nerespectarea dreptului efectiv la apărare


Prin rechizitoriul nr.z a fost trimis în judecată inculpatul HI, reţinându-se în sarcina sa că  la data de x.x.zzyy, organele de poliţie judiciară s-au sesizat din oficiu că, începând  cu anul 2013, SC. HP SRL, prin administratorul său, inculpatul HI, a determinat şi a înlesnit, cu intenţie, la săvârşirea din culpă de către alte persoane, a tăierii fără drept a unui număr de 536 arbori, în volum de 465,161 m.c. şi cu o  valoare de 183.172,09 lei.
Arborii menţionaţi mai sus au fost tăiaţi dintr-o pădure aparţinând SC X S.A  B – Punct de lucru P, jud. A.
Având în vedere că au existat mai multe dosare penale, respectiv a, b, c, d  şi e  şi existând  mai multe infracţiuni săvârşite de aceiaşi persoană, că între aceste infracţiuni există legătură şi că reunirea lor se impune pentru buna înfăptuire a justiţiei, s-a dispus reunirea acestor cauze, într-o singură cauză la nr. z.
        În cursul anului 2013, SC HP SRL, prin administratorul societăţii, inculpatul HI, a încheiat  mai multe contracte de prestări servicii exploatări forestiere cu: SC X  S.A şi SC Y S.A. proprietarii unor păduri situate pe raza  comunei P.
Urmarea acestor contracte O.S. S. a efectuat servicii silvice de specialitate, servicii de  pază a pădurilor respective, a eliberat autorizaţii de exploatare a materialului lemnos supus exploatării în partizile contractate spre prestări servicii forestiere, pentru prestatorul SC HP SRL, administrată de inculpatul HI.
Cu toate că în contractele de prestări servicii încheiate între SC X S.A şi SC  Y S.A, pe de o parte şi SC HP SRL, pe de altă parte, se stipula clar că este interzis prestatorului SC HP SRL, subcontractarea sau cesionarea serviciilor de exploatare, total sau în parte a materialului lemnos, SC HP SRL, prin inculpatul HI, nu a respectat această clauză contractuală. Astfel, inculpatul HI, a subcontractat serviciile menţionate mai sus către două societăţi comerciale, respectiv SC PM SRL şi SC BF SRL, care încă din luna februarie 2013 au început exploatarea materialului  lemnos fără să existe procese verbale de predare-primire a partizilor ce urmau să fie exploatate de aceste societăţi şi fără să obţină autorizaţii de exploatare în partizile ce urmau să exploateze cele două societăţi subcontractante. Cu toate acestea, inculpatul HI, s-a deplasat în teren şi le-a arătat  reprezentanţilor  SC PMSRL şi SC BF SRL, locurile unde pot să efectueze exploatările forestiere. Mai mult inculpatul a dus şi muncitori de la firma sa pentru a exploata  şi aceştia material lemnos în partizile subcontractate în condiţiile arătate mai sus.
În cursul anului 2013, în timp ce exploata material lemnos în cadrul acestor subcontracte de prestări servicii, inculpatul HI în calitate de administrator al societăţii SC HP SRL, a determinat în repetate rânduri muncitorii societăţilor, pe martorii: LP, FS, AS, SL, DT,  GS, să taie  arbori  nemarcaţi, fie pentru lărgirea unor drumuri de acces, fie pur şi simplu că aşa a dorit inculpatul.
În acest fel au fost tăiaţi 536 arbori nemarcaţi de organele silvice, în volum de 465,161 m.c. şi cu o valoare de 183.172,09 lei, din pădurea proprietatea SC X S.A, situată pe raza comunei P.
SC X S.A. se constituie parte civilă în cauză cu suma de 183.172, 09 lei.
Pe timpul cercetărilor inculpatul HI a declarat că arborii nemarcaţi au fost tăiaţi pentru lărgirea unor drumuri de acces în vederea exploatării materialului lemnos, ori datorită faptului că în timpul exploatării au fost arbori distruşi, dezrădăcinaţi, agăţaţi de alţi arbori şi acestea au fost motivele pentru care a dispus să fie tăiaţi nemarcaţi.
Inculpatul a ignorat însă faptul că Ordinul Ministerului Mediului  şi Pădurilor nr. 1540/03.06.2011, prevede că, în calitate de prestator şi titular al autorizaţiilor de exploatare avea obligaţia, printre multe altele, de a sesiza structura silvică (O.S.S.), să desemneze o comisie care să constate cele precizate mai sus şi dacă acestea erau reale să se procedeze la marcarea arborilor rupţi, dezrădăcinaţi, agăţaţi, ori pentru lărgirea drumurilor de acces în vederea exploatării şi numai după ce aceşti arbori erau marcaţi de organele silvice, să poată  fi exploataţi. Inculpatul HI a dispus muncitorilor să taie arborii aşa cum a solicitat el, lăsând să se înţeleagă că el va rezolva marcarea arborilor tăiaţi, fără să fie marcaţi.
Faţă de martorii: LP, FS, AS, SL, GS şi DT, care au tăiat arborii, determinaţi de inculpatul HI, care le-a spus că el rezolvă problema marcării acestor arbori tăiaţi fără drept se va dispune clasarea cauzei deoarece faptele acestora nu au fost săvârşite cu vinovăţia prev. de lege, faptele lor fiind săvârşite din culpă.
La data de xx.zz.2014 inculpatul a depus un memoriu, prin care formulează excepţiile de : nelegală sesizare a instanţei şi de nulitate a actelor de urmărire penală, precum şi solicitarea de excludere a tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Solicită ca prin încheierea ce se va pronunţa, să se admită excepţiile invocate, să se constate neregularităţile actului de sesizare,  comunicarea încheierii către parchet,  iar în măsura în care procurorul nu va remedia neregularităţile din actul de sesizare, să se dispună restituirea cauzei la parchet, să se constate  că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, încălcare ce are drept efect: nulitatea tuturor actelor de urmărire penală efectuate, inclusiv a dispoziţiei de trimitere în judecată realizată prin rechizitoriu, nelegala administrare a tuturor probelor prin punerea inculpatului în imposibilitate de a asista la efectuarea acestora şi de a solicita readministrarea acestora, pe cale de consecinţă, excluderea tuturor probelor administrate în mod nelegal şi restituirea cauzei la parchet, în temeiul art.346 al.3 lit b Noul Cod de procedură penală.
               În motivarea cererii, apărătorul inculpatului menţionează următoarele neregularităţi ale actului de sesizare, respectiv învederează următoarele aspecte cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, nelegală sesizare a instanţei şi de nulitate a actelor de urmărire penală precum şi solicitarea de excludere a tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale:
– conform art. 54 alin. 1 lit. a NCPP – competenţa judecătorului de cameră preliminară, include verificarea legalităţii trimiterii în judecată efectuată de către procuror şi a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;
– dispoziţiile art. 328 alin. 1 NCPP, stabilesc conţinutul rechizitoriului arătând că: „Rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei…”.
– potrivit art. 371 NCPP judecata se mărgineşte la actele şi faptele indicate în actul de sesizare al instanţei.
– conform art. 280 şi 282 NCPP: încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului;
Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.
 Referitor la conţinutul rechizitoriului, trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni în formă continuată,lipsa descrierii laturii obiective a infracţiunii, Lipsa indicării acţiunilor care intră în conţinutul infracţiunii continuate, Llpsa indicării exprese în momentul punerii în mişcare a acţiunii penale a tuturor actelor materiale care ar intra în conţinutul infracţiunii continuate, starea de fapt reţinută în rechizitoriu şi încadrare juridică, lipsa indicării probelor, arată că inculpatul HI a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la tăiere ilegală de arbori, în formă continuată, prevăzută de art. 52 al. 3 CP raportat la art. 108 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 35 al. 1 CP.
În cuprinsul rechizitoriului se menţionează, cu relevanţă în ceea ce priveşte fapta, că în cursul anului 2013 inculpatul ar fi determinat în mai multe rânduri pe muncitorii societăţilor care efectuau exploatarea materialului lemnos să taie arbori nemarcaţi, fiind astfel tăiaţi un număr de 536 arbori.
În ce priveşte lipsa descrierii laturii obiective a infracţiunilor, lipsa indicării acţiunilor care intră în conţinutul infracţiunilor, neindicarea momentului epuizării infracţiunii continuate, Imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii, din lectura rechizitoriului se desprind următoarele:
Având în vedere că s-a reţinut săvârşirea în formă continuată a infracţiunii, ceea ce presupune existenţa mai multor acte materiale care intră în conţinutul infracţiunii, în cuprinsul rechizitoriului ar trebui să fie menţionată fiecare acţiune de tăiere ilegală de arbori. Or. în cuprinsul rechizitoriului nu este descrisă nici una dintre aceste acţiuni, fiind prezentată la modul general asa – zisa activitate infracţională a inculpatului; nu se poate afla din cuprinsul rechizitoriului numărul de fapte care întră în conţinutul infracţiunii, descrierea acestora, momentul debutului activităţii infracţionale sau momentul epuizării infracţiunii continuate;
Consecinţele modului de descriere al faptelor prin rechizitoriu:
Lipsa descrierii faptelor materiale determină imposibilitatea realizării cercetării judecătoreşti cât timp conform art. 371 NCPP, judecata se mărgineşte la actele si faptele indicate în actul de sesizare, astfel că în această situaţie instanţa nu va putea stabili obiectul judecăţii cât timp faptele care ar trebui să constituie acest obiect nu sunt descrise. De asemenea, nedeterminarea limitelor în care va judeca instanţa are drept consecinţa directă posibilitatea ca inculpatul să fie judecat din nou pentru aceleaşi fapte. Precizează că deşi s-a lecturat atent actul de sesizare nu s-a putut stabili care este numărul actelor materiale imputate inculpatului sau determina împrejurările săvârşirii fiecărei acţiuni. Lipsa descrierii concrete determină şi imposibilitatea de stabilire a persoanei care ar fi fost eventual vinovată de săvârşirea acestor fapte precum şi formularea de apărări cu privire la acest aspect;
Numărul de acţiuni care intră în conţinutul infracţiunii este determinant pentru aprecierea gradului de pericol social concret ai faptei, în lipsa indicării acestora şi a descrierii fiecărei acţiuni; o astfel de apreciere fiind imposibil de realizat.
Lipsa stabilirii detaliate a faptelor imputate inculpatului are drept efect încălcarea dreptului ia apărare al acestuia cât timp nu a avut posibilitatea de a cunoaşte exact faptele de care este acuzat cât şi a dreptului la un proces echitabil sub aspectul nerespectării art. 6 paragraful 3 din C.E.D.O., cât timp nu a existat o informare amănunţită şi lipsită de echivoc cu privire la acuzaţiile aduse;
Neindicarea momentului epuizării infracţiunii conduce la imposibilitatea determinării legii penale aplicabile sau a momentului de la care începe să curgă termenul de prescripţie al răspunderii penale.
Invocă jurisprudenţa relevantă a Tribunalului Arad şi a Curţii de Apel Timişoara:
Prin două hotărâri pronunţate în speţe similare Tribunalului Arad a decis în sensul restituirii cauzei în vederea refacerii rechizitoriului, reţinându-se că „procurorul nu a descris contribuţiile fiecărui inculpat la săvârşirea actelor materiale ale infracţiunilor menţionate iar, pe de altă parte, instanţa nu poate verifica, dacă această stare de fapt a fost avută în vedere când prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată, în condiţiile în care actul de sesizare nu s-au indicat numărul de acte materiale săvârşite de fiecare inculpat, data săvârşirii acestora şi contribuţia fiecărui inculpat…Acest act de sesizare nelegal ar permite ulterior, pe motivul că nu a fost cuprins în rechizitoriu, să aibă loc trimiterea din nou în judecată a acestor inculpaţi pentru falsuri pretins descoperite ulterior ”, iar prin sentinţa penală nr. Xx pronunţată în dosar nr. al Tribunalului Arad, instanţa a restituit cauza la parchet pentru refacerea rechizitoriului. Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea recursurilor de către Curtea de Apel Timişoara prin decizia nr. .
În considerentele hotărârii instanţa a reţinut că: în cuprinsul rechizitoriului nu a fost determinat numărul de acte materiale care intră în conţinutul infracţiunii continuate, neregularitatea va putea fi acoperită doar prin punerea în mişcare a acţiunii penale pentru toate actele materiale ce urmează a fi descrise, urmând a fi indicată şi contribuţia fiecărui inculpat la comiterea diverselor acte imputate;
Jurisprudenţa citată îşi menţine relevanţa şi după intrarea în vigoare a NCPP, obiectul judecăţii şi limitele acesteia fiind stabilite prin actul de sesizare al instanţei.
În concluzie, raportat la prevederile privind camera preliminară şi la imposibilitatea stabilirii obiectului şi a limitelor judecăţii se impune constatarea acestor neregularităţi, comunicarea încheierii parchetului, iar în măsura în care procurorul nu va remedia neregularităţile din actul de sesizare, în temeiul art. 346 alin. 3 litera a NCPP, restituirea cauzei la parchet;
Apreciază că s-a efectuat urmărirea penală cu încălcarea dreptului la apărare, neaducerea 1a cunoştinţă a calităţii de suspect în momentul terminării urmăririi penale, nesoluţionarea cererii de eliberare de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, neacordarea timpului şi înlesnirilor necesare pentru pregătirea apărării, invocă  excepţia de nulitate a trimiterii în judecată şi a actelor efectuate în cursul urmăririi penale cu încălcarea dreptului la apărare.
Astfel, potrivit art. 5 alin. 2 NCPP „Organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credinţă a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancţionează conform dispoziţiilor prezentului cod. ”, art. 10 alin. 1-3 NCPP privind dreptul la apărare prevede că „ Părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înşişi sau de a fi asistaţi de avocat.
Părţile, subiecţii procesuali principali şi avocatul au dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării.
Suspectul are dreptul de a fi informat de îndată şi înainte dea fi ascultat despre fapta pentru care se efectuează urmărirea penală şi încadrarea juridică a acesteia. Inculpatul are dreptul de a fi informat de îndată despre fapta pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva lui şi încadrarea juridică a acesteia. ”
1 In acest sens, Tribunalul Arad, sentinţa penală nr. x/2010 pronunţată în dosar numărul xx şi Tribunalul Arad, sentinţa penală nr. y/2010 pronuntata in dosar numărul yy;
Art. 92 alin. 1 NCPP prevede că în cursul urmăriri penale avocatul şi suspectul au dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, iar alin, 8 prevede că avocatul are dreptul de a beneficia de timpul şi înlesnirile necesare realizării unei apărări efective.
Art. 94 NCPP prevede dreptul avocatului la consultarea dosarului, drept care include şi posibilitatea de a obţine fotocopii.
Potrivit art. 280 şi 282 NCPP: încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului;
Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acestea şi actul declarat nul; încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.
Apreciază că  urmărirea penală s-a efectuat cu încălcarea dreptului la apărare, neaducându-se la cunoştinţă a calităţii de suspect în momentul terminării urmăririi penale concomitent cu aducerea la cunoştinţă a calităţii de inculpat, cererile de eliberare de copii de pe înscrisurile aflate la dosar nefiind soluţionate. De asemenea, nu s-a acordat  timpul necesar pregătirii apărării.
În ce priveşte prezentarea cronologică a modului de desfăşurare a urmăririi penale, relevă intenţia urmărită de organul de cercetare penală, respectiv punerea inculpatului în imposibilitate de a-şi exercita dreptul la apărare, astfel,
– procesele verbale de sesizare din oficiu din ## fac referire la tăierea ilegală de arbori de către SC HP SRL., societate administrată de către inculpat;
– în ## se dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă în condiţiile 305 alin. 1 NCPP;
– în data de ## se formulează propunerea de continuare a urmăriri penale faţă de SC HP SRL şi HI;
– în data de ## prin ordonanţă parchetul dispune, în temeiul art. 305 alin. 3 NCPP, continuarea urmăriri penale faţă de suspecţii SC HP SRL şi HI;
-actualului inculpat, HI, nu i se aduce de îndată la cunoştinţă calitatea de suspect cu toate că art. 10 NCPP prevede obligaţia de a fi informat de îndată cu privire la această calitate, ci se continuă administrarea de probe, după această dată fiind audiaţi 6 martori, fără ca persoana care a dobândit calitatea de suspect să poată să îşi exercite drepturile prevăzute de art. 92 şi 94 NCPP, în condiţiile în care nu avea cunoştinţă de această calitate;
-în data de ## prin ordonanţă se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de HI;
– în data de ##, i se aduce lui HI la cunoştinţă calitatea de suspect (din acelaşi moment i se aduce la cunoştinţă şi calitatea de inculpat la trei săptămâni de la data punerii în mişcare a acţiunii penale), adică la mai mult de 3 luni de la data la care avea această calitate în procesul penal, şi după ce „în mod convenabir se administrase toate probaţiunea pe care Ministerul Public a considerat-o utilă;
– în momentul în care i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect, în prezenţa avocatului ales, prin declaraţia dată în ##, HI a arătat că urmează să formuleze cereri după ce va studia dosarul de urmărire penală şi va primi copii din acesta. De asemenea, inculpatul a solicitat să nu se ia în considerare declaraţia pe care a dat-o anterior, în calitate de martor;
În data de ## inculpatul a formulat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova o cerere de prin care a solicitat: asistarea la efectuarea oricărui act de urmărire penală, aprobarea studierii dosarului de urmărire penală şi eliberarea de copil de pe înscrisurile aflate la dosarul de urmărire art. 92 alin. 1 NCPP prevede că în cursul urmăriri penale avocatul şi suspectul au dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, iar alin, 8 prevede că avocatul are dreptul de a beneficia de timpul şi înlesnirile necesare realizării unei apărări efective.
Art. 94 NCPP prevede dreptul avocatului la consultarea dosarului, drept care include şi posibilitatea de a obţine fotocopii.
Potrivit art. 280 şi 282 NCPP: încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului;
Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acestea şi actul declarat nul; încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.
Prezentarea cronologică a modului de desfăşurare a urmăririi penale relevă intenţia urmărită de organul de cercetare penală, respectiv punerea inculpatului în imposibilitate de a îşi exercita dreptul la apărare:
– procesele verbale de sesizare din oficiu din ##, ##, ## fac referire la tăierea ilegală de arbori de către SC HP SRL., societate administrată de către inculpat;
– în ## se dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă în condiţiile 305 alin. 1 NCPP;
– în data de ## se formulează propunerea de continuare a urmăriri penale faţă de SC HP SRL şi HI;
-în data de ## prin ordonanţă parchetul dispune, în temeiul art. 305 alin. 3 NCPP, continuarea urmăriri penale faţă de suspecţii SC HP SRL şi HI;
-actualului inculpat, HI, nu i se aduce de îndată la cunoştinţă calitatea de suspect cu toate că art. 10 NCPP prevede obligaţia de a fi informat de îndată cu privire la această calitate, ci se continuă administrarea de probe, după această dată fiind audiaţi 6 martori, fără ca persoana care a dobândit calitatea de suspect să poată să îşi exercite drepturile prevăzute de art. 92 şi 94 NCPP, în condiţiile în care nu avea cunoştinţă de această calitate;
-în data de 24.06.2014 prin ordonanţă se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de HI;
– în data de 18.07.2014, i se aduce lui HI la cunoştinţă calitatea de suspect (înn acelaşi moment i se aduce la cunoştinţă şi calitatea de inculpat la trei săptămâni de la data punerii în mişcare a acţiunii penale), adică la mai mult de 3 luni de la data la care avea această calitate în procesul penal, şi după ce „în mod convenabir se administrase toate probaţiunea pe care Ministerul Public a considerat-o utilă;
– în momentul în care i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect, în prezenţa avocatului ales, prin declaraţia dată în 18.07.2014, HI a arătat că urmează să formuleze cereri după ce va studia dosarul de urmărire penală şi va primi copii din acesta. De asemenea, inculpatul a solicitat să nu se ia în considerare declaraţia pe care a dat-o anterior, în calitate de martor;
– în data de 24.07.2104 a formulat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova o cerere de prin care a solicitat: asistarea la efectuarea oricărui act de urmărire penală, aprobarea studierii dosarului de urmărire penală şi eliberarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală aprobarea studierii dosarului de urmărire penală şi eliberarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală;
-a fost fixată de către parchet data de 04.08.2014 pentru studierea dosarului şi fotocopierea înscrisurilor;
              – în data de 04.08.2014 după studierea dosarului, în condiţii improprii, am formulat o cerere de eliberare de fotocopii de pe înscrisurile aflate în acesta, indicând filele din dosar. Această cerere nu a fost soluţionată de către parchet.
                La o zi după prezentarea avocatului inculpatului pentru studiul dosarului şi fără a i se elibera acestuia copiile solicitate, în data de 05.08.2014, a fost emis rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului HI. 
În ce priveşte excepţiile privind: efectuarea urmăririi penale cu încălcarea dreptului la apărare, neacordarea timpului şi înlesnirilor necesare pentru pregătirea apărării, imposibilitatea formulării de cereri în cursul urmăririi penale, nulitatea urmăririi penale şi a trimiterii în judecată, nelegala administrate a probelor în condiţiile în care persoanei trimise în judecată nu i-a fost adusă la cunoştinţă calitatea de suspect,  arată că din modul de desfăşurare al urmăririi penale prezentat mai sus rezultă că inculpatul a fost privat de dreptul de apărare efectivă, că nu au fost soluţionate cererile formulate de acesta şi că au fost încălcate, în mod flagrant, dispoziţiile legale indicate la punctul 3.1,
– au fost încălcate dispoziţiile art. 10 alin. 3 NCPP suspectul nefiind informat de îndată, ci după trei luni despre faptul că a început urmărirea penală şi după trei săptămâni că a fost pusă în mişcare acţiunea penală;
– în lipsa informării drepturile avocatului şi suspectului prevăzute de art. 92 NCPP au fost inexistente acesta neputându-le exercita cât timp nu avea cunoştinţă că are această calitate în procesul penal.
-în aceste condiţii inculpatul nu a  putut asista la actele de urmărire penală şi nu a putut formula nici un fel de cereri. Mai mult, această încălcare a prevederilor legale a permis orientarea probaţiunii unidirecţional, din toate persoanele implicate în exploatarea masei lemnoase, respectiv în autorizarea şi supravegherea exploatării, insistându-se doar pe aşa – zisa activitate desfăşurată de inculpat.
– dispoziţiile art. 94 NCPP au fost încălcate cât timp dreptul de a obţine fotocopii este o componentă a dreptului de a consulta dosarului, or parchetul a lăsat nesoluţionată cererea formulată în acest sens;
– trimiterea în judecată la o zi de la data de la care a avut posibilitatea de a studia dosarului, fără eliberarea fotocopiilor şi fără a acorda, după eliberarea acestora, un termen rezonabil pentru pregătirea apărării a pus în imposibilitate inculpatul şi pe apărătorul acestuia să formuleze orice fel de cereri în cursul urmăririi penale, inclusiv o cerere de readministrare a probelor, respectiv de reaudiere a tuturor martorilor în prezenţa avocatului;
– trimiterea în judecată fără descrierea faptelor, situaţie prezentă şi în procesele verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect, respectiv inculpat, a încălcat de asemenea dreptul la apărare cât timp, nici în prezent, inculpatul nu ştie care sunt faptele care au fost trimisă în judecată;
În aceste condiţii, afirmaţia că inculpatul ar fi cel care s-a sustras urmăririi penale este absurdă, în condiţiile în care în data de 01.08.2014 a transmis prin fax la parchet o cerere prin care solicita fixarea unei alte date pentru reaudierea acestuia, deoarece nu ni se soluţionase cererea de studiu al dosarului, iar încercările de a lua legătura telefonic cu reprezentantul Ministerului Public, nu au avut succes. Nici la această cerere nu s-a primit o soluţie astfel că afirmaţiile făcute în cuprinsul rechizitoriului demonstrează o lipsă de obiectivitate, prezentă pe întreg parcursul urmăririi penale.
În acelaşi context afirmaţiile că lui HI i-a fost asigurată asistenţa juridică în cursul urmăririi penale sunt nereale, cât timp acesta a avut cunoştinţă despre faptul că are calitatea de suspect, după administrarea tuturor probelor în această fază a procesului penal.
Prin urmare, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare prin imposibilitatea obţinerii de fotocopii, fiind încălcate si prevederile art. 10 alin. 2 NCPP si ale art. 6 par. 3 literele a si b din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care prevăd dreptul acuzatului de a fi informat în termenul cel mai scurt asupra acuzaţiei aduse împotriva sa precum si de a dispune de timpul si înlesnirile necesare pregătirii apărării
Trimiterea în judecată s-a făcut şi cu încălcarea prevederilor art. 327 NCPP din care rezultă că procurorul emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în judecată doar atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului precum şi că au fost administrate toate probele, iar urmărirea penală este completă.
Or, administrarea de probe doar în defavoarea suspectului, nesoluţionarea cererilor formulate de acesta determină încălcarea articolului precitat, urmărirea penală nefiind în aceste condiţii completă, iar dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului nefiind respectate determină concluzia că trimiterea în judecată s-a făcut şi cu nerespectarea art 327 NCPP, fiind lovită de nulitate.
Arată că prin Decizia nr. 242/03.12.2012 pronunţată de ICCJ, într-o speţă similară, instanţa supremă a decis restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, constatând încălcat dreptul la apărare. Din considerentele ICCJ reţinându-se următoarele:
Învinuitului i-a fost adusă la cunoştinţă dispunerea începerii urmăririi penale la 11.01.2011, în condiţiile în care rezoluţia de începere a urmăririi penale fusese dată cu 5 zile înainte, în data de 06.11.2011. în perioada de 5 zile, până la data aducerii la cunoştinţă au fost audiaţi mai mulţi martori, cererea ulterioară a avocatului de reaudiere fiind respinsă de procuror;
Administrarea celor mai importante probe până la aducerea la cunoştinţă a învinuirii şi respingerea cererii de reaudiere au condus la încălcarea unei componente a dreptului la apărare, respectiv a egalităţii de arme ca parte a dreptului la un proces echitabil, orin plasarea acuzatului într-o poziţie în care a fost dezavantajat faţă de acuzare:
Termenul de 5 zile de la data începerii urmăririi penale scurs până la data la care acest aspect a fost adus la cunoştinţă acuzatului excede înţelesul sintagmei ..de îndată” ,   în prezenta cauză termenul fiind de peste 3 luni.
Ascultarea martorilor în cursul cercetării judecătoreşti nu poate complini obligaţia procurorului de administrare cu respectarea efectivă a dreptului la apărare a tuturor mijloacelor de probă;
În concluzie instanţa a apreciat că prin nerespectarea dreptului la apărare s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin refacerea urmăriri penale.
Având în vedere că componentele dreptului la apărare din vechiul Cod de procedură penală nu au fost reduse, ci extinse prin NCPP, decizia prezentată pronunţată sub imperiul vechiului cod îşi menţine valabilitatea.
 S-a  apreciat că urmărirea penală s-a desfăşurat cu încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, care nu a avut cunoştinţă despre acuzaţia care i se aduce decât după finalizarea urmării penale şi nu a avut timp pentru a formula cereri şi a-şi pregăti apărarea, astfel că toate actele de urmărire penală inclusiv dispoziţia de trimitere în judecată, concretizată prin rechizitoriu sunt lovite de nulitate.
Potrivit art. 6 par. 3 literele a şl b din CEDO„. Orice acuzat are, în special, dreptul:
-sa fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limba pe care o înţelege şi în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse impotriva saj
-sa dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale; ”
De asemenea, probele administrate cu încălcarea posibilităţii suspectului de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală şl cu încălcarea posibilităţii de a cere readministrarea acestora (situaţie valabilă pentru toate probele administrate) impune excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Vătămarea adusă inculpatului poate fi înlăturată doar prin refacerea urmăririi penale şi readministrarea tuturor probelor cu respectarea dreptului la apărare astfel că singura soluţia legală este restituirea cauzei la procuror în sintagma dispoziţiilor.346.alin. 3. litera b NCPP. De altfel, în condiţiile în care a fost invocată nulitatea trimiterii în judecată şi a rechizitoriului în măsura admiterii acesteia, o altă soluţie, în afara restituirii cauzei nu este obiectiv posibilă.
La data de 9 septembrie 2014, judecătorul de cameră preliminară a pronunţat Încheierea nr.89, în dosar nr.X/X/XX, prin care, în baza art.345 al.1 Cod procedură penală, a admis cererea formulată de apărătorul inculpatului HI, constatând neregularitatea rechizitoriului  nr.z  al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova, sancţionând potrivit disp.art.280-282 Cod procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, respectiv încălcarea dispoziţiilor  legale privind cuprinsul rechizitoriului, încălcarea dreptului la apărare şi înlătură probele administrate după data de 10.04.2014.
În baza art.345 al.2 Cod procedură penală s-a dispus comunicarea încheierii, Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova, în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.
Împotriva acestei încheieri, a formulat contestaţie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova.
Prin Încheierea nr.597 CP a Tribunalului Arad, pronunţată la data de 20 noiembrie 2014 în dosarul nr.X/X/XX, a fost admisă contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova, reţinându-se că judecătorul de cameră preliminară învestit  cu soluţionarea cauzei, reţine că nu au fost respectate dispoziţiile art.344 al.4 şi art.345 al.1 Cod procedură penală, în sensul comunicării memoriului inculpatului către Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova, această lipsă neputând fi complinită de instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei deoarece ar duce la anularea unei căi de atac.
Astfel, în temeiul disp.art.347 Cod procedură penală, s-a dispus admiterea contestaţiei formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova împotriva încheierii nr.89/09.09.2014 dată de Judecătorul de Cameră preliminară în dosarul nr.X/X/XX pe care a desfiinţat-o, şi rejudecând, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând să fie respectate toate dispoziţiile legale ce reglementează procedura în camera preliminară, în speţă, să se comunice memoriul depus, procurorului şi să se pronunţe asupra acestuia, după primirea răspunsului, sau la împlinirea termenului legal de 10 zile.
La data de 18.02.2015 a fost comunicat Memoriul depus de către inculpat, Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova.
Examinând cererile şi excepţiile formulată de către inculpat, rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova cu privire la constatarea neregularităţii rechizitoriului,  aspecte cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală prin prisma dispoziţiilor art. 345 alin. 1 Cod  procedură penală, constată că acestea sunt întemeiate în parte pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că la data de ##  s-a început urmărirea penală „in rem” pentru infracţiunea de tăiere ilegală de arbori în formă continuată, prev. de art.108 al.1 lit d din Legea nr.46/2008, rap. la art.35 al.1 Cod penal, iar la data de 10.04.2014 s-a început urmărirea penală faţă de suspecţii SC”HP”SRL  şi HI, pentru infracţiunea de participaţie improprie la tăiere ilegală de arbori în formă continuată, prev. de art.52 al.3 Cod penal, art. la art.108 al.1 lit d din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal.
La data de 24.06.2014  s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii SC”HP”SRL  şi HI, pentru infracţiunea de participaţie improprie la tăiere ilegală de arbori în formă continuată, prev. de art.52 al.3 Cod penal, art. la art.108 al.1 lit d din Legea nr.46/2008, cu aplicarea art.35 al.1 Cod penal.
La data de 18.07.2014 i s-au adus la cunoştinţă numitului HI concomitent calitatea de suspect şi de inculpat, fiindu-i aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile f. 136, 137, fiind audiat la acea dată, anterior fiind audiat în calitate de martor la data de 10.03.2014.
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 345 alin. 1 Cod procedură penală, va admite în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpatul HI.
                În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală va constata neregularitatea rechizitoriului nr. 1149/310/P/2013 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova la data de 05.08.2014 şi va sancţiona potrivit art. 280 – 282 Cod procedură penală actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, după cum urmează: nu au fost respectate dispoziţiile art. 371 Cod procedură penală, care arată că judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare, respectiv nu a fost determinat numărul de acte materiale care intră în conţinutul infracţiunii continuate, neregularitate ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii; efectuarea actelor de urmărire penală cu încălcarea dreptului la apărare, respectiv prin încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. 3 Cod procedură penală, care arată că „suspectul şi inculpatul vor fi informaţi de îndată…”, ori organele de urmărire penală au informat persoana în cauză la mai mult de 3 luni după dobândirea calităţii de suspect şi la 24 de zile de la dobândirea calităţii de inculpat la aceeaşi dată, respectiv data de 18.07.2014, în sensul că în intervalul de timp scurs de la data de 10.04.2014 când s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de suspectul HI şi acela al aducerii la cunoştinţă a drepturilor procesuale la data de 18.07.2014, organul de urmărire penală a procedat la administrarea de probe fără de a-l fi încunoştinţat pe suspect sau inculpat şi în lipsa vreunui apărător, actele de urmărire penală şi administrarea de probe fiind efectuate după data de 10.04.2014 cu încălcarea legii, pe cale de consecinţă va exclude probele administrate după data de 10.04.2014, respectiv declaraţiile martorilor luate după această dată; precum şi încălcarea altor dispoziţiilor legale referitor la dreptul la apărare prin nesoluţionarea cererii de eliberare de copii după actele din dosar şi cea prin care se solicită reaudierea inculpatului la o altă dată decât 04.08.2014, încălcându-se dispoziţiile art. 92 alin. 8 Cod procedură penală care arată că avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea şi realizarea unei apărări efective, ori prin faptul că s-a fixat termen de către parchet pentru studiul dosarului la data de 04.08.2014 , iar la data de 05.08.2014 a fost emis rechizitoriul, nu asigură dreptul pentru o apărare efectivă faţă de intervalul scurt de timp avut la dispoziţie de către apărătorul inculpatului.
Faţă de această stare de fapt instanţa apreciază că prin nerespectarea dreptului efectiv la apărare s-a produs o vătămare drepturilor inculpatului potrivit dispoziţiilor art. 282 alin. 1, 2 Cod procedură penală, nulitate ce a fost invocată în condiţiile art. 282 alin. 3 şi 4 lit. a Cod procedură penală, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului, ceea ce impune refacerea urmării penale, deoarece în contextul concret al cauzei efectuarea actelor de urmărire penală, respectiv administrarea mijloacelor de probă arătate în lipsa apărătorului, în condiţiile în care nu i s-a adus la cunoştinţă învinuirea şi dreptul de a-şi angaja apărător sunt încălcări ce atrag refacerea urmării penale cu efectuarea actelor de urmărire penală, cu respectarea dreptului la apărare condiţiile prevăzute de lege.
În baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală va respinge cererea formulată de inculpatul HI de excludere a tuturor probelor administrate în cursul urmării penale ca fiind nefondată.            
În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală va dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată, ori solicită restituirea cauzei.

                          PENTRU ACESTE MOTIVE
                                 ÎN NUMELE LEGII
                                          DISPUNE:

În baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală admite în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpatul HI.
               În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului nr. 1149/310/P/2013 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova la data de 05.08.2014 şi va sancţiona potrivit art. 280 – 282 Cod procedură penală actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, după cum urmează: nu au fost respectate dispoziţiile art. 371 Cod procedură penală, care arată că judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare, respectiv nu a fost determinat numărul de acte materiale care intră în conţinutul infracţiunii continuate; efectuarea actelor de urmărire penală cu încălcarea dreptului la apărare, respectiv prin încălcarea dispoziţiilor art. 10 alin. 3 Cod procedură penală, care arată că „suspectul şi inculpatul vor fi informaţi de îndată…”, ori organele de urmărire penală au informat persoana în cauză la mai mult de 3 luni după dobândirea calităţii de suspect şi la 24 de zile de la dobândirea calităţii de inculpat la aceeaşi dată, respectiv  la data de 18.07.2014, actele de urmărire penală şi administrarea de probe fiind efectuate după data de 10.04.2014 cu încălcarea legii, pe cale de consecinţă exclude probele administrate după data de 10.04.2014; precum şi încălcarea altor dispoziţii legale referitor la dreptul la apărare şi prin nesoluţionarea cererii de eliberare de copii după actele din dosar şi cea prin care se solicită reaudierea inculpatului la o altă dată decât 04.08.2014, încălcându-se dispoziţiile art. 92 alin. 8 Cod procedură penală, care arată că avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea şi realizarea unei apărări efective.
În baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală respinge cererea formulată de inculpatul HI de excludere a tuturor probelor administrate în cursul urmării penale.             
În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată, ori solicită restituirea cauzei.