunii introductive instanta o apreciat-o ca întemeiata deoarece  dupa cum rezulta din actele de stare civila si din coroborarea probelor administrate în urma defunctului S I decedat la 20.11.1994 au ramas mostenitori legali : reclamantul  S S si pârâtii de rândul 1,2,3 T M, S I si S V – toti descendenti de grad I , toti acceptând mostenirea în termenul legal  de 6 luni prevazut de art. 700 c.civ.
În mod nelegal pârâta T M a declarat ca este singura mostenitoare a defunctului S I, certificatul de mostenitor eliberat în  baza declaratiilor  nereale si care fraudeaza interesele celorlalti mostenitori fiind nul absolut. 
Calitatea de mostenitori ai defunctului S I decedat la 20.11.1994 au: reclamantul  S S si pârâtii de rândul 1,2,3 T M, S I si S V – toti descendenti de grad I,  în cota d e1/4 fiecare., conform disp. 669 C.ivil.
Terenul în litigiu în suprafata de 5000 mp  a fost reconstituit prin titlu de proprietate nr. 237/2005 în favoarea defunctului S I, astfel ca acesta face parte din masa succesorala si va fi atribuit mostenitorilor legali, reclamantul si pârâtul, conform cotelor legale de ¼ fiecare.
Apararile pârâtei ca terenul în litigiu ar fi fost dobândit cu titlu de schimb de la S G, sunt inutile si excede limita învestirii instantei, deoarece nu s-a cerut anularea titlului de proprietate emis în favoarea defunctului S I, astfel ca terenul reconstituit în baza acestui titlu, face parte din masa succesorala.
Conform art. 129 al. 6 c.pr.civ. „In toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.”
S-a retinut ca între reclamant si pârâta T M a existat anterior un litigiu privind titlul de proprietate obiect al prezentului litigiu, pârâta T M, fiind obligata prin hotarâre judecatoreasca definitiva sa preda titlul de proprietate privind terenul în litigiu, aceasta împiedicând cu rea vointa  pe ceilalti mostenitori sa  încaseze despagubirile cuvenite pentru exproprierea terenului în litigiu, teren care a apartinut defunctului S I si pe care acesta l-a dobândit cu titlu de reconstituire în baza titlu de proprietate nr. 237/21.06.2005.
Fata de considerentele ce preced, instanta de fond a apreciat ca întemeiata cererea formulata de reclamantul S S si pe cale de consecinta în baza art. 650-653 c.civ, art. 88 din Legea nr 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale  a  admis-o astfel cum a fost precizata si în baza art. 111 c.pr.civ  a respins ca neîntemeiata cererea de chemare în judecata a altor persoane, calificata de instanta ca cerere de interventie în interes propriu.
Având în vedere  culpa  procesuala, pârâta T M, în baza art. 274 c.pr.civ, a obligat la plata cheltuielilor de judecata de  69 lei reprezentând  taxa de timbru achitata de reclamanta.
Împotriva acestei sentinte, în termen legal la data de 24.02.2009 apelanta T M a declarat apel,  solicitând instantei sa o admita, sa schimbe în totalitate sentinta atacata, în sensul respingerii în totalitate a actiunii introductive; cu cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 87/A din data de 08.03.2010, pronuntata de Tribunalul B, în dosar nr. 341/255/2007, s-a respins ca nefondat apelul civil declarat de apelanta T M, domiciliata în S de B, nr. 75, jud. B în contradictoriu cu intimatii  S S, dom. în  M, str. C, nr. 22, jud. B,  S I, domiciliat în loc. S B, nr. 42, jud. B,  S V domiciliata în loc. S de B, nr. 155, jud. B, Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate B, jud. B si Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate – B,  împotriva  sentintei civile numarul 898 din 23.10.2008 pronuntata de Judecatoria M, pe care a pastrat-o în totalitate.
A fost obligata apelanta  T M sa plateasca cheltuieli de judecata în suma de 500 lei, în favoarea intimatului  S I.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de apel a avut în vedere urmatoarele considerente:
În mod corect instanta de fond a constatat ca certificatul de mostenitor nr.82/06.03.2006 este lovit de nulitate absoluta, din moment ce acesta a consemnat eronat, în baza declaratiei apelantei T M si a martorei C M F ca în urma defunctului S I decedat la data de 20.11.1994 apelanta este unica mostenitoare legala în calitate de fiica si ca nimeni nu a renuntat la succesiune ori nu este straina de mostenire.
În realitate, în urma decesului numitului S I au venit la mostenire reclamantul  S S si pârâtii T M, S I si S V – toti descendenti de grad I,  în cota de 1/4 fiecare, conform disp. 669 c.ivil, iar terenul în litigiu în suprafata de 5000 mp a fost reconstituit prin emiterea titlu de proprietate nr. 237/2005 în favoarea defunctului S I astfel ca acesta face parte din masa succesorala si va fi atribuit mostenitorilor legali, conform cotelor legale de ¼ fiecare.
Drept urmare, s-a apreciat ca intimatul S S are calitate procesuala în prezenta cauza.
Afirmatia apelantei în sensul ca reclamantul S S a renuntat la mostenirea tatalui lor-S I prin declaratia din 11.05.1995 nu poate fi retinuta de catre instanta, întrucât aceasta nu si-a dovedit temeinicia sustinerilor, cu atât mai putin cu cât succesiunea s-a deschis doar în anul 2006 .
Mai mult, prin sen.civ.nr.1048/12.12.2006 a Jud. M ramasa irevocabil prin dec. civ.nr. 96/R/24.01.2008 a CA O, dosar nr.1622/255/2006, pârâta T M a fost obligata sa predea reclamantului S S titlu de proprietate nr. 237/21.06.2005 în favoarea defunctului S I tocmai pentru a se putea deschide succesiunea si a se cunoaste întreaga masa succesorala pentru care este necesara depunerea actelor în original.
În ceea ce priveste solicitarea apelantei de a se suspenda prezenta cauza ca urmare a introducerii de catre aceasta la Judecatoria M a unei actiuni civile în anulare privind titlul de proprietate nr. 237/2005 emis pe seama defunctului S I în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locala B pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 si Comisia Judeteana Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate, este neîntemeiata si nu urmareste decât tergiversarea judecarii prezentei cauze.
Oricum art.244 alin.1 pct.1 C.pr.civ. prevede ca instanta are posibilitatea-facultatea de a dispune suspendarea cauzei, însa instanta apreciaza ca raportat la obiectul cauzei, vechimea dosarului si data introducerii actiunii în anulare, nu se impune suspendarea cauzei. Chiar daca actiunea ulterioara ar fi admisa, apelanta nu ar suferi nici un prejudiciu prin pronuntarea unei hotarâri în prezentul dosar, întrucât aceasta are deschisa calea extraordinara a revizuirii.
La o analiza mai atenta a considerentelor sentintei atacate-fila 5 paragraf 3- se constata ca instanta de fond a aratat ca apararile pârâtei privind dobândirea prin schimb terenului în suprafata de 5000 mp sunt inutile si excede cadrul procesual, întrucât aceasta nu a cerut anularea titlului de proprietate nr. 237/2005, împrejurare care lasa sa se subîntelega-prezumtie simpla – ca actiunea civila în anulare i-a fost „sugerata”.
În plus, hotarârea pronuntata în prezenta cauza nu va avea autoritate de lucru judecat în dosarul 118/255/2009 a Jud. M în ceea ce priveste titlul de proprietate nr. 237/2005 care cuprinde suprafata de teren de 5000 mp, întrucât nu exista tripla identitate, respectiv cauza si partile sunt diferite.
Fata de considerentele aratate mai sus, instanta a respins apelul civil formulat ca fiind neîntemeiat.
Retinând culpa procesuala a apelantei T M, aceasta a fost obligata sa plateasca cheltuieli de judecata în suma de 500 lei, în favoarea intimatului  S I reprezentând onorariu de avocat conform chitantei nr.26/10.10.2009.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs T M, solicitând admiterea recursului, fiind  invocate urmatoarele motive:
– instanta de fond nu aminteste nimic despre  dezbaterea succesorala în cadrul careia a fost eliberat certificatul de mostenitor nr. 57/11 mai 1995,  iar instanta de apel nu face nici o referire la acesta, aratând în considerente ca succesiunea s-a deschis doar în 2006, desi din probele dosarului rezulta clar ca deschiderea succesiunii dupa tatal partilor s-a facut în anul 1995, fiind finalizata prin certificatul de mostenitor mai sus mentionat;
– instanta de apel a ignorat cu desavârsire  succesiunea din anul 1995 când s-a stabilit definitiv cine sunt mostenitorii acceptanti, masa succesorala ce a suferit modificari ulterior prin eliberarea unui nou titlu de proprietate – 237/2005 – putând fi împartita numai între mostenitorii acceptanti asa cum acestia au fost stabiliti prin certificatul de mostenitori nr. 57/11.05.1995 respectiv recurenta si fratele acesteia S I jr., doar acesta din urma putând avea pretentii la masa succesorala si nimeni altcineva;
– reclamantul S S nu are calitate procesuala de a cere nulitatea unui certificat de mostenitor intervenit ulterior celui din 1995, deoarece el nu mai are calitatea de mostenitor, renuntarea la mostenire facuta în fata unui notar fiind irevocabila, iar faptul ca, dupa decesul tatalui partilor intervenit la data de 20.11.1994, reclamantul S S a prezentat un contract de vânzare cumparare sub semnatura privata, datat 29.01.1995, prin care ar fi vândut celuilalt  frate cota sa de ¼ parti din casa parinteasca, aceasta nu înseamna ca a acceptat tacit succesiunea, deoarece ulterior la data de  11.05.1995 a renuntat la succesiune în intervalul de 6 luni prevazut de lege;
– instanta de fond a gresit când a admis actiunea reclamantului S S considerând ca acesta are calitate procesuala de-a solicita nulitatea certificatului de mostenitor nr. 82/1996, iar daca instanta de apel considera ca reclamantul avea calitate procesuala si constata ca acest certificat de mostenitor este lovit de nulitatea absoluta, la  stabilirea mostenitorilor trebuia sa stabileasca ca mostenitorii legali acceptanti sunt  recurenta si pârâtul intimat S I jr în cote egale de ½ parti, ceilalti doi frati S S si S V neavând calitate de mostenitori câta vreme au renuntat la mostenire la data de  11.05.1995;
– în mod  neîntemeiat instanta de  apel a respins cererea de suspendare a prezentului litigiu, pâna la  solutionarea irevocabila a dosarului nr. 118/255/2009, desi în acest dosar s-a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 237/2005, recurenta aratând ca în conditiile în care  instanta apreciaza ca certificatul de mostenitor nr. 82/2006 este nul, partile interesate trebuie sa reia  procedura necontencioasa la notar pentru eliberarea unui supliment de certificat de mostenitor la certificatul nr. 57/11.05.1995, neputând exista doua certificate de mostenitor pentru acelasi defunct si nici în paralel un certificat de mostenitor nr. 57/1995 ( necontestat de nimeni) si o hotarâre judecatoreasca ( care stabileste mostenitorii si masa succesorala) pentru acelasi defunct;
– exista si un incident de procedura sub aspectul achitarii taxei de timbru pentru toate capetele de cerere formulate de reclamant, astfel pentru ultimele doua capete de cerere nu s-a facut niciodata în fata instantei de fond evaluarea masei succesorale pentru a se timbra la valoare de catre reclamant.
În drept sunt invocate disp. art. pct. 9 si 10 Cod procedura civila.
La termenul de judecata din 11.09.2014, instanta, din oficiu, a invocat  exceptia de perimare a recursului.
Examinând hotarârea recurata prin prisma exceptiei de perimare invocata din oficiu, instanta a  retinut urmatoarele:
Prin încheierea data în sedinta publica din 7 octombrie  2010, s-a dispus suspendarea judecarii cauzei în baza dispozitiilor art. 244 pct. 1 Cod procedura civila pâna la solutionarea irevocabila a actiunii din dosarul Judecatoriei M înregistrata  sub nr. 118/255/2009.
Cauza din dosarul anterior mentionat  a fost solutionata irevocabil prin decizia civila nr. 494/R/2013 pronuntata de Tribunalul B în sedinta publica din 16 aprilie  2013.
Daca suspendarea a avut loc în temeiul art. 244 din Codul de procedura civila, precum în speta, judecata se reia la cererea partii interesate, dupa ce hotarârea pronuntata în procesul care a determinat suspendarea a ramas irevocabila.
Recurenta a formulat  cerere de repunere pe rol înregistrata la instanta în ziua de 27 mai 2014, dupa ce hotarârea din dosarul nr. 118/255/2009 a ramas irevocabila, însa este de observat  ca cererea respectiva a fost formulata dupa expirarea termenului de un an prescris de textul art. 248 alin. 1 din Codul de procedura civila, care prevede ca  orice cerere de chemare în judecata, contestatiei, apel, recurs, se perima de drept  daca a ramas în nelucrare din vina  partii timp de un an.
Conform art. 250 din Codul de procedura civila, cursul perimarii este suspendat cât timp dainuieste suspendarea în cazurile prevazute de art. 244, deci pâna la ramânerea irevocabila a hotarârii pronuntate în procesul care a determinat  suspendarea.
În speta, cursul perimarii a fost suspendat pâna la data de  16 aprilie 2013, data în raport de care cererea de repunere pe rol apare ca fiind  facuta  înafara termenului impus  de  art. 248 alin. 1 din Codul de procedura civila.
 La data de  14.03.2014, în raport de care cererea de repunere pe rol ar fi în termen, a fost solutionata o contestatie în anulare îndreptata împotriva deciziei date în recurs, or nu data pronuntarii hotarârii asupra contestatiei în anulare reprezinta  momentul de la care se calculeaza termenul de  un an aflat în discutie, dupa cum nici data la care s-a comunicat hotarârea irevocabila pronuntata în procesul care a determinat suspendarea nu reprezinta momentul de la care curge termenul de perimare, astfel cum s-a sustinut de catre partea recurenta în cadrul apararilor sale formulate fata de exceptia invocata de instanta.
În temeiul considerentelor ce preced, instanta, în baza dispozitiilor  art. 252 din Codul de procedura civila, a constatat perimarea cererii de recurs, iar decizia recurata a fost mentinuta în totul, devenind astfel de prisos cercetarea motivelor de recurs axate pe fondul pricinii.