Interesul în contestarea hotărârii adunării generale a acţionarilor, apreciate ca nelegale, nu se justifică prin prezumtivul prejudiciu generat de diminuarea – ca efect al transferului patrimonial aprobat – a dividendelor la care ar fi îndreptăţit acţionarul contestator, dacă nu s-ar realiza această operaţiune juridică.
Reclamantul CN a chemat în judecată pe pârâta S.C. NO S.A. şi a solicitat ca prin hotărârea pronunţată să se dispună anularea parţială a hotărârii adunării generale a acţionarilor nr. 732/ 28.05.2001, respectiv pentru acordul exprimat în sensul transferului unui activ al societăţii (Vila ,, H ’’) în proprietatea publică a statului.
S-a susţinut că prin aprobarea acestui transfer s-a diminuat în mod nejustificat patrimoniul societăţii pe acţiuni, cu atât mai mult cu cât hotărârea adunării generale a avut în vedere efectuarea unei expertize tehnice de evaluare a imobilului – construcţie şi teren aferent – care însă nu a mai fost realizată. Transferul imobilului a făcut ulterior obiectul unei hotărâri de guvern, emisă la 31.05.2001, care a stabilit şi valoarea acestuia, apreciată ca derizorie de către reclamant.
Pârâta S.C. NO S.A. a invocat prin întâmpinare excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii, pe considerentul că reclamanul nu justifică un interes personal, născut şi actual pentru a invoca anulabilitatea hotărârii menţionate.
În combaterea excepţiei, reclamantul a susţinut că interesul promovării prezentei acţiuni a fost justificat prin reducerea activului societăţii şi, deci, a părţii de profit la care acţionarul reclamant ar fi îndreptăţit, după aprobarea bilanţului anual.
În soluţionarea acestui aspect s-a reţinut excepţia invocată şi s-a apreciat că nu există un interes al reclamantului în sesizarea instanţei. Interesul, înţeles ca folosul practic urmărit de către partea care iniţiază procesul civil, trebuie să fie născut şi actual, astfel că dacă reclamantul nu ar recurge la acţiune, s-ar expune la un prejudiciu cert.
Prin hotărârea A.G.A. a cărei anulare se cere s-a aprobat transferul cu plată al activului în cauză din patrimoniul societăţii în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului de Interne.
Aspectele invocate de reclamant, în sensul nesocotirii de către conducerea societăţii a obligaţiei de evaluare a bunului de către un evaluator autorizat, nu pot conduce la concluzia existenţei unui interes personal, în sesizarea instanţei judecătoreşti potrivit art 131 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Premisa de la care decurg susţinerile reclamantului, respectiv, diminuarea – ca efect al transferului operat – a dividendelor la care ar fi îndreptăţit dacă nu s-ar fi realizat această operaţiune juridică, este falsă, întrucât bunul a fost înlocuit ca valoare patrimonială cu sumele stabilite prin hotărâre de guvern; pe de altă parte, reclamantul nu poate pretinde că aceste dividende sunt strâns legate de efectuarea unei operaţiuni juridice asupra unui activ al societăţii, câtă vreme cuantumul lor urmează a fi stabilit la data prezentării şi aprobării bilanţului contabil.
Nefiind justificat prejudiciul adus drepturilor asociatului reclamant şi, prin aceasta, un interes cert şi personal în contestarea actului decizional al societăţii, acţiunea urmează a fi respinsă.
(sentinţa civilă nr. 3793 COM/ 27.12.2001, irevocabilă prin nerecurare)
