Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanţe la data de 03.10.2014 sub nr. …/200/2014 reclamantele … Alina şi .. Elena a solicitat obligarea pârâtului … Vasile, pentru ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta, sa fie obligat sa isi retraga acoperisul imobilului in interiorul proprietatii sale la limita liniei despartitoare dintre proprietati , stabilita pe linia de hotar , prin sentinta civila nr …/28.03.2001 a Judecatoriei Buzau, trasata intre punctele 13-14, 15-15, 14, 24-25-B-32, conform raportului de expertiza intocmit de expertul Badicu Olimpia, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, prin sentinta civila mentionata mai sus, s-a stabilit linia despartitoare dintre proprietati, insa acoperisul imobilului paratului depaseste linia despartitoare, proiectandu-se pe toata lungimea paziei pe proprietatea reclamantelor.
Configuratia actuala a acoperisului a fost de natura sa dea nastere la grave neintelegeri , ce au culminat cu litigii inregistrate pe rolul instantei de judecata la initiativa paratului.
Reclamantele au aratat ca nu sunt de acord cu perpetuarea in timp a proiectiei paziei acoperisului imobilului paratului pe proprietatea reclamantelor, intrucat aceasta situatie de fapt ar avea drept consecinta dobandirea unui drept real asupra terenului lor pe toata zona acestei proiectii.
Paratul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii .
Prin intampinare a invocat exceptia prescriptiei dreptului reclamantelor de a solicita obligarea acestuia la retragerea streasinii casei sale, astfel incat apele din ploi sa se scurga pe terenul acestuia, iar nu pe terenul vecinului sau.
Potrivit art 615 din vechiul Cod Civil , proprietarul este dator a-si face streasina casei sale , astfel incat apele din ploi sa se scurga pe terenul sau , iar nu pe terenul vecinului sau.
Potrivit art 611 Noul Cod civil proprietarul este obligat sa isi faca streasina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi sa nu se scurga pe fondul proprietarului vecin.
Potrivit art 755(1) Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.
Potrivit art 770( 1) Servitutile se sting pe cale principala sau prin radierea lor din cartea funciara pentru una din urmatoarele cauze:consolidarea , atunci cand ambele fonduri ajung sa aiba acelasi proprietar, renuntarea proprietarului fondului dominant, ajungerea la termen, rascumpararea, imposibilitatea definitiva de exercitare, neauzul timp de 10 ani, disparitia oricarei utilitati a acestora.
(2) Servitutea se stinge , de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, daca servitutea este contrara utilitatii publice, careia ii va fi afectat bunul expropriat.
Paratul a invederat ca a dobandit imobilul teren invecinat prin mostenire de la parintii sai, acestia dobandindu-l la randul lor in anul 1967.
Imobilul casa de locuit proprietatea sa a fost edificata de parintii sai in anii 1960-1970.
In perioada 1997-2001, intre parintii paratului si autorii reclamantelor au existat mai multe litigii de vecinatate , privind granita dintre proprietati, litigii finalizate prin obligarea parintilor de a le lasa parintilor reclamantelor o suprafata de 35 mp teren.
Consecinta a fost aceea ca imobilul casa de locuit proprietatea parintilor paratului , actualmente proprietatea sa, a ajuns pe linia de hotar.
In tot acest timp, amplasamentul imobilului nu s-a schimbat si nici dimensiunea streasinii; in continuarea imobilului mostenit de la parintii sai, in anul 1991 paratul a mai edificat o incapere , insa nu pe linia de hotar , ci inspre interiorul proprietatii sale, tocmai pentru a lasa o distanta pana la hotarul cu reclamantele.
A aratat paratul ca este evident ca nu este nevoie sa retraga streasina ci dopar sa schimbe burlanele şi jgheaburile .
La data de 17.11.2014 reclamantele au formulat raspuns la intampinare prin care solicita respingerea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune .
Reclamantele au invederat ca paratul nu a dobandit un drept de servitute asa cum pretinde prin intampinare, intrucat fata de natura serviturii in discutie , servitute continua si aparenta, aceasta nu poate fi dobandita decat prin titlu sau prin posesiune de 30 ani in sensul dispozitiilor art 623 Cod civil.
De la momentul edificarii imobilului ( 1991) si pana la data inregistrarii cererii de chemare in judecata , nu este implinita durata impusa de textul de lege aratat in vederea dobandirii acestui drept.
Apararile paratului sunt neintemeiate motivat de faptul ca, actuala configuratie a acoperisului vizeaza o portiune din proprietatea reclamantelor pe care se proiecteaza acesta si in raport cu dispozitiile art 615 CC, paratul in calitate de proprietar al acestei constructii, este obligat de „ a-si face streasina casei sale, astfel incat apele pluviale sa se scurga pe terenul sau si nu pe terenul proprietatea reclamantelor.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, taxă judiciară de timbru.
Instanta a administrat proba cu inscrisuri: copia sentintei civile nr ../28.03.2001 a Judecatoriei Buzau , f.7-11, copia sentintei civile nr …/04.10.2001 a Judecatoriei Buzau , f.12- 13, raport de expertiza efectuat de expert Badicu Olimpia, f-14-15, schita de delimitare, f.16, copia Deciziei nr … a Curtii de Apel Ploiesti,f.17-18, copia Deciziei nr … a Tribunalului Buzau-Sectia Civila ,f.37-39, copia Deciziei nr … a Tribunalului Buzau sectia Civila , f.41-46, copia sentintei civile nr …/16.10.2013 a Judecatoriei Buzau, f.48-49, copia sentintei civile nr. …./28.03.2001 a Judecatoriei Buzau, f.50- 54, raport expertiza tehnica Badicu Olimpia, f.55-57, completare la raport expertiza, f.58-59, supliment raport, f-6061, copia sentintei civile nr 9885/1998 a Judecatoriei Buzau, f.63-, copia Deciziei civile nr. 852, f.64-69, raport expertiza Mihalcea C., f.70-73, supliment raport, f.74-79.
Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa reţine următoarele :
Reclamantele .. Alina şi … Elena şi pârâtul … Vasile sunt vecini, reclamantele locuind în Buzău, .. iar pârâtul în Buzău ……
Prin Sentinţa civilă nr. …/28.03.2001 a Judecătoriei Buzău, s-a dispus grăniţuirea proprietăţilor părţilor, fiind stabilită linia de hotar pe următoarele amplasamente 13-14′-15-15-14”-24-25B-32, potrivit delimitărilor din schiţa anexă suplimentului la raportul de expertiză fila 90 din dosarul de fond întocmit de expert Badicu Olimpia. Ca urmare a stabilirii liniei de hotar, imobilul casă de locuit proprietatea pârâtului, era amplasat chiar pe linia de hotar, astfel că hotarul dintre proprietăţi, îl constituia chiar zidul casei proprietatea pârâtului.
Reclamanta solicită prin cererea de chemare în judecată, să fie obligat pârâtul să-şi retragă acoperişul imobilului în interiorul proprietăţii sale la limita liniei despărţitoare dintre proprietăţi trasată prin Sentinţa civilă nr. …/28.03.2001 a Judecătoriei Buzău, trasată între punctele 13-14, 15-15, 14”-24-25- B-32, conform raportului de expertiză întocmit de expert Badicu Olimpia.
Cu ocazia cercetării la faţa locului, instanţa a constat că linia de hotar dintre proprietăţile părţilor este chiar zidul casei proprietatea paratului, că, casa paratului este în linie dreaptă cu excepţia camerei dinspre stradă, sufrageria, aceasta raportat la proprietatea reclamantelor, care este construită cu aproximativ 40 cm mai în interiorul proprietăţii pârâtului, faţă de restul casei. Pârâtul are construit jghiab pe toată lungimea acoperişului casei, jghiabul este în stare bună, fiind construit în toamna anului trecut, şi este în linie dreaptă pe toată lungimea casei, inclusiv în dreptul sufrageriei, care este construită cu aproximativ 40 cm mai în interiorul proprietăţii pârâtului, în dreptul sufrageriei fiind construită o pazie, de aproximativ 40 cm, care se proiectează pe proprietatea reclamantelor. De asemenea jghiabul care este lipit de peretele casei, cu excepţia zonei unde se află sufragerie, fiind construit la aproximativ 40 cm de peretele care, se proiectează pe terenul proprietatea reclamantelor.
Cu ocazia cercetării la faţa locului, instanţa a constat că în dreptul casei pârâtului, reclamantele au construite două magazii la aproximativ ½ m de casa pârâtului, una dintre magazii are jchiabul deteriorat.
Martorii audiaţi în cauză au arătat că pârâtul a construit casa după 1990, pe fundaţia casei construite de părinţii săi, cu excepţia sufrageriei pentru care s-a construit o nouă fundaţie. Martorii au arătat că la vremea respectivă exista un gard de lemn între proprietăţile părţilor iar construcţia ridicată de părinţii pârâtului se afla la aproximativ 50 cm de gard.
Prin urmare la data când pârâtul a construit casa exista o distanţă între gardul ce despărţea proprietatea părţilor şi casa pârâtului, astfel că la acea dată jghiaburile casei pârâtului nu se proiectau pe proprietatea reclamantei, casa pârâtului a devenit pe linia de hotar doar ca urmare a stabilirii liniei de hotar prin Sentinţa civilă nr. …/28.03.2001 a Judecătoriei Buzău.
Aşadar părţile fiind de acord cu stabilirea în acest mod a liniei de hotar, au admis că şi jghiabul de la casa pârâtului şi pazia din dreptul sufrageriei urmează să se proiecteze pe proprietatea reclamantelor. Mai mult instanţa constată că jghiabul de la casa pârâtului şi pazia din dreptul sufrageriei nu le incomodează foarte tare pe reclamante, ele nici măcar nu ar putea să planteze ceva pe terenul pe care se proiectează acestea, pentru că se află foarte aproape de casa pârâtului. Jghiabul şi pazia sunt în stare bună, astfel că apa ce cade pe acoperişul casei pârâtului nu se scurge pe proprietatea reclamantelor, fiind colectată în jghiabul colector. Instanţa nu poate însă reţine nici apărarea pârâtului că a intervenit uzucapiunea servituţii picăturii de apă, adică pârâtul a dobândit dreptul ca picătura de apă de pe casa sa să se scurgă pe proprietatea reclamantelor, întrucât casa a fost construită de pârât inclusiv acoperişul după anul 1991, şi până la această dată nu s-a împlinit termenul de 30 de ani prevăzut de art. 623 din codul civil.
Este adevărat că reclamantele au dreptul la respectarea proprietăţii lor, conform art. 480 cod civil au dreptul de a Ase bucura de bunul lor de a-l poseda şi de a-l folosi, însă acest drept recunoscut de lege trebuie exercitat cu bună credinţă în scopul provăzut de lege, adică protecţia proprietăţii reclamantelor, şi nu în scopul de a-l şicana pe pârât.
Astfel potrivit art. 12 din Codul de procedură civilă, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credinţă, potrivit scopului în vederea căruia sunt recunoscute de lege şi fără a încălca drepturile procesuale ale altei părţi.
Instanţa apreciază că dreptul reclamantelor de a-l chema în judecată pe pârât, este exercitat abuziv, se abate de la scopul în vederea căruia este recunoscut de lege şi este exercitat doar pentru a-l şicana pe pârât, motiv pentru care instanţa apreciază că cererea de chemare în judecată este exercitată cu rea credinţă , în baza art. 12 cod procedură civilă o va respinge.
Reclamantele fiind în culpă procesuală vor suporta potrivit art. 453 cod procedură civilă, cheltuielile de judecată efectuate de către pârât, constând în onorariu avocaţial.
